Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Unul dintre arborii cu personalitate și valoare
peisagistică. Probabil că se apropie binișor de vârsta Parcului
"Cancicov". Zăpada îi conturează mai bine trăsăturile, bucurând
sufletul celor care au ochi să privească nu doar la vârful bocancului. Îmi este
drag. Anul trecut l-am botezat Old Faithful. Bătrânul credincios care ne
privește tăcut, asteptând pulsul primăverii...
Când vezi că prea puţine
lucruri prind rădăcini durabile, când observi că demagogia sufocă de decenii
politica şi politicile urbanistice, îţi iei inima în dinţi şi urmezi firul
consecvent al preocupărilor, pasiunilor şi propriilor speranţe pentru un viitor
mai bun. Nu-mi propun să mut munţii din loc (s-ar supăra geografii pe mine...),
ci să cred în abordările proactive faţă de provocările urbanistice ale zilei de
mâine. Merită? Eu zic că da. Chiar şi pentru un simplu arbore pe care l-am
ferit – direct sau indirect - de tăişul drujbei. Chiar şi pentru o „banală”
acţiune de ecologizare sau de plantare a unui braţ de puieţi. Nu este nişa cea
mai potrivită pentru cei care îşi doresc funcţii, putere sau avantaje
materiale. Partidele „tradiţionale” ofertă destule astfel de oportunităţi şi
fulminante proiecte de mărire. Pentru ceilalţi, cred că se poate alege şi
altceva. Fie şi pentru speranţa că vom trăi satisfacţia de a lăsa rădăcini
pentru un Bacău mai verde, cu un spirit mai tonic al locului. Vă aştept în Bacăul
Verde, mai pragmatic de anul acesta, prin Partidul Verde – Filiala Bacău.
Despre o nouă pagină a istoriei acestui oraş aţi aflat deja, din postările de pe Facebook şi din articolul din cotidianul "Deşteptarea" (click aici). Emil Prato, ochiul magic al Bacăului va avea de acum un loc binemeritat în panoplia personalităţilor care, de-a lungul timpului, au adăugat culoare şi vitalitate spiritul locului.
O foarte
interesantă resursă cartografică a
devenit disponibilă online, pe baza originalului existent la Biblioteca
Naţională a Franţei. Este vorba de harta
elaborată de Friedrich Wilhelm von Bawr, publicată la Amsterdam în anul 1771,
sub denumirea „Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la
guerre entre les Russes et les Turcs”. Între
„Descriptio Moldaviae” (1714-1716, Dimitrie Cantemir) şi prima harta modernă a
Bacăului, ridicată de Hora von Otzelowitz în 1790 la scara 1:28000, harta lui Bawr ne
oferă informaţii interesante asupra poziţiei şi întinderii vetrei Bacăului.
Localitatea apare marcată prin toponimul Bakeu
şi plasată lateral faţă de Bistriţa, într-o buclă a pâraielor Negel, Trebiş
şi Limpedea, în partea de nord-vest a promontoriului de terasă, aşa cum foarte
corect au surprins geografii Ioan Şandru şi Constantin Toma în studiul de
geografie urbană publicat în 1986. Foarte interesantă de analizat este şi
reţeaua de sate din care se vor stabiliza ulterior târgurile şi târguşoarele Moldovei moderne...
