Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, iunie 06, 2019

Curcubeu peste Bacău


marți, iunie 04, 2019

Reconstituiri 3D: Cetatea Rákóczi

O foarte interesantă reconstituire cinematică 3D a Cetăţii Rakoczi - click aici.
Vezi şi: Trecător prin judeţ: Cetatea Rakoczi

duminică, iunie 02, 2019

Lumină şi iasomie...în recreaţia mare

Din categoria preferatelor mele...

"E un domn Bacovia din târgul acesta
descumpănit
care vine şi pleacă tot timpul
şi n-a mai murit"
(Vremuri în amestec)

"Nu e nimeni cale de trei zile
de jur-împrejur trupul ei este
un mesteacăn din nord având
coaja umedă trupul ei miroase
a vodcă şi a iarbă grasă de stepă."
Dan Patruşcă

sâmbătă, iunie 01, 2019

Ploaie în luna lui...Mai

Precipitatii in luna mai: media multianuala: 66 l/mp; mai 2019: 199 l/mp...
Sursa: LȘ, Ursuța Paul


Geografii electorale: repartiţia spaţială a voturilor băcăuanilor la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019

În municipiul Bacău, la alegerile europarlamentare de duminica trecută au fost trecuţi pe listele permanente 166283 persoane. În cele 125 de secţii amenajate, s-au prezentat la vot 63973 persoane (57530 pe liste permanente, 5901 pe liste suplimentare, 542 cu urna mobilă), prezenţa la urne fiind de 38,47%, inferioară mediei naţionale (41,28%). Un exerciţiu de analiză spaţială a votului băcăuanilor pentru cele trei partide care au obţinut cele mai mari procente se poate observa pe harta alăturată, reţinând următoarele aspecte:
 -cartografierea a avut la bază Dispoziţia Primăriei Municipiului Bacău nr. 1414 din 25.04.2019 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare;
- au fost cartografiate strazile arondate secţiilor de votare unde s-au obţinut cele mai mari procente din numărul total de voturi. Limita a fost stabilită prin comparaţia cu rezultatele obţinute la nivel judeţean/naţional: 33% din numărul de voturi valabil exprimate pentru USR-PLUS, 25% pentru PNL şi 22,5% pentru PSD.
   Las plăcerea de a extrage concluzii interesante celor din stafful electoral al partidelor interesate :)

joi, mai 30, 2019

Liceenii...altui secol

Timp,
Incotro mergi?
Spre ce meleaguri noi, grabit, alergi?
Cum
Poti intr-o zi
Sa schimbi in oameni mari niste copii?

Rămâneţi tineri!


Poţi!


Poţi arăta superb la 30 de ani, şarmant la 40 de ani şi irezistibil pentru tot restul vieţii...:))))


sâmbătă, mai 25, 2019

Alegeri europarlamentare: cum a fost în 2014?

     La ultimele alegeri europarlamentare din 25 mai 2014, situaţia la nivelul judeţului Bacău a fost următoarea: 598383 alegători înscrişi în liste; 195539 alegători prezenţi la vot, 32,68% prezenţă la vot, 180714 voturi valabil exprimate, 14822 voturi nule.
    Rezultate: PSD-UNPR-PC 45,85%, PNL 17,4%, PDL 7,78%, PMP 5,92%, INDEPENDENT MIRCEA DIACONU 5,75%
      Municipiul Bacău: 162039 alegători înscrişi în liste, 43923 alegători prezenţi la vot, 27,11% prezenţă la vot, 41268 voturi valabil exprimate, 2654 voturi nule.
    Rezultate: PSD-UNPR-PC 33,27%, PNL 15,73%, Mircea Diaconu 11,79%, PMP 8,57%, PDL 6,51%, PER 5,45%, FORŢA CIVICĂ 5,38%

Sursa hărţilor: Autoritatea Electorală Permanentă

joi, mai 23, 2019

Pilula de urbanism (14): Consumatorismul în spaţiul public


"Deosebit de important este ca punerea în practică a unor acţiuni care să asigure atributele necesare unei convieţuiri a indivizilor în spaţiul public să nu fie ghidată de repere aferente consumatorismului, nici ca stil de viaţă şi nici ca reper al prosperităţii sau rentabilităţii economice. Spre exemplu este necesară evitarea generării unor spaţii publice în care interacţiunea socială este ghidată şi susţinută de spaţiile de consum, cum sunt cafenelele, baruri, restaurante. Acest lucru derivă atât dintr-o nedorită „acaparare” a spaţiului public de către astfel de stabilimente (ex: terasele amplasate pe spaţiul public), dar mai cu seamă de o nedorită pervertire a relaţiilor sociale iniţiale, derulate ca accesorii la un act comercial. Nu este vorba despre excluderea acestor forme de „pigmentare” a spaţiului public (comune oricărei civilizaţii urbane, necesare pentru a asigura satisfacerea nevoilor alimentare, care se constituie totodată şi ca sursă de venituri la bugetele locale), ci de adoptarea unei proporţionări juste a elementelor de atractivitate prin care spaţiul public îşi captează utilizatorii şi a oportunităţilor oferite din perspectiva activităţilor recreaţionale şi de socializare. Elementele de design urban şi soluţiile urbanistice adoptate trebuie să pună accent pe game cât mai largi de utilizatori (ex: grupe diferite de vârstă) fără a fi necesară/indusă plata niciunui serviciu." (Sorin Filip, Planning urban, 2009)