Un
scurt trekking meteo exploratoriu, având ca subiect efectul de insulă termică urbană și rolul
moderator jucat de spațiile verzi asupra topoclimatului urban.Transectul
pietonal efectuat surprinde câteva aspecte interesante legate de variația
temperaturii în funcție de o multitudine de factori (distanța față de zonele
construite din proximitate, densitatea arborilor și arbuștilor, fragmentarea
coronamentului, lățimea aleilor, prezența fântânilor arteziene, alternanța zonelor
insorite și a zonelor umbrite etc) – v. harta. Aș remarca la o primă analiză gradientul foarte
ridicat pe direcția est-vest (diferență de 1,9 C între intrarea în parc dinspre
Calea Mărășești și locul de joacă
amplasat într-o curtină de arbori maturi, cu o coroană densă), inerția termică
mai mare din vestul parcului (cea mai îndepărtată zonă față de construcții
compacte și valorile cu peste 1 C mai reduse față de pietonalul Poșta nr. 1 –
Piața Tricolorului (Casa de Cultură). Desigur, în funcție de gradul de nebulozitate,
momentul din an și intervalul orar utilizat pentru măsurători, aceste diferențe
termice pot ajunge și la peste 5 C, într-un mozaic microclimatic gestionat de
conglomeratul neomogen al suprafețelor
active ale orașului. Dar pentru acest aspect vom reveni pe larg în viitor...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
vineri, iunie 17, 2022
Unde-i verde ...e și răcoare binefăcătoare
miercuri, iunie 01, 2022
Sufletul orașului
Sufletul orașului este acea parte a lui care nu are nicio valoare din punctul de vedere practic al existenței: este pur și simplu poezia lui, un sentiment care este în sine absolut, deși atât de evident parte din noi înșine.
Le Corbusier - The City of To-morrow and Its Planning, 1929.
joi, mai 12, 2022
Prima zi de vară 2022 şi o mică retrospectivă a verii trecute...
Dacă tot avem parte în Bacău de prima zi de vară (acea zi cu temperatură maximă de peste 25 C), nu strică să aruncăm o privire sintetică peste situaţia înregistrată vara trecută, pe baza câtorva însemnări făcute pe o foaie de hârtie, urmărind zilnic site-ul ANM:
- luna iunie 2021: o lună care
numai de vară nu a fost...Rece şi ploioasă, aceasta a adunat doar 4 zile cu
temperaturi de peste 25 C, la finalul intervalului (23, 24, 25 şi 30 iunie);
- iulie: lună de vară care se înscrie în normalul climatologic,
cu 18 zile tropicale (T peste 30 C). Un prim val de căldură s-a înregistrat în
intervalul 11-19 iulie, dar cu temperaturi suportabile (30-32 C). Maxima verii
avea să atingă 36,4 C pe 28 iulie
(v. harta ANM de mai jos) Finalul lunii, adevărat Cuptor, cu 5 zile consecutive peste 33
C...
-august: valorile termice au
fost peste media climatologică. Din cele 31 de zile, doar 6 au înregistrat valori sub 25 C, 14 au fost zile de vară şi 11
zile tropicale. Nu s-au întregistrat valuri de căldură de lungă durată,
vârfurile termice fiind în intervalele 1-2 august (al doilea val de căldură,
început de la final de iulie, cu temperaturi de 33,8 C şi respectiv 34,1) şi
15-17 august (cu valori de 34, 2 şi 34,9 C). Începând cu 19 august vremea a
devenit mult mai plăcută, temperaturile maxime variind între 19,6 C şi 29 C, cu o singură zi tropicală (24
august, 31,1 C).
Conform unor studii mai vechi (Geografia României, vol I, Editura Academiei, 1983; Şandru şi Toma,
1986), Bacăul avea parte de peste 81 de
zile de vară pe an, nedepăşind însă limita de 100 zile ce caracteriza în
acea perioadă Câmpia Română. Lucrurile s-au schimbat însă mult, şi aşa cum
spuneam în analiza publicată cu titlul „Oraşul zilelor tropicale”: În condiţiile schimbărilor climatice
actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de
valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare
extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele
trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940
în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a
spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană)
accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în
zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste
valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în
vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem
justificat întrebarea: Cât timp
mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de
disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai
accentuate?
Ce fel de vară vom avea anul acesta? Las meteorologilor bucuria
unor prognoze cu procente mari de reuşită.
Noi să aruncăm preventiv o privire la instalaţia de aer condiţionat, să căutăm
alei cu multă umbră lăsată de Verdele de Bacău 💚 şi să ne pozitivăm mental la ideea că efectul de insulă termică urbană nu va
conduce la ridicarea mercurului în termometre până la valori insuportabile. Dar
despre efectul de insulă termică băcăuană vom mai vorbi acuşica, prin analiza
primelor date meteo comparative obţinute la nivelul intravilanului oraşului şi
a zonei sale suburbane, în urma derulării unui interesant proiect derulat de
profesioniştii UAIC aici, la noi...Ţineţi aproape!
Vezi şi Oraşul zilelor tropicale
Incalzirea globală - varianta de Bacău
Remember pentru o nouă temperatură maximă absolută în Bacău...
duminică, mai 08, 2022
Pilula de urbanism (20): Cum să modelăm oraşele din România?
Câteva spicuiri dintr-o foarte interesantă lucrare aflată acum pe drumul spre librării: Cum să modelăm orașele din România”?, autor Graţian Mihăilescu:
Nu
avem o cultură a dialogului, nu vedem colaborarea în modul în care toți cei
implicați să câștige și încă avem durerea fantomă a comunismului care îi face
pe cetățeni să își exprime opiniile doar în cercuri restrânse și după să nu fie
mulțumiți de cum arată orașul lor. Revin la ideea principală pe care aș vrea să
o desprindă cititorii cărții: implicarea aduce dezvoltare.
Nu
putem să vorbim despre dezvoltare dacă ne raportăm strict la partea economică,
așa s-au raportat comuniștii și vedem cum arată orașele construite după o
industrializare forțată. Am folosit două noțiuni în carte pentru a explica
dezvoltarea orașelor: subsidiaritate verticală și subsidiaritate orizontală.
Subsidiaritatea verticală se referă la relația de putere dintre orașe și
autorități naționale, dintre local și central. Subsidiaritatea orizontală se
referă la angrenarea energiilor și actorilor de la nivelul local, adică
sectorul public, mediul privat, universitățile și comunitatea pentru a se
implica în procesul de dezvoltare locală.
O
comunitate implicată în procesul de luare a deciziilor la nivel local oferă
atât resurse pentru administrații, cât și expertiză, ceea ce produce calitatea
vieții în acel oraș.
Detalii în interviul de pe Republica.
vineri, aprilie 29, 2022
Pilula de urbanism (19): Oraşul sfertului de oră
"Timpul a dispărut. Trăim astfel într-un ritm continuu accelerat, nu mai avem răgaz pentru noi înşine, trăim în anonimat, în angoasă şi adesea în singurătate. […] Conceptul de oraş de proximitate presupune dezvoltarea metropolelor la scară umană. Trebuie să desaturăm oraşul şi spaţiile sale publice, organizându-le într-un mod descentralizat. Reţeaua de transporturi a fost gândită ca un loc de trecere pentru maşinile poluante, însă acum locuitorii trebuie să aibă posibilitatea de a se plimba, de a merge cu bicicletele, de a profita de frumuseţea străzilor înverzite, de magazine, de şcoli. Trebuie ca locurile de parcare de la suprafaţă să fie transformate în terase, în spaţii unde oamenii îşi pot da întâlnire sau chiar în ateliere de reparaţii. Trebuie ca orăşenii să poată avea serviciile cât mai aproape de locuinţa lor, prin reutilizarea mobilierului urban şi prin mărirea numărului de magazine din cartierele rezidenţiale." Carlos Moreno