Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Recordul termic pentru prima zi a anului (11,9 C în 2021), luând în calcul intervalul 1981-2022, nu a avut nici o șansă astăzi. O adevărată zi de primăvară timpurie, perfectă pentru ieşirea din casă şi ...pentru ars ceva calorii acumulate.
La Târgu Ocna putem vorbi de un record absolut (20,1°C) din istoria măsurătorilor meteorologice, care a înlocuit valoarea maximă anterioară (18,2°C)!
Proaspata ieşire în decor a anului 2022 ne permite o primă sinteză meteo din punct de vedere termic pentru cele două oraşe din judeţ incluse în reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Graficul de mai jos relevă caracteristicile unui nou an atipic, în care temperatura medie anuală s-a ridicat la 11,5 C în Bacău şi 11,9 C la Târgu Ocna. Climatologic, aceste valori caracterizează regiunile aflate în sudul ţării, continuând seria schimbărilor climatice foarte vizibile în ultimii 20 de ani. Pentru municipiul reşedinţă de judeţ, anul 2022 a fost al patrulea cel mai cald an din ultimele şase decenii, după 2020 (12,0 C), 2019 (11,7 C) şi 2015 (11,6 C). Cald şi arid par a fi atributele cu care ar trebui să ne obişnuim de acum încolo. Va ieşi totuşi 2023 din tiparul ultimilor ani?
Cunoaştem cu toţii regimul pluviometric deficitar al acestui an şi problemele generate în timpul sezonului cald. Deşi mai sunt câteva ore până intrăm în 2023, prognoza meteo ne permite deja să tragem linie şi să adunăm în dreptul Bacăului doar 444,8 l/mp, cea mai scăzută valoare din ultimii 28 de ani. Analizând seria de date 1960 - 2022, putem trece anul 2022 în top 10 ani cu precipitaţii sub 450 l/mp...
Fig.1: Anii în care s-au înregistrat cantităţi de precipitaţii sub 450 l/mp.
Ultima zi din anul 2022 ne-a adus un nou record termic pentru Bacău. Luând în calcul intervalul de referinţă 1981-2021, cea mai ridicată temperatură înregistrată în Bacău a fost de 11,4 C în 1988. Astăzi, mercurul termometrului a urcat până la un neverosimil 14,6C (foto, sursa: ANM Bucureşti). Cu siguranţă, multe localităţi din ţară au avut parte la final de an de noi superlative termice. Pentru 1 ianuarie, meteorologii au anunţat valori chiar mai mari... Începem Noul An cu aer de veritabilă primăvară!
.png)
Un an cu mai multe realizări și cu mai puține neîmpliniri.
Un an cu mai multi oameni vorbind cu
bunătate și toleranță despre oameni şi cu mai puţină răutate, ipocrizie şi servilism.
Un an cu mai multe zile pline de gânduri bune și cu mai
puține nopți nedormite.
Un an cu mai multe cărți, școli, spitale, parcuri, drumuri și cu mai puține desene întocmite grijuliu de politicieni pe hărți.
Un an cu mai multă libertate de gândire
și cu mai puțină încrâncenare şi superficialitate.
Un an cu mai mulți prieteni în carne și
oase și cu mai puține avataruri vremelnice.
Un an cu mai mult verde în proximitate și cu mai puțin
cenușiu rece.
Un an cu mai multă nemărginire și cu mai
puțină limitare.
Un an cu mai mulți pași și cu mai
puțină motorizare.
Un an cu mai puține spații reci și cu mai
multe locuri calde.
Un an cu mai mult zâmbet și cu mai puține priviri aţintite în pământ.
2023, te așteptăm!
O privire sintetică la nivel judeţean, după publicarea primelor rezultate provizorii ale RPL 2022:
Bacăul pierde peste 14000 de locuitori între ultimele două recensăminte, înregistrând un deficit de 136000 de persoane în ultimele trei decenii...
Regres demografic generalizat...În valori absolute, în 30 de ani Moldova a pierdut peste 720000 de persoane, adică echivalentul populaţiei însumate a celor trei mari oraşe din regiune: Iaşi, Galaţi şi Bacău...
În sfârşit, INS Bucureşti a publicat datele provizorii ale recensământului din acest an (click aici pentru comunicatul oficial). Nimic nou sub Soare, evoluţiile demografice erau foarte previzibile. Aşteptăm statisticile teritoriale, promise pentru luna ianuarie...Deocamdată să ne bucurăm de ritmul mai mic de scădere a populaţiei judeţului (doar 2,4% faţă de 2011), semn că încă mai avem, pe ici, pe colo, mici rezerve demografice...
La începutul anului 2021, Cecil Konijnendijk, un profesor olandez pasionat de ecologie urbană, a cuantificat necesarul de spații verzi urbane pe baza algoritmului „3-30-300 ”. Acestă regulă se bazează pe trei factori: pentru o sănătate mintală mai bună, trebuie să avem cel puțin trei arbori lângă casă, să locuim într-un cartier cu 30% acoperire a coronamentului verde și să nu fim la mai mult de 300 de metri de un parc/spaţiu verde urban.
Cercetătorii
de la Institutul de Sănătate Globală dinBarcelona au căutat să evalueze ştiinţific legătura dintre verdele urban de
proximitate şi confortul psihic al citadinilor, bazându-se pe rezultatele
studiului aplicat la 3145 de
locuitori ai capitalei Cataloniei. Rezultate au fost publicate în numărul 215/decembrie
2022 al revistei Environmental Research, confirmând efectele pozitive asupra sănătății
mintale. Simpla expunere la un spațiu verde din apropierea casei este „în mod
semnificativ asociată cu o sănătate mintală mai bună, un consum mai mic de antidepresive
și fără vizite de la psihologi sau psihiatri”, concluzionează autorii
studiului. Articolul este disponibil aici.
Dacă acum un deceniu informaţiile despre Slănic-Moldova erau destul de anoste şi cu siguranţă vetuste, iată că în ultimul timp lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade. Graţie unor strategii instituţionale (primărie, Consiliul Judeţean prin ServiciulPublic Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii deSalvamont), trusturi de presă (a se vedea seria de articole din ziarul „Deşteptarea) sau muncii unor pasionaţi cercetători ai spiritului locului (prof. CorneliuStoica, Romulus-Dan Busnea, ing. Mihai Ceucă ş.a.), „Perla Moldovei” se poate lăuda în prezent cu numeroase resurse de promovare, atât fizice, cât şi în mediul virtual. Jos pălăria pentru efortul depus, cocheta staţiune de la poalele Munţilor Nemira, aflată într-un evident crescendo, meritând un asemenea efort, pe măsura istoriei şi faimei sale din „ La Belle Époque”.
