Urbanizarea României: populaţia principalelor oraşe la recensământul din anul 1956

 Va urma marele salt înainte, timp de peste trei decenii...

Sursa: Munca, 6 mai 1956

Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (4)

     Noi propuneri care vizează o specie protejată: tisa (Taxus baccata). Am în vedere exemplarul din fața corpului A al C.N. "Gh. Vrănceanu" Bacău (foto), exemplarele din Parcul Bacovia (pe aleea de acces dintre Hotel Bistriţa şi Liceul de Artă) și exemplarele de pe laterala sudică a Casei de Cultură. Mai cunoașteți și alte exemplare de tisă?

Uau: bazin de înot în parc!

        Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?

În marea operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde copiii vor putea face plajă.

Sunt însă şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc, caracteristic unui organ local de tip nou.

Sursa: “Bogăţii scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950

Foto: parcul central băcăuan, aşa cum apare el în planul oraşului întocmit de Institutul Geografic Militar în anul 1943.

Picătura chinezească

    Zestrea verde a orașului nu înseamnă doar parcuri, grădini publice sau scuaruri fancy. Ea este formată dintr-o multitudine de mici fâșii care înverzesc țesutul urban, având rol ecologic, decorativ, de protecție, compartimentare arhitecturală sau peisagistică. Micșorarea acestora se face insidios, în multe zone din oraș, în diverse scopuri mai mult sau mai puțin onorabile. Cuantificarea acestor intervenții (spontane sau sistematice) este dificil, dacă nu chiar imposibil de urmărit. Și uite așa, ne bucurăm când se amenajează vreun mic scuar de 500 mp, dar ignorăm faptul că de zeci de ori mai multi metri pătrați dispar anual din cartiere sau din lungul căilor de comunicație...

Lucrări edilitare: Parcul Copiilor din...Parcul Libertăţii (1951)

 Pe drumul spre modernizare...

Sursa: Universul, 16 august 1951

Primăverile Bacăului

          Schimbător ca primăvara. O vorbă înţeleaptă din bătrâni, care a condensat din vechime caracterul capricios al acestui anotimp, cu precădere în prima lui parte. Alternanţa de zile calde şi însorite cu zile reci şi umede, amplitudinile termice diurne semnificative şi frecventele "strănuturi" ale iernii reprezintă aspecte definitorii ale tranziţiei (tot mai diluate) spre anotimpul estival. Toate aceste caracteristici sunt o consecinţă a modificărilor ce survin, în circulaţia maselor de aer, deasupra Europei. Maximul de presiune din zona Rusiei (Anticiclonul Est-European) se retrage din luna martie către estul continentului, făcând treptat loc unor pătrunderi mai calde, dar şi mai umede, dinspre Marea Mediterană, sau dinspre Oceanul Atlantic. După ce trecem binişor de „Zilele Babelor”, spre echinocţiul de primăvară, ne putem aştepta la o instalare veritabilă a primăverii, deşi surprize neplăcute (ninsori, chiar viscole) pot să mai apară şi după acest eveniment astronomic. Graficele de mai jos sintetizează la nivelul temperaturii şi al precipitaţiilor medii lunare (interval 2000 – 2022) „extravaganţele” primăverilor Bacăului…

Temperaturi medii lunare înregistrate primăvara (Bacău, 2000-2022)

                           Precipitaţii medii lunare înregistrate primăvara (Bacău, 2000-2022)

Trecute vieţi de doamne şi domniţe

 Din colecția personală de doamne și domnițe. Cărți poștale, desigur 😁

Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁

 “Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.

Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”

Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958

Blocuri de locuinţe în Parcul Libertăţii (sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)

O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution)  efectuate de misiunea Sentinel-2.

Sursa: Copernicus Urban Atlas

Harta poate fi descărcată la rezoluţie originală de aici.

*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau, așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană (OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând, ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică. În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state europene nu sunt pe deplin comparabile.”

Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (3)

 Unul dintre cei mai falnici stejari din oraş, cu o coroană superbă, de mari dimensiuni. Îl putem admira în Parcul "Cancicov", la sud-est de gardul Muzeului de Ştiinţe ale Naturii, spre fâmtâna arteziană a celor trei graţii...