Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

miercuri, mai 24, 2023

marți, mai 23, 2023

Despre regenerarea urbană

 

   "Regenerarea urbană presupune un set de acţiuni, de politici publice, de investiţii, de schimbări legislative, de concurs de soluţii, de teritorii bine delimitate, care sunt în degradare, care nu funcţionează foarte bine. Iar picătura aceea de politică publică, de investiţii, de transformare, să aducă cel puţin două din trei beneficii: de natură fizică - transformare fizică a acestora; de natură economică - activitatea economică să se schimbe; respectiv de natură socială. (...) Nu e regenerare urbană în momentul în care lărgeşti trotuarele luând din spaţiul verde, pui bariere..." - Bogdan Suditu (Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria București)



luni, mai 22, 2023

Pe firul timpului: Bacăul în faceri şi prefaceri...

 Din apreciata revistă Ştiinţă şi Tehnică, nr. 2/1960. Bacăul începea marea sistematizare...






duminică, mai 21, 2023

Pe firul apei: Raiul păpădiilor

Frumuseţile judeţului Bacău, mergând #pefirulapei...





Schimbări climatice globale...

 De când a apărut generația X, lucrurile au început să se încălzească ghinișor... 😀


Sursa A. Knoll-"Scurtă istorie a Pământului", Editura Litera, 2022.

sâmbătă, mai 20, 2023

Prima zi de vară

 Cu întârziere semnificativă faţă de multe primăveri anterioare, astăzi s-a înregistrat prima zi de vară în oraşul Bacău...

Update 21 mai: rezultatul final (sursa: ANM):



vineri, mai 19, 2023

Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin

 "Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim, ce datează din secolul al XVII-lea. Construcția acesteia s-a petrecut în anul 1655, în timpul domniei voievodului Gheorghe Ștefan. Asemănarea planului bisericii cu Mănăstirea Golia din Iași vine de la faptul că aici au lucrat aceiași meșteri, la o distanță de doi ani după terminarea bisericii ieșene. Iar prezența zidului de piatră din jurul ei îți lasă impresia că e o cetate fortificată în stil gotic. Din nefericire a fost grav afectată de cutremurul din 1805, rămânând cu multe pagube. Pe parcursul a trei decenii s-au desfășurat lucrări de reabilitare, fiind susținute mai întâi de starețul Ierotei, apoi de egumenul Isaia din Constantinopol. Se presupune că mormântul voievodului-ctitor se află aici, iar locul e încărcat de istorie și de frumusețe naturală." (sursa: planiada.ro)


Foto: L.Ş, 17 mai 2023

Despre reorganizarea administrativ-teritorială: regiunile delimitate identitar

     Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:

Sursa: prof. George Turcănaşu, în Ziarul de Iaşi

     "Regiunile istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9 milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9 milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a politicilor teritoriale de coeziune.

[…]

Dacă se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1 milioane de locuitori.

[…]

O regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),

[…]

În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."

joi, mai 18, 2023

Minunata rezervaţie naturală Buciaş

    Nu vă găsiţi ritmul? Astenia de primăvară nu vă dă pace? V-aţi săturat de ecranul calculatorului, de activităţile repetitive, de monotonia zilelor citadine? Există un remediu, l-am spus de multe ori: natura. În acest caz, #pefirulapei, în cea mai frumoasă rezervaţie peisagistică din această parte a ţării: Buciaş.






marți, mai 16, 2023

Acuși vine și tramvaiul ...

 Ne vom plimba până în 2027 cu tramvaiul...😊Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021-2027.