Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, 29 noiembrie 2010

Judeţul Bacău şi reformele administrativ - teritoriale

Alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn, mai întâi în Moldova (5 ianuarie 1859) şi apoi în Ţara Românească (24 ianuarie 1859) va însemna şi începutul reformelor în planul organizării administrativ-teritoriale. Decretul din 20 iulie 1862 şi Legea nr. 369/1864 privind înfiinţarea consiliilor judeţene, ultima concepută după modelul legii similare din Franţa, vor generaliza  judeţul ca unitate administrativă de bază a statului unit, numit, din ianuarie 1862, România. Conform legislaţiei amintite, judeţele (conduse de prefecţi, numiţi de Guvern) erau împărţite în plăşi (conduse de subprefecţi, iar după 1918 de pretori), în cadrul cărora se regăseau comunele, urbane (oraşele) şi rurale (conduse de primari aleşi). De menţionat că plasa, ca unitate administrativ – teritorială de legătură între comună şi judeţ, având în componenţă  mai multe comune, nu avea personalitate juridică.
După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, împărțirea pe județe a fost extinsă la întreg teritoriul regatului. A rezultat o organizare administrativă mozaicată a României Mari în primii ani interbelici, în care, ca diviziuni recunoscute, au funcţionat judeţele Vechiului Regat, cele basarabene, moştenite de la fosta gubernie ţaristă, districtele austriece ale Bucovinei, de foarte mici dimensiuni şi fostele comitate austro-ungare la vest de Carpaţi. În acest context, în cadrul eforturilor pentru unificarea legislativă, economică şi administrativă, la 14 iunie 1925 a fost promulgată Legea pentru unificarea administrativă. Cele 71 de judeţe, ale căror limite respectau, în general, diviziunile celor 10 provincii istorice ale ţării (Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina, Basarabia, Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia) – Atlasul teritorial al României.
După instaurarea regimului comunist în România, legea reformei administrative din 6 septembrie 1950, impusă după modelul sovietic, a desființat județul ca unitate administrativ-teritorială, înlocuindu-l cu regiunea. Astfel, cele 59 de judeţe, compuse din 424 plăşi, au fost înlocuite prin 26 regiuni. După doar doi ani, numărul acestor regiuni a fost redus la 18. La următoarea reformă administrativă majoră (Legea nr. 2 din 17 februarie 1968), autoritățile comuniste au revenit la împărțirea pe județe, întinderea acestora fiind însă diferită față de cea din perioada interbelică.
În imagine, judeţul Bacău în forma existentă la începutul perioadei interbelice, cu plăşile componente şi unităţile administrative vecine, care înglobau şi o parte din actualul teritoriu situat pe stânga Siretului şi nu numai (clic pe imagine pentru zoom).

Un comentariu:

  1. super material, multzamesc, lucian... ciudata harta, imi par toate alea cu susu-n jos, ca judetul (?) putna la sud de bacau ?! inceputul perioadei interbelice, hein?

    brava postare, felicitari...

    RăspundețiȘtergere