Valea Bistriţei sub lupă

     Final de şcoală de vară la Universitatea “Vasile Alecsandri”. Achiziţiile teoretice din primele zile au avut  parte de un binemeritat stagiu de documentare, care a reuşit să condenseze la faţa locului câteva din cele mai importante atuuri ale Văii Bistriţei, adevărată axă structurantă a sufletului Moldovei Apusene. 
   Aplicaţia practică a urmat traseul Bacău - Roman - Hanul Ancuţei -Târpeşti - Cetatea Neamţului - Mănăstirea Neamţului - Mănăstirea Secu - Mănăstirea Sihăstria -  Pipirig - Poiana Largului - Stejaru - Pângăraţi - Piatra-Neamţ  -  Bacău.  Detalii video AICI.

Photo of the Day: Cerdac

Gala Premiilor Romanian Top Hits 2011 - Bacău, 5-6 august

    După un an de absenţă, Bacăul va găzdui în zilele de 5 şi 6 august Gala Premiilor Romanian Top Hits 2011, ediţia a V-a.

     Conform lui Aghiuţă, invitaţii acestui eveniment sunt: Sistem, Deep Central, Xonia, Andra, Puya, Anda Adam, Antract, Animal X, Dj Sava, Fly Project, Vunk, Ștefan Bănică JR, Narcotic Sound, Alessia, Jimmy Dubb, Ellie Withe, Sonny Flame, Crush & Alexandra Ungureanu, Naguale.

   Ca invitaţi speciali se vehiculează numele artiştilor Robert Ramirez şi Edward Maya. Prima parte a galei va fi difuzată de postul de televiziune Prima TV, pe 6 august, la ora 00,30. Organizatorii estimează  pentru cele două zile participarea în Piaţa Tricolorului  a  40000 de spectatori.

     Fanii artiştilor nominalizaţi la secţiunile evenimentului mai pot încă vota melodiile preferate pe site-ul oficial al manifestarii (http://www.tophit.ro/) până pe  4 august 2011, ora 24.00.

Nominalizările din acest an sunt următoarele:

1. INNA – SUN IS UP
2. PUYA FEAT CONNECT – R – AMERICANDRIM
3. DAN BALAN – JUSTIFY SEX
4. FLY PROJECT – GOODBYE
5. NARCOTIC SOUND & CHRISTIAN D – DANCA BONITO

 BOYS TOP HIT – 2011
1. STEFAN BANICA – SUPER LOVE
2. DAN BALAN – JUSTIFY SEX
3. PUYA – AMERICANDRIM
4. ALEX VELEA – ONE SHOT
5. ADRIAN SANA – I CAN’T LIVE WITHOUT YOU

 GIRLS TOP HIT – 2011
1. INNA – SUN IS UP
2. CORINA – NO SLEEPING
3. ANDRA – SOMETHING NEW
4. XONIA – HOLD ON
5. ANDA ADAM FEAT DDY – SHOW ME!

 FEATURING TOP HIT – 2011
1. PUYA FEAT. CONNECT – R – AMERICANDRIM
2. ANDA ADAM FEAT DDY – SHOW ME!
3. NARCOTIC SOUND & CHRISTIAN D – DANCA BONITO
4. SISTEM FEAT DEEPCENTRAL – IN URMA TA
5. CRUSH+ALEXANDRA FEAT. EVAN – I NEED U MORE

BANDS TOP HIT – 2011
1. DEEP CENTRAL – MUSIC MAKES ME FREE
2. SISTEM – IN URMA TA
3. FLY PROJECT – GOOD BYE
4. RESIDENCE DEEJAYS – ECHO
5. NARCOTIC SOUND – DANCA BONITO

 POP ROCK TOP HIT – 2011
1. VUNK – VREAU O TARA CA AFARA
2. ANIMAL X – UNII DINTRE NOI
3. ANTRACT – PENTRU TINE, NOU
4. BERE GRATIS – STAI PE ACELASI DRUM
5. STEFAN BANICA JR – NU TRECE ZI

 D.J. TOP HIT – 2011
1. DJ NICK KAMARERA – KALIA
2. MORRIS – BECAUSE OF YOU
3. DJ SAVA FEAT RALUK FEAT CONNECT – R – LOVE YOU
4. DAVID DEEJAY & DONY – TEMPTATION
5. DJ ANDI – HAPPINES

NEW ENTRY TOP HIT – 2011
1. ALESSIA – BORO NA SU PO
2. STEREOSONIC – WE ROLLIN
3. JIMMY DUB – MONDAY
4. ELLIE WHITE – NU TE MAI CAUT
5. SONNY FLAME FEAT. DJ DARK – JUMP UP

Puteţi vota artiştii preferaţi direct AICI

Divanul adBLOG este partener media al acestui festival. 

Ziua spiritualităţii la Şcoala de Vară "Valea Bistriţei - materia ce naşte energie"

    Programul Şcolii de Vară „Valea Bistriţei – materia ce naşte energie”, organizată de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, a adus pe parcursul zilei de ieri, prin temele abordate, o excelentă caracterizare a multiplelor faţete pe care Bistriţa le poartă şi le îmbogăţeşte spiritual. Informaţii inedite, imagini sugestive, cercetări mai puţin cunoscute au fost prezentate de lectorii Luminiţa Drugă, Sorin Preda, pr. Cornel Elisei, Alin Popa, Violeta Popa şi subsemnatul, care au reuşit să aducă mai aproape de auditoriu specificul unuia dintre cele mai importante cursuri de apă ale Moldovei Apusene.

         Extraordinare au fost prestaţiile sculptorului Costică Şerbănescu şi ale meşterilor veritabili din comuna Oituz. Aceştia au reuşit să readucă la viaţă, pentru câteva ore, secretele prelucrării lemnului, vechi meşteşuguri şi obiceiuri populare care s-au bucurat de un succes deplin în rândul tinerilor cursanţi şi nu numai.

Specii noi la Universitatea "Vasile Alecsandri"?

      O plăcuţă amplasată lângă un arbore din micul scuar verde de la Universitatea “Vasile Alecsandri” (corpul B) identifică preţios  exemplarul ca fiind  paltin roşu (Acer pseudoplatanus purpureum - ?!). Nu sunt un mare specialist în dendrologie, dar cred că e vorba de un banal paltin de munte (Acer pseudoplatanus) şi nicidecum de arţar sau paltin roşu (Acer rubrum).

Pentru confirmare, cel mai bună metodă ar fi să aşteptăm până la toamnă, pentru a vedea dacă frunzele capăta sau nu tenta cea roşie....

Cam aşa ar trebui să arate paltinul la toamnă...

Photo of the Day: Terapia ocupaţională

Un nou concert în Parcul "Catedralei"

A început Şcoala de Vară la Universitatea "Vasile Alecsandri"

     După cum anunţam într-o postare trecută, astăzi a început Şcoala de Vară "Valea Bistriţei - materia ce naşte energie", în organizarea Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău.
     După momentele de deschidere, care au prilejuit luări de cuvânt ale gazdelor şi oficialităţilor locale, programul a continuat cu o sesiune de comunicări având ca teme: Hidrocentrala Bicaz (film documentar, 1960), proiectul eolian aflat în derulare în comunele Filipeşti şi Bereşti-Bistriţa, programul RURENER - energia regenerabilă în zonele rurale.
    Şcoala de vară va continua zilele următoare cu noi prezentări, workshop-uri, concursuri de creaţie artistică, campanie de ecologizare în zona Lacului Lilieci, vizită în Parcul Hemeiuşi, aplicaţie practică pe traseul Bacău - Hanul Ancuţei - Târpeşti - Poiana Largului - Stejaru - Pângăraţi - Bistriţa.
     Prima ediţie se va încheia sâmbătă, cu prezentarea şi evaluarea proiectelor participanţilor, după care va urma festivitatea de premiere. Mai multe detalii despre Şcoala de Vară puteţi obţine accesând  site-ul manifestării .

  Un mic fotoreportaj de la prima zi a activităţilor de astăzi:

Mai mult verde urban?

     Conform comunicatului de presă nr. 153 din 18 iulie al Institutului Naţional de Statistică, privind utilităţile publice de interes local, spaţiile verzi urbane existente la nivelul anului 2010 însumau 22005 ha, în creştere cu 773 ha faţă de anul anterior. OK la prima vedere, dacă nu am avea în vedere următoarele elemente de referinţă:

- în acelaşi interval de timp (2009-2010) suprafaţa intravilanelor oraşelor a crescut cu 14728 ha, prin modificări urbanistice sau prin declararea ad-hoc a vreunor sate drept localităţi urbane, de care habar nu au nici cei de prin comisiile de specialitate de pe malul Dâmboviţei…Oricum ar fi, se menţine ritmul haotic de extindere teritorială haotică a urbanului românesc, fără a se respecta reglementările actuale de urbanism.

- în 17 ani, suprafaţa oraşelor aproape că s-a dublat, în schimb spaţiile verzi au rămas, cu mici fluctuaţii, cam la aceleaşi valori. Chiar şi în condiţiile în care în această categorie au fost încadrate şi imaşurile din „oraşe” precum Lehliu Gară şi Budeşti sau terenurile lăcaşurilor de cult, cu tot cu cimitire şi anexele bisericeşti, tot nu iese la socoteală…Devine evident de ce spaţiile verzi urbane au devenit rarităţi, cu o pondere care a scăzut de la 9,12% (1993) la doar 5,18% din suprafaţa intravilanelor…

- în ciuda unor măsuri privind creşterea suprafeţelor ocupate de verdele urban, prin finanţarea unor investiţii (a se vedea, spre exemplu, Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi), nu am ajuns nici măcar la nivelul anului 1990, când România avea 22081 ha de terenuri cu această utilizare. Atunci erau doar 237 oraşe. Acum sunt 320. Să nu ne îmbătăm deci  cu apă de ploaie, aşa cum s-au grăbit să  facă unele publicaţii centrale, care în goană după „noutăţi”, au renunţat la o minimă analiză a fenomenului… Agresiunea verdelui urban din păcate continuă iar intensitatea degradării nu este vizibilă decât într-o mică măsură prin prisma datelor statistice…

Aşteptăm cu interes publicarea la nivel local a datelor referitoare la oraşul Bacău. Să vedem dacă ne turmentăm cu aceeaşi apă, scuipăm în sân sau facem cruce…

Şcoală de Vară la Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacău

La împlinirea celor 50 de ani de existenţă, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (U.V.A.B.) îşi propune, dincolo de analizele făcute pe marginea tradiţionalului bilanţ al activităţii, să forţeze discret „porţile” viitorului, prin reconsiderarea rolului şi, mai ales, a poziţiei ocupate de U.V.A.B. în cadrul regiunii Moldovei centrale şi nu numai.

În acest sens, devine extrem de oportună demararea proiectului Şcolii Internaţionale de Vară cu titlul Valea Bistriţei – Materia ce naşte energie. Mediu. Inginerie. Istorie. Titlul proiectului este, prin el însuşi, o invitaţie la Cunoaştere, la redescoperirea multiplelor valenţe ştiinţifice întreţinute de acest minunat curs de apă care este Valea Bistriţei.

Pornind de la una din legile existenţei universale – Energia înseamnă Viaţă – Şcoala Internaţională de Vară îşi propune să investigheze ştiinţific rolul major pe care râul Bistriţa l-a avut în dezvoltarea comunităţilor umane din regiunea de nord-vest a Moldovei. Referinţele bibliografice din domeniile Inginerie, Mediu, Geografie, Etnografie şi Istorie relevă faptul că studiile ce au avut ca principală temă Valea Bistriţei nu oferă cercetătorilor o perspectivă de ansamblu, interdisciplinară, acestea cantonându-se strict în limitele fiecărui domeniu. 

Începând de mâine şi timp de şapte zile, Valea Bistriţei va intra sub lupa unor interesante analize şi cercetări interdisciplinare, care vor scoate în evidenţă rolul de axă structurantă a acestei artere hidrografice în viaţa Moldovei Apusene. Mai multe detalii despre program se pot accesa AICI.

S.O.S. Slănic-Moldova!

      Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au semnat pe 14 iulie 2011 un protocol de colaborare privind promovarea şi dezvoltarea turismului medical. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România sunt de asemenea părţi implicate în acest protocol prin care se pun bazele cooperării pe termen lung, între instituţii ale statului în scopul crearii unui produs turistic competitiv, în perspectiva asigurării transfrontaliere a serviciilor medicale începând din 2013.

    „România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa, din potenţialul balnear ar Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem 2 mari provocări în domeniul turismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni. În acest sens, Ministerul Sănătăţii are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3359 de paturi. Trebuie să conştientizăm şi faptul că sănătatea este cea mai mare valoare a noastră: oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din 10 pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră. Putem avea un avantaj: servicii de calitate şi la un preţ inferior” a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, cu această ocazie.

       În contextul semnarii acestui protocol, s-a vorbit şi despre evaluarea resurselor terapeutice pentru 10 localităţi, studiul fiind efectuat de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Aceste localităţi “urmează a fi declarate, prin hotărâre de guvern, staţiuni balneoclimatice” (?!). Este vorba de Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimaneşti-Caciulata  şi Ocna Sibiului.

      După mai bine de un deceniu, în sfârşit s-au găsit niscai minţi luminate care să aşeze la aceeaşi masă diverşi factori cu putere de decizie, care să readucă turismul balnear la valoarea potenţialului său. 

     O întrebare mă frământă totuşi: de ce nu a fost inclusă în respectiva listă şi staţiunea SLĂNIC-MOLDOVA, care posedă factori naturali de cură de o excepţională valoare, recunoscută de altfel în întreaga Europă de peste 130 de ani? Chiar nu mai interesează pe nimeni soarta vechii perle a Moldovei? Sau o fi vorba de o ignorare deliberată?

Harta izvoarelor minerale din Slănic-Moldova

Târg de produse naturiste în centru

   Până mâine, cei doritori de produse naturiste îşi pot îndrepta paşii spre piaţeta din faţa Casei de Cultură, unde pot găsi o gamă variată oferită de staţiuni de cercetare, producători şi societăţi de profil, sub forma ceaiurilor, suplimentelor nutritive, uleiuri minerale, produse cosmetice, produse alimentare preparate tradiţional etc.

Roşia Montană la Bacău

   În această seară, un grup de susţinători ai campaniei "Salvaţi Roşia Montană" au protestat împotriva undei verzi date începerii exploatării aurifere din Munţii Apuseni.

 
    Băcăuanii aflaţi în trecere prin centrul oraşului au asistat placizi la mica manifestare. Un interes mai mare cred că ar fi avut până şi campania de reducere a experienţelor nucleare din atolul Mururoa, în Polinezia franceză...

Deratizare prin Bacău

    De câteva zile, firme specializate în lucrări de deratizare şi dezinsecţie execută lucrări specifice la asociaţiile de locatari care au fost de acord, pentru un tarif standard, să mai elimine din gângăniile existente prin subsolurile blocurilor.

    Interesant anunţul pus la blocurile care au avut parte de un astfel de tratament. Oare nu s-ar putea încerca o deratizare aplicată la 238391 kilometri pătraţi?

Lacul fără nume din Bacău

   Foarte aproape de limita nord-vestică a teritoriului administrativ urban (între Selgros şi calea ferată Bacău -Suceava), un mic ochi de apă este ascuns sub câteva exemplare bătrâne de plop şi salcie. Are o formă trapezoidală, o suprafaţă de cca 4000 mp şi un perimetru de vreo 340 m. Existenţa lui este legată probabil de pârâul Bârnat, care îi asigură o alimentare suficient de mare pentru a-l include în categoria lacurilor permanente.

Lacul pe Google Earth

Deşi practic necunoscut, micul lăcuşor era acum câteva zile vizitat de câţiva grataragii şi adolescenţi în căutare de locuri cool.

Biserica "Sfântul Nicolae" în prefaceri

     Biserica "Sfântul Nicolae" a intrat într-un proces de renovare. Este probabil o primă etapă a proiectului  "Complexul cultural Sfântul Nicolae - matrice spirituală a Bacăului", în valoare de 886252 lei. Proiectul beneficiază de finanţarea Uniunii Europene şi a Consiliului Local Bacău.

Biserica "Sfântul Neculai" (foto: 21 iulie 2011)

    Lăcaşul de cult a fost construit în anii 1839-1848 (1848-1850 cf. G. Grigorovici, 1933) prin subscripţie publică şi strădania căminarului Pavalache Cristea şi a protopopului Ioan Enache Petrovici, fiind unul din puţinii martori actuali ai devenirii urbane băcăuane.

Biserica "Sfântul Nicolae" la început de secol XX 
(carte poştală ilustrată, colecţia M. Ceucă)

In memoriam

Oraş versus sat - varianta românească

      Dezurbanizarea şi periurbanizarea sunt procese fireşti, prin care trec sau au trecut o mare parte a oraşelor lumii. Aceeaşi tendinţă se observă şi în România, mai pregnant după 1996, când fluxurile de migraţie urban – rural au depăşit ca pondere deplasările definitive de la sat la oraş (foto). 
    Evoluţia fluxurilor migraţiei interne demonstrează pentru ultimii 15 ani o pierdere evidentă a atractivităţii oraşelor, fapt pus în evidenţă şi de scăderea consistentă a  numărului de locuitori din oraşele mari şi mijlocii (cazul Bacăului este reprezentativ, prin diminuarea populaţiei cu 29529 persoane, egală cu populaţia însumată a oraşelor Moineşti şi Slănic-Moldova...). 

Fluxurile migraţiei interne în România

Comparaţie între migraţia definitivă urban-rural şi rural-urban (Sursa: hotnews.ro)

      În pofida unor critici venite din partea urbaniştilor, fenomenul dezurbanizării trebuie privit nu doar ca o etapă a dezvoltării oraşului, ci şi ca o necesitate, ca o soluţie la insuficienţa spaţiului locativ, creşterea preţurilor la serviciile edilitar-gospodăreşti, degradararea factorilor de mediu,  proliferarea actelor antisociale etc.

    Fenomenul periurbanizării este vizibil în cazul municipiului Bacău prin creşterea totală a populaţiei comunelor din zona de influenţă imediată, între ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), unde, pe lângă componentele bilanţului natural (natalitate, mortalitate), bilanţul migrator a avut o pondere semnificativă în obţinerea celor mai mari ritmuri ale dinamicii populaţiei: Hemeiuşi 23,46% (cea mai mare creştere dintre toate comunele judeţului), Letea Veche 19,58%, Săuceşti 17,37%, Măgura 16,98%, Gârleni 15,37%, Mărgineni 13,73%, Bereşti-Bistriţa 12,77%.

Emergenţa periurbanizării oraşului Bacău (Sursa: Atlasul teritorial al României)

Cartierele Bacăului

            În România, oraşul de tip funcţionalist este o caracteristică a perioadei postbelice, în care dezvoltarea urbană a avut la bază modelul zonelor funcţionale, privite ca entităţi spaţiale omogene care nu au ţinut cont de graniţele fizice, specificul arhitectural sau interacţiunea socială. Sistematizarea comunistă, prin excesele unor remodelări urbane gândite pentru o clasă muncitoare cu drepturi tot mai reduse, a desfiinţat fizionomia urbană cu elementele ei esenţiale: străzi, vecinătăţi urbane, pieţe, şi le-a transformat în structuri nediferenţiate, uniforme, care şi-au pierdut dimensiunea comunitară şi personalitatea constructivă.

            Bacăul a avut parte din plin de o astfel de remodelare, explicând astăzi ambiguitatea diferenţierilor spaţiale dar şi toponimice ale cartierelor sale, ca unităţi componente din propria structură urbană. Puţinele monografii sau lucrări de specialitate existente au tratat această problemă destul de simplist, utilizând denumiri diferite pentru decupaje teritoriale extrem de flexibile. Singurele elemente – ancoră au rămas până astăzi acele cartiere formate prin adiţia unor aşezări rurale sau ca efect al unor politici de sistematizare din prima jumătate a secolului XX: Gherăeşti, Şerbăneşti, C.F.R, care au avut şi „avantajul” unor discontinuităţi marcante faţă de vatra vechiului târg (Bistriţa, Negelul, Bârnatul, calea ferată). Noile habitate colective apărute după 1960, deşi au dublat suprafaţa intravilanului, au uniformizat cadrul construit până la depersonalizare…Spunem, spre exemplu, U.R.A., Aviatori, Republicii dar fiecare percepem în mod diferit limitele teritoriale ale cartierului…Puţinele documente oficiale nu oferă decât într-o mică măsură o necesară clarificare, păstrând nuanţe de ambiguitate şi chiar de incoerenţă. Exemplific cu 3 documente de care am cunoştinţă, fără a băga însă mâna în foc  că ar fi singurele existente la nivelul diferitelor instituţii publice:

- Nomenclatorul stradal al municipiului Bacău (2009) include cele 322 de străzi ale Bacăului la nu mai puţin de 25 cartiere: Centru, Cremenea, Bistriţa - Lac, Cancicov, Cornişa, C.F.R., Gherăieşti, Sturza, Aviatori 1, Aviatori 2, Şerbăneşti 1, Şerbăneşti 2,  Mărgineni (!), Constantin Muşat, Republicii, Milcov, Gării, Tache, Ştefan cel Mare, George Bacovia, Tipografilor, Carpaţi, Chimiei, Izvoare şi Letea. Această simplă înşiruire demonstrează o inconsecvenţă evidentă de abordare şi o superficialitate în înţelegerea termenului de cartier…

- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (2010) este o primă încercare de analiză şi delimitare pe baze cât de cât metodice a structurii intraurbane băcăuane, prin evidenţierea a 11 cartiere (foto). Având la bază predominarea  unui tip de locuire (colectivă sau individuală), planul poate fi suspectat a avea un grad prea mare de generalizare. 

- Proiectul de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău (în faceri şi prefaceri de câţiva ani buni) delimitează 28 de U.T.R.-uri (unităţi teritoriale de referinţă - reprezentare convenţională a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de regulă delimitate prin limite fizice existente în teren: elemente naturale, străzi, limite de proprietate etc.)  - foto. O parte a acestor UTR-uri ar putea reprezenta un punct de plecare pentru viitoare decizii urbanistice, eliminându-se însă unele ciudăţenii fără nici o susţinere reală: Cartier Aviatori – zona locuinţe individuale (în fapt cartierul Tache), disoluţia cartierului Letea în cartierul Izvoare, uniformizarea zonei nordice sub denumirea de cartierul Mioriţa ş.a.m.d.

            În concluzie, la momentul actual, rămânem deocamdată, formal, la nivelul cartierelor cunoscute din moşi-strămoşi. Asta până când acest „detaliu” urbanistic va fi reglementat în virtutea unei aşteptate normalităţi (şi) în domeniul planificării teritoriale…Nu ar fi prea greu, dacă plecăm de la una din posibilele definiţii ale cartierului urban: unitate componentă a structurii urbane care are un anumit grad de autonomie şi o identitate proprie şi care este reşedinţa unei colectivităţi determinată de aceeaşi identitate la care se poate raporta şi care o structurează. Componentele definitorii ale cartierului sunt: individualitate spaţială, interacţiune socială, interacţiune simbolică şi  ataşamentul populaţiei faţă de loc.

Narcis Iustin Ianău în Parcul Catedralei

Photo of the Day: Neighbourhood totem

Dublă sărbătoare la Ciolpani - Buhuşi

   Măine, 18 iulie, Mănăstirea Ciolpani serbează două momente importante: hramul lăcaşului de cult (Sfântul Emilian de la Durostorum – aşezarea monahală de lângă Buhuşi fiind singura din ţară cu acest hram) şi împlinirea a două decenii de la construirea noului obiectiv, după închiderea bisericii în anul 1959.