Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

duminică, 30 septembrie 2012

Trecător prin judeţ (7): Munţii Tarcău


MUNŢII TARCĂUsubunitate montană a grupei centrale a Carpaţilor Orientali. Reprezentaţi în nord-vestul judeţului Bacău prin jumătatea lor sudică, bine delimitată în vest, sud şi est de valea Trotuşului, Depresiunea Comăneşti, şaua Moineşti şi Depresiunea Tazlău-Caşin. Aspect general de munţi şi muncei cu altitudini medii de 1100-1300 m, cu orientare generală NNV-SSE. Culmile interfluviale, prelungi de ordinul zecilor de kilometri, sunt larg vălurite, cu vârfuri teşite şi spinări domoale, mărginite de versanţi abrupţi. Sunt dezvoltaţi pe o mare varietate a faciesurilor petrografice (gresii, argile, marne în alternanţă cu conglomerate şi calcare) aparţinând succesiunii tuturor celor cinci pânze ale flişului ce caracterizează Carpaţii Orientali. În cadrul Munţilor Tarcău se detaşează patru subunităţi cu trăsături geomorfologice distincte: Culmea Muntele Lung, Culmea Grinduşu-Ciudomâr, Culmea Goşmanu-Geamăna şi Munceii Uture (Munceii Bistriţa-Tazlău). Altitudinile cele mai mari sânt la vest de valea Asăului, dezvoltate pe gresia de Tarcău (Culmea Grinduşu-Ciudomăr, 1400-1600, cu maximul orografic din judeţul Bacău în vârful Grinduşu, 1664 m, la graniţa cu judeţul Neamţ). Văile principale ce îi drenează (Asău, Camânca, Tazlăul Sărat, toţi afluenţi pe stânga Trotuşului) au în ansamblu un caracter longitudinal, sunt bine populate şi reprezintă căi lesnicioase de acces spre zona montană înaltă. Vegetaţie reprezentată de păduri de conifere şi fag, secundar şi vegetaţie ierboasă sub formă de pajişti, la partea superioară a molidişurilor. Munţii sunt mai puţin incluşi circuitelor turistice, datorită relativei monotonii a culmilor, lipsei marilor înălţimi, precarităţii infrastructurii de transport şi a unităţilor de cazare turistică. Trasee montane (nemarcate): a) sat Ghimeş-Făget-valea Tărhăuş-şaua Hanu (Tărcuţa, 1280 m)-valea Tărcuţa-cabana Ardeluţa (jud. Neamţ, 660 m altitudine, 60 locuri de cazare, restaurant); durată 6-7 ore; b) sat Brusturoasa-valea Camânca-poiana Golul Rădvanu-obârşia Tarcău-vf. Balint (1309 m); c) sat Ghimeş-Făget-valea Tărhăuş-cota 1640-vf. Grinduşu (1664 m); d) sat Agăş-pârâul Agăş-Muntele Aluniş (1343 m)-pârâul Pietrosu-sat Păltiniş-sat Apa Asău-sat Asău; e) Moineşti-Zemeş-Bolătău-izvoarele Tazlăului Sărat-vârful Geamăna (1442 m); f) Moineşti-Zemeş-pârâul Zemeş-vf. Runcu Stânelor (1269 m)-pârâul Lespezi-pârâul Izvorul Alb-sat Păltiniş-comuna Asău (traseu pentru traversarea jumătăţii sudice a Culmii Goşmanu-Geamăna; 860 m diferenţă de nivel, durată:11-12 ore).
Sursa: Lucian Şerban – Dicţionar geografic al judeţului Bacău, Editura „Egal”, Bacău, 2006


Un comentariu:

  1. Am ajuns pe valea Camenca, paraul Berbeci la fosta statie meteo automata Grindus. Nu stiu daca acolo este si varful Grindus. Nu am avut tehnica, ci doar informatii de la oieri. Ma puteti lamuri?

    RăspundețiȘtergere