Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, 22 aprilie 2013

Ce legătură există între veniturile populaţiei şi modificarea limitelor administrative?

   O analiză de excepţie a evoluţiei veniturilor populaţiei la finalul secolului al XIX-lea şi rezultatul spectaculos al comparaţiei cu timpurile prezente. Nu pentru cine ştie ce orgolii paseiste sau din bucuria reactivării unor resurse bibliografice preţioase. Pentru a vizualiza mai bine greşelile trecutului, cu speranţa că viitoarele retrasări administrativ - teritoriale pot să atenueze multiplele clivaje existente în România secolului XXI. Hărţile şi comentariile aparţin profesorului George Ţurcănaşu.

1. Iată cum arată harta veniturilor populatiei în Romania anului 1890. La 31 de ani de la Mica Unire, Moldova inca isi conserva cele mai mari venituri. Reprezentarea cartografică nu trebuie lecturată ca o repartitie teritorială a calitatii vietii, ci ca o repartitie a veniturilor fiscalizate. Oltenia de nord, predominant rurala in aceasta perioada, are cele mai mici venituri; asta nu inseamna (neaparat!) ca taranii acestei regiuni o duceau cel mai rau din Romania. Este facila identificarea judetelor in care evreii isi desfasurau marile afaceri. De asemenea, mentionam ca Moldova, mai ales cea nordica, pierzandu-si institutiile politice si administrative, se afla deja pe un trend descrescator economic (in contextul Romaniei) de cca. 3 decenii. Aceasta reprezentare este o reproducere a hartii lui Gh. Crainiceanu. Harta initiala este una dintre primele cartograme realizate in Romania si prima in ceea ce priveste reprezentarea veniturilor populatiei. Sursa: Gh. Crăiniceanu, "Higiena ţeranului român", 1895.
2. Evoluţia relativă a veniturilor judetene în perioada 1890-2008 (în geometria teritorială a României anului 1890) scoate in evidenta teritoriile perdante si cele câstigatoare ale ecuatiei crearii statului national si monocentric romanesc. În proiectarea şi construcţia sistemului teritorial românesc s-a optat, conform modei timpului, pentru centralizare, devenită în interiorul episodului socialist, excesivă şi rigidă. Acest fapt a dus la detaşarea în ierarhia urbană a Bucureştilor, capitală a noului stat, imprimând sistemului urban românesc un caracter primaţial şi monocentric. Centrarea structurilor teritoriale moldovenesti în interiorul statului român şi susţinerea metastructurii teritoriale naţionale, a alterat însă coerenţa stucturilor spaţiale regionale, îndelung şlefuite, alimentând deconstrucţia lor. Astfel, rezultatele proiectului nu întârzie să apară – un sistem urban naţional de tip christallerian, controlat ierahic, aproape cazon, caracterizat printr-o rezilienţă teritorială ridicată; acest fapt explică parţial dificultatea re-agregării clustere-lor urbane şi a renovării sistemelor urbane regionale, respectiv a creării structurilor policentrice.

   Clic pentru mărire
Post- scriptum: îmi doresc ca această scurtă exemplificare să fie citită şi de unii dâmboviţeni cu aere de specialişti în analize economice şi sociale, pentru care un tabel cu câteva cifre şi ierarhii "migălos întocmite" reprezintă adevărate culmi în domeniu, cu titlu de exclusivitate. Pardon, uitasem că ei sunt "creatori de baze de date" şi de "elemente grafice", arogându-şi ilariant drepturi de autor. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu