Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

18 decembrie 2022

INEDIT: planul oraşului Bacău din perioada celui de-al Doilea Război Mondial

 

Bacăul nu se poate lăuda cu multe resurse cartografice apărute înainte de perioada comunistă, care să jaloneze coerent evoluţia urbanistică a localităţii de pe malurile Bistriţei. Sunt demne de amintit în acest sens harta lui Friedrich Wilhelm von Bawr, publicată la Amsterdam în anul 1771, sub denumirea „Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs1”, harta ridicată de Hora von Otzelowitz  în 1790 la scara 1:28000, planul oraşului Bacău întocmit în anul 1896 de ing. N. Cucu, în vederea amenajării sistemului de alimentare cu apă, la solicitarea  primarului Costache Radu, planurile directoare de tragere (începutul secolului XX) sau planul municipiului şi nomenclatorul străzilor „cu noua şi veche denumire” (Tipografia Municipiului Bacău, 1933).

Planul oraşului Bacău din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost întocmit din raţiuni militare evidente. El prezintă astăzi importanţă deosebită, prin detalierea tramei stradale şi prin elementele de conţinut reprezentate de peste 100 de obiective de interes (unităţi militare, instituţii ale administraţiei publice, fabrici, şcoli, biserici etc), care reprezintă astăzi repere spaţiale valoroase ale evoluţiei teritoriale şi edilitar-urbanistice. Varianta originală (întocmită de Institutul Geografic Militar în anul 1943) a fost descoperită în arhive zilele trecute de domnul inginer Mihai Ceucă, pasionat cercetător al Bacăului de altădată (fig.1). Faţă de varianta apărută ulterior şi cunoscută în cercul restrâns al iubitorilor geografiei istorice locale (plan care păstrează, cu mici modificări, elementele de conţinut, renumerotate în legendă, menţionând suprafaţa şi populaţia urbei - fig. 2), planul acesta elimină în primul rând dilemele cronologice din lista patrimoniului cartografic băcăuan.

Fig. 1 – planul oraşului Bacău (Institutul Geografic Militar, 1943)

Fig. 2 - Planul oraşului Bacău (versiunea ulterioară planului din 1943)

Corelată cu imaginea aeriană a oraşului surprinsă în anul 1944 de un avion de recunoaştere german2 (fig. 3), harta întocmită cu un an mai devreme reprezintă o preţioasă resursă pentru cei care doresc descifrarea şi aprofundarea dinamicii urbanistice a oraşului nostru.

Fig. 3: Imagine aeriană a Bacăului din 1944 (sursa: www.wwii-photos-maps.com);  colorizare digitală Şerban Lucian (2022)


Post-scriptum: După terminarea devastatorului război, la recensăntul organizat în prima lună a anului 1948, Bacăul mai număra doar 34461 locuitori. Avea un teritoriu administrativ de aproape 1200 ha şi ocupa locul 17 în ierarhia urbană naţională. După peste şapte decenii cu evoluţii remarcabile (1966-1990), dar şi de regres demografic şi economic (după 1992), oraşul lui Bacovia este astăzi de peste trei ori mai mare ca teritoriu şi număr de locuitori. Poziţia din ierarhia naţională la penultimul recensământ din 2011 (locul 15) se pare însă că nu s-a mai îmbunătăţit pe parcurs, rezultatele RPL 2022 (promise de INS pentru acest final de an) având să valideze noile realităţi ale reţelei urbane româneşti, despre care, vom vorbi în curând, mai pe larg, într-un articol separat.


Note:  1 harta este disponibilă online la adresa: https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b53058728k/f1.item.zoom

           2 http://www.deferlari.ro/2013/07/unicat-imagine-aeriana-bacaului-din.html


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu