Noua ierarhie urbană: populaţia principalelor oraşe. Poziţia Bacăului

 Astăzi s-a publicat o nouă serie de rezultate de la RPL 2022, în profil teritorial de această dată. Ierarhia este următoarea:

Sursa:prof. Nicolae Popa, pe baza datelor INS Bucureşti

     Evolutiv, situaţia este condensată în graficul de mai jos, pe baza  datelor de la ultimele recensăminte (prelucrare proprie). Am depăşit Sibiul, însă diferenţele mici dintre oraşele secundare şi problemele organizatorice ale ultimului recensământ ne fac să fim un pic reticenţi...cel puţin până la publicarea rezultatelor definitive.

Modificări în ierarhia oraşelor secundare din România (1948-2022)

Știm cât este populația municipiului Bacău...

    Conform DJS Bacău, municipiul Bacău, reședință de județ, are o populație rezidentă de 136102 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 8205 persoane (-5,7%). După cum era de aşteptat, regresul demografic continuă. Interesant este de urmărit dinamica comunelor din zona suburbană...

Comunicatul de presă este disponibil aici.

Noutăţi demografice: populaţia oraşelor din judeţul Bacău la 1 ianuarie 2023

      INS Bucureşti a publicat acum câteva zile datele referitoare la populaţia după domiciliu, pe localităţi, la 1 ianuarie 2023. Situaţia se prezintă astfel:

      Cu roşu am evidenţiat anii în care s-au organizat recensăminte. Până la finalul acestei luni, conform comunicatului INS din 30 decembrie, toate direcţiile judeţene de statistică vor prezenta statistici mai detaliate la nivel de UAT. Atunci vom vedea mai exact situaţia...

Observaţie: Conform metodologiei INS, populatia dupa domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinta reprezinta numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale.

Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară ca are locuinţa principală, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.

În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de resedinta obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.

RPL 2022: Cum a evoluat populaţia judeţelor Moldovei şi unde se află Bacăul?

O privire sintetică la nivel judeţean, după publicarea primelor rezultate provizorii ale RPL 2022:

Bacăul pierde peste 14000 de locuitori între ultimele două recensăminte, înregistrând un deficit de 136000  de persoane în ultimele trei decenii...

Suceava este singurul judeţ cu dinamică pozitivă între ultimele două recenzări, păstrându-şi astfel în continuare poziţia a doua în regiune, ca număr de locuitori.

Regres demografic generalizat...În valori absolute, în 30 de ani Moldova a pierdut peste 720000 de persoane, adică echivalentul populaţiei însumate a celor trei mari oraşe din regiune: Iaşi, Galaţi şi Bacău...

Recensământul populației și locuințelor (RPL 2022): primele date provizorii

    În sfârşit, INS Bucureşti a publicat datele provizorii ale recensământului din acest an (click aici pentru comunicatul oficial). Nimic nou sub Soare, evoluţiile demografice erau foarte previzibile. Aşteptăm statisticile teritoriale, promise pentru luna ianuarie...Deocamdată să ne bucurăm de ritmul mai mic de scădere a populaţiei judeţului (doar 2,4% faţă de 2011), semn că încă mai avem, pe ici, pe colo, mici rezerve demografice...

Sursa: INS Bucureşti

Oglinda vremurilor: indicatori demografici băcăuani

 

Sursa: "Infostat" nr.10/2022, DJS Bacău

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău

 Până vom vedea rezultatele RPL 2022, haideţi să ne amuzăm un pic:

Sursa: Infostat, DJS Bacău, 2022

  PS: Conform Ziarului de Bacău, "în județul Bacău s-au recenzat 562.687 de persoane, reprezentând 99.4% din populația estimată. Astfel, populația județului a scăzut față de recensământul anterior cu 53.000 de persoane și cu 143.000 față de numărătoarea de acum 20 de ani."

Eu unul pariez pe o reşedinţă de judeţ cu maxim 125-130000 persoane...Realitatea crudă va lovi puternic pe unii...

Eternul Bacovia...

 "Viața e mai tare decât mizeriile ei.”

Anul viitor....acasă?

Mai adăugăm un 15-20% şi vom avea dimensiunea corectă a acestui fenomen...

Când migraţia internă reconfigurază repartiţia populaţiei din România

Anul trecut s-a inregistrat cea mai mare migratie internă din Romania după 1991, aproape 400000 de persoane schimbându-şi domiciliul dintr-o localitate în alta. Conform datelor oficiale inregistrate de Institutul Naţional de Statistică, este vorba mai exact despre 389000 de romani care s-au mutat cu acte in regula, din diverse motive, tot pe teritoriul tarii, dar in alta localitate, conform studiului pressone.ro. Noul record a fost atins în conditiile in care nu sunt luati in calcul si cei care stau cu chirie, de exemplu, studentii sau cei care fac naveta si nu si-au schimbat domiciliul in acte.

Conform Pressone.ro, zece judete câştigă locuitori in mod constant (Arad, Bihor, Brasov, Cluj, Constanta, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Sibiu, Timis - foto) iar celelalte 31 sunt in pierdere. Celelalte 32 de unităţi administrative-teritoriale (inclusiv capitala) se încadrează fie în categoria dinamicii pozitive an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în cea cu o continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Cele mai mari pierderi se inregistreaza in Galati, Vaslui, Braila si Teleorman, carora li se alătură şi Bucureştiul.

Statisticile mai arată că dacă în 1992 în primele 11 judeţe locuiau circa 30% dintre români, acum procentul a urcat pana la 41,5%, cu alte cuvinte aproape jumătate de ţară, dacă ii luăm in calcul si pe cei neînregistraţi oficial. Detalii suplimentare aici.

Sursa: Cea mai mare migraţie internă din ultimii 25 de ani

România volatilă

...sau când fenomenele demografice infirmă discursurile ipocrite ale clasei politice sau creşterile economice din sertarele guvernamentale...

Sursa: INS Bucureşti

Extremele demografice ale satului băcăuan

     Pentru că tot m-am lovit de o bază de date recent publicată pentru ultimul recensământ al populaţiei, m-am gândit că nu ar strica să facem un update la capitolul de aşezări rurale, vechi de vreo 14 ani. După ceva prelucrări, sortări şi filtrări, principalele concluzii ar fi următoarele:

- reţeaua de aşezări rurale din judeţ este formată din 490 de sate. 16 sate sunt incluse administrativ unor oraşe. Mărimea demografică medie a satului băcăuan este de 737 persoane. Populaţia rurală înregistrată de ultimul recensământ a fost de 349027 persoane (56,6% din populaţia totală a judeţului).

-  o tipologie după mărimea demografică ar evidenţia predominarea satelor  mici (100 – 499 loc., 184 localităţi) şi foarte mici (sub 100 loc., 51 localităţi), care totalizează 47,9% din aşezările rurale băcăuane;

    Cele mai mici localităţi sunt:  Ghionoaia (Dealu Morii) – 3 loc., Grădeşti (Dealu Morii) – 4 loc., Făgeţel (Iteşti) – 7 loc.,  Mărăscu (Horgeşti) -10 loc.,  Misihăneşti (Roşiori) – 19 loc., Scutaru (Mănăstirea Caşin) – 23 loc., Făghieni (Izvoru Berheciului) – 24 loc., Valea Lupului (Vultureni) – 24 loc., Valea Merilor (Vultureni) – 24 loc., Pajiştea (Palanca) – 25 loc., Valea Moşneagului (Lipova) – 27 loc., Hăghiac (Răchitoasa) – 30 loc., Barna (Parincea) – 32 loc, Dorneni (Plopana) – 37 loc., Bucşa (Răchitoasa) – 38 loc., Cotu Grosului (Filipeşti) – 39 loc., Calapodeşti (Dealu Morii) – 41 loc., Văleni (Secuieni)- 50 loc. Au fost radiate localităţile: Poiana (Coloneşti), Bălăneşti, Dorofei, Bostăneşti (toate din comuna Dealu Morii) şi Tisa (Sănduleni).

-satele mijlocii (500 - 1499 loc.,) sunt în număr de 191 (38,9%);

-satele mari (1500 - 3000 loc.) sunt reprezentate de 54 de localităţi, între care se remarcă: Letea Veche (2926 loc.), Răcăciuni (2820 loc.), Caşin (2662 loc.), Podu Turcului (2569 loc.), Dofteana (2540 loc.), Lilieci (2483 loc.), Berzunţi (2381 loc.), Lespezi (2314 loc.), Blăgeşti (2284 loc.), Pănceşti (comuna Sascut, 2240 loc.), Măgura (2219 loc.), Poduri (2218 loc.), Cucuieţi (comuna Dofteana, 2203 loc.), Săuceşti (2183 loc.), Racova (2172 loc.), Asău (2112 loc.), Luizi-Călugăra (2060 loc.);

-satele foarte mari (peste 3000 loc.) sunt reprezentate de 10 aşezări: Oituz (5623 loc.), Cleja (4598 loc.), Faraoani (3932 loc.), Nicolae Bălcescu (3595 loc.), Mărgineni (3446 loc.), Mănăstirea Caşin (3362 loc.), Frumoasa (comuna Balcani, 3339 loc.), Zemeş (3329 loc.), Gioseni (3249 loc.) şi Valea Seacă (comuna Valea Seacă, 3124 loc.)

Vezi şi:
Cele mai mari sate din judeţul Bacău
Cele mai mici sate din judeţul Bacău
Fantomele rurale de mâine
(semi)analfabetismul băcăuan la cote maxime
Unde se concentrează materia cenuşie a judeţului Bacău?

Tot creşte bilanţul. Bilanţul negativ al populaţiei...

S-a cam dus vremea când judeţele Moldovei reprezentau rezervorul demografic al ţării....

Judeţul Bacău: realităţi demografice

Total populație (2011): 616.168

Tineri între 0-19 ani: 149.468 (24,26%)

Adulți între 20-59 ani: 327.393 (53,13%),

Adulți între 60-100+ ani: 139.307 (22.61%)

Salariați la muncă în țară: 97.307

Procent salariați din total adulți: 29.72% = 97.307/327.393

Procent salariați din total populației: 15.79% = 97.307/616.168

Plecați în străinătate pe perioadă lungă: 78.155

Procent plecați în străinătate pe perioadă lungă din total adulți: 23.87% = 78.155/327.393

Procent salariați din total populației: 12.68% = 78.155/616.168

Adulți fără salar: 151.931 = (327.393 - 97.307 - 78.155)

Procent Adulți fără salar din Total Adulți: 46.41% = 151.931/327.393

(din cei 46.41% adulți fără salar poate unii lucrează la țară fără nici un venit, dar cifra șomajului real e în jur de 45%)

Concluzie:

Dintre Adulți între 20-59 ani care sunt 327.393 (53,13% din totalul populației),

- 29.72% - 97.307 - lucrează și au un salar,

- 23.87% - 78.155 - sunt plecați în străinătate pe termen lung,

- 46.41% - 151.931 - sunt fără salar.

E nevoie de cel puțin 150.000 noi locuri de muncă în județul Bacău.

Asta fără a vorbi să-i aducem înapoi pe cei plecați.

Cu asta ar trebui să se ocupe partidele.

Sursa:fluierul.ro

Demografice

Două grafice extrem de sugestive (sursa: Hotnews.ro) pentru fenomene demografice actuale: îmbătrânire şi accentuarea discrepanţelor legate de structura populaţiei. Articolul complet este disponibil aici.  

Judeţul Bacău, între vitalitate şi dramatism demografic

   Nu este nevoie de indicatori demografici  simandicoşi, pagini pline cu tabele peste tabele ori grafice sofisticate pentru a surprinde realitatea. Harta de mai jos ne oferă o imagine spaţială clară a marillor disparităţi înregistrate de unităţile administrativ-teritoriale băcăuane în ceea ce priveşte dinamica populaţiei. 

Populaţia Bacăului în oglinzi paralele

   Cum doriţi să fiţi "înregimentaţi" demografic? Stabili? Labili? Stabili şi 100% rezidenţi (joke)? Domiciliaţi? Înregistraţi? Plecaţi pentru o perioadă (ne)determinată şi totuşi prezenţi? Puteţi avea mai multe opţiuni, la fel ca şi valorile oficiale ale populaţiei localităţilor băcăuane:

P.S. Azi am aflat un detaliu interesant: „Copiii care se nasc în afara ţării sunt şi ei inclusi în rândul populaţiei stabile în România, după domiciliul mamei”, preciza Eugenia Harja, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Bacău. 

Efectele regresului demografic

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău

Vezi şi: Regresul demografic si dezurbanizarea: efecte insidioase

Satele mici de astăzi, fantomele rurale de mâine,,,

     Interesant efortul de a identifica şi centraliza satele fictive din România, în cadrul proiectului “Localităţi fantomă”, despre care toată presă a amintit astăzi sub generic de senzaţional. Nu este nimic inedit, nici măcar ieşit din comun. Fenomenul este mult mai dramatic, nenumărate sate aflându-se într-un stadiu latent al disoluţiei, având mai puţin de 100 de locuitori. Harta localităţilor fantomă din judeţ nu are doar 10 sate (foto dreapta - sursa: Hotnews) realitatea este cu totul alta: 

Detalii aici.

Tărâmul depopulării

     Problema  demografică a județului Bacău am amintit-o de nenumărate ori. Nu este deloc plăcut să reprezinți un pol național al emigrației românești. Pe această temă, urmăriți acum un material video din serialul Raport de țară, via Digi24 TV - click aici.

    Recomand factorilor de decizie din orizontul local și regional o lucrare recentă, care oferă o viziune completă asupra acestui fenomen alarmant: Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova (autori: Radu Dimitriu, Ionel Muntele, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2013).