Judeţul îmbătrâneşte...

    Vrem sau nu vrem să recunoaştem, fenomenul de îmbătrânire a pus stăpânire pe România. Ponderea persoanelor vârstnice (de peste 60 de ani) a crescut constant: 9,9 % din populaţia stabilă în anul 1956, 12,3% în 1966, 14,4% în 1977, 16,4% în 1992, 19,4% în 2002. Creşterea vârstei de pensionare dar şi posibila încercare de cosmetizare statistică au ridicat în ultimii ani grupa de vârstă de la care, în mod tradiţional, intrăm în categoria „bătrânilor” (de la 60 la 65 ani). Păstrând însă aceleaşi paliere consacrate pentru cele trei grupe mari de vârstă, putem face comparaţia cu datele prezentate anterior. Am ajuns astfel la o pondere de 22,3% în anul 2011. Judeţul Bacău, un judeţ tânăr  în deceniile comunismului, a depăşit pentru prima dată media naţională: 22,6%, datele statistice relevând diferenţieri notabile pe medii (urban – 20,8%, rural – 24%) şi sexe ( masculin 19,7%, feminin 25,5%). În profil teritorial (v. harta), discrepanţele sunt cât se poate de evidente. Zone compacte din estul judeţului au ajuns la valori extrem de mari (27-37%) într-o perioadă relativ scurtă, numeroase sate fiind afectate de un fenomen cronic de îmbătrânire şi feminizare a populaţiei. Consecinţele demografice, sociale şi economice devin astfel cât se poate de îngrijorătoare…

Unde locuiesc alegătorii care au votat la prezidenţiale?

     Numărul alegătorilor prezenţi la un scrutin poate reprezenta un indicator complementar pentru analiza repartiţiei populaţiei la nivel intraurban, cu atât mai mult cu cât migraţia externă bulversează datele statistice de la recensăminte şi din perioadele intercenzitare. Harta alăturată redă sintetic zonele din municipiul Bacău unde prezenţa la vot a fost cea mai ridicată în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Cele 15 zone au însumat 12% din secţiile de vot şi 16% din numărul total al votanţilor de pe raza oraşului. 

Vezi şi: Cele mai populate străzi ale Bacăului

Populaţia oraşului Bacău: dileme demografice

    “Ei bine, din datele existente la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor rezultă clar că în Bacău sunt inregistrate 190.000 de persoane. „Datele sunt reale si arata situatia exacta a cetatenilor. Chiar daca multi dintre bacauani sunt plecati la munca in strainatate, ei continua sa aiba domiciliul aici, ceea ce ii face cetateni ai Bacaului”, declara Natasa Crismaru, director la Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Bacau.”  (sursa: Deşteptarea)

    Alăturat am redat evoluţia numerică a populaţiei Bacăului începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru secolul în care trăim, putem să dăm cu banul în multitudinea de date demografice oficiale...

Bilanţul natural al populaţiei

   S-a dus vremea când diferenţa dintre natalitate şi mortalitate dădea cu plus. Chiar dacă suntem în Moldova...

Mortalitatea Bacăului

Standardul de viaţă, structura pe grupe de vârstă şi sexe, accesul la serviciile medicale, nivelul de educaţie, toate reflectate în repartiţia spaţială a ratei mortalităţii...

Pe aceeaşi temă: Natalitatea în judeţul Bacău

Judeţul sărăciei?

  De-a dreptul şocant: 236574. Acesta reprezintă numărul pachetelor alimentare care va fi distribuit judeţului Bacău din partea Uniunii Europene, pentru persoanele considerate defavorizate. După acest criteriu ne-am clasa pe locul V la nivel naţional, într-un neonorant top al sărăciei. 

Să consultăm acum câteva date statistice:

- populaţia stabilă a judeţului:  616168 persoane;

- populaţia stabilă cu vârstă de peste 15 ani: 505144 persoane;

- număr gospodării:  222170;

-număr locuinţe convenţionale: 267802.

      Uitaţi-vă acum din nou la acel număr şocant. Procentele care ar rezulta ne pot lăsa fără grai. Atât de mare să fie sărăcia judeţului?! 

Sursa hărţii: Gândul

Natalitatea în judeţul Bacău: perspectiva unui comportament denatalist generalizat?

   Din anul 2007, valorile natalităţii din judeţul Bacău au înregistrat o scădere constantă, ajungând în prezent la doar 9,6%o. Fenomenul este mai mult decât îngrijorător, în condiţiile în care emigraţia externă şi îmbătrânirea populaţiei conturează un viitor demografic sumbru. La nivelul întregului judeţ, într-un an abia se mai nasc 7000 de copii, în condiţiile în care, în comune precum Bereşti-Bistriţa, Dămieneşti, Găiceana, Izvoru Berheciului, Onceşti, Sărata, văd lumina zilei între 14 şi 18 nou-născuţi...

    În profil teritorial, rata natalităţii înregistrează diferenţeri semnificative, după cum puteţi analiza în cartograma alăturată.

Pe aceeaşi temă:

Comportamentul demografic al băcăuanilor

Băcăuanii, cei mai natalişti români. Pe vremuri...

Vlăstarii Moldovei

Ponderea tinerilor în populaţia totală. O șansă pentru viitorul Moldovei....

Sursa hărții: sdtr.ro

Băcăuanii şi internetul

      Se pare că Institutul Naţional de Statistică a terminat de procesat datele fundamentale de la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 (doar parţial publicat) şi începe de acum să ne încânte cu fineţuri. Mai jos puteam analiza gradul de utilizare al internetului în judeţul Bacău, pe grupe de vârstă şi nivel de educaţie. Per amsamblu stăm modest şi la acest capitol, doar 28,5% din populaţia stabilă a judeţului (cu vârstă de peste 6 ani) cunoscând atracţia World Wide Web, media naţională ridicându-se undeva pe la 34,8%. Ceva mai bine stăm la grupa de vârstă 15-19 ani (firesc, nu?), unde, conform calculelor mele, peste jumătate (58,3%) din adolescenţi navighează cu sârg pe net.

Sursa tabelelor: INS Bucureşti

Comunele băcăuane cu cele mai numeroase gospodării

     O evidenţiere spaţială a celor mai mari comune din judeţ după numărul gospodăriilor precum şi o comparaţie între ultimele două recensăminte. De specificat că datele pentru 2011 sunt provizorii, cele definitive nefiind încă publicate. Din această cauză rezultă situaţii bizare, precum cele recenzate la Sănduleni (3577 gospodării în 2002, doar 1315 gospodării în 2011!), Nicolae Bălcescu (3022 gospodării în 2011, 2231 gospodării în 2011) etc. La nivelul întregului judeţ, zestrea locativă ar însuma 222170 gospodării, din care 101672 gospodării sunt construite în mediul urban.

Vezi şi: La recensământ am pierdut şi din gospodării?

Care sunt cele mai populate comune ale judeţului?

Cele mai mari sate ale judeţului Bacău

Migraţia românilor în...România

      După 1989, majoritatea analizelor demografice privind deplasările teritoriale ale populaţiei au avut în vedere migraţia externă. Nu lipsită de importanţă este însă şi migraţia internă, fenomen care a suferit mutaţii profunde ca intensitate şi structură a fluxurilor, suprinse sintetic în graficul de mai jos. Cei care cunosc greutatea obţinerii unor şiruri de date demografice brute, care să se constituie într-o bază solidă de prelucrare, analiză şi interpetare, vor aprecia cu siguranţă reuşita.

       Fără a analiza în detaliu fenomenul, ne vom opri acum doar la două elemente remarcabile:

- anul 1997 marchează o schimbare istorică în demografia României: este anul care marchează sfârşitul dominaţiei fluxului migratoriu rural-urban, plecările din rural fiind depăşite numeric de sosirile în acest mediu de locuire. Aportul retromigraţiei (întoarcerea la sat a populaţiei care a migrat în oraş în perioada industrializării forţate sau mai recent) este evident.

 - extrem de interesantă ne apare dinamica spectaculpasă a fluxului urban-urban, consecinţă a restabilirii unor noi tipuri de relaţii în sistemul urban naţional, după eliminarea disfunţiilor generate de constrângerile impuse de regimul comunist asupra schimbărilor de domiciliu (a se vedea în acest sens Decretul nr. 68/1976 prin care un număr de 14 oraşe mari au fost declarate “închise”). 
Pe aceeaşi temă: Băcăuanii şi migraţia internă

Băcăuanii şi migraţia internă

           Mobilitatea spaţială, analizată la nivelul unei localităţi, influenţează semnificativ dinamica unor fenomene geodemografice (natalitate, mortalitate) precum şi caracteristicile structurii populaţiei pe grupe de vârstă, sexe, ocupaţionale ş.a., cu efecte importante asupra caracteristicilor socio-economice ale oricărei localităţi.

      Şi în privinţa migraţiei interne, judeţul Bacău se dovedeşte consecvent în păstrarea unui semn negativ al soldului schimbărilor de domiciliu, anul 2013 aducând o scădere cu 938 persoane. Fluxurile centrifuge au cumulat 11267 persoane, cele mai importante direcţii nominalizând municipiul Bucureşti (731 persoane) şi judeţele Neamţ (431), Vrancea (389), Iaşi (382), Braşov (277), Galaţi (167), Ilfov (153), Vaslui (150), Suceava (146), Constanţa (145) şi Harghita (101). În cadrul acestor plecări, cele mai bine reprezentate grupe de vârstă sunt 25-29 ani (1748 persoane), 20-24 ani (1629 persoane) şi 30-34 ani (1456 persoane), reflectând motivaţia principală, legată de existenţa unui loc de muncă. Persoanele care s-au stabilit în judeţul Bacău au totalizat 10329 locuitori, cele mai importante fluxuri provenind din Bucureşti (558 persoane) şi judeţele Neamţ (408), Vrancea (301), Iaşi (230), Vaslui (218), Galaţi (205), Braşov (193), Constanţa (131), Harghita (128), Suceava (87) şi Hunedoara (72). Se observă din aceste date predominarea fluxurilor cu judeţele învecinate şi importanţa retromigraţiei în zonele care până de curând au absorbit forţă de muncă băcăuană pe marile platforme industriale braşovene, hunedorene etc. Fluxul migraţiei intrajudeţene a fost cuantificat de Ministerul Afacerilor Interne la 6927 persoane.

         Obs: Pentru că la nivel judeţean nu ne sunt disponibile date, prezentăm structura fluxurilor migraţiei interne cu schimbarea domiciliului, în anul 2013, la nivel naţional, în care se evidenţiază fluxurile migratorii din mediul urban: urban-urban 30,9% din totalul schimbărilor de domiciliu, urban-rural 29,3%, rural-urban 21,1% şi rural-rural 18,7%. Vremurile exodului rural -  în care 60-70% din totalul stabilirilor aveau drept ţintă oraşul - s-au disipat pare-se definitiv…

     Note: 1) domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului; 2) Nu sunt cuprinse schimbările de domiciliu de pe o stradă pe alta în interiorul aceluiaşi oraş, sau dintr-un sat în altul în cadrul aceleiaşi comune.

Dacă educaţie nu e, nimic nu e...

    O privire sintetică asupra nivelului de educaţie pe care îl au locuitorii judeţului Bacău. Pentru completarea imaginii, recomand şi articolele publicate anterior, (Semi)analfabetismul băcăuan la cote maxime şi Unde se concentrează (ce a mai rămas din) materia cenuşie a judeţului?

Bacăul, un județ dominat de profesori și de vânzători

      Potrivit unei analize Gândul,  ”cei mai mulţi salariaţi din judeţul Bacău lucrează tot ca profesori, iar numărul lor a înregistrat în perioada 2012 - 2013 o creştere de peste 18%. Astfel, 8.453 de români dintre cei 112.174 de angajaţi înregistraţi la nivel judeţean au ales să fie profesori în şcolile şi în liceele băcăuane. Vânzătorii care lucrează în magazine specializate de fier, sticlă sau vopsele (CAEN 4752) ocupă al doilea loc în clasamentul meseriilor care au atras cei mai mulţi angajaţi. Ei sunt urmaţi în top de vânzătorii din magazinele mixte. În total, aceste două meserii sunt practicate de 11.714 dintre cei 708.440 locuitori ai judeţului Bacău.Totodată, în cele 13.855 de firme cu o cifră de afaceri cumulată de 3,4 miliarde de euro care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, lucrau, în 2012, peste 74.000 de băcăuani” Detalii pe gandul.info

Sursa foto: Gândul

Oraşul ca un party

  "Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine", ne spune foarte plastic dar perfect adevărat Jan Gehl  în Cities for People (Island Press, 2010). Ce trăsături ar trebui să îndeplinească oraşul pentru a ajunge la acest statut: să fie vivace, sigur, durabil şi sănătos. Noi pe unde ne aflăm, în acest cvasigeneralizat declin demografic?

Regresul demografic şi dezurbanizarea: efecte insidioase

      Timp de peste 6 decenii de la un septembrie 1919, dincolo de Negel, într-o periferie rururbană cu nume „sonor” (Câmpul Poştei), își făcea apariția și performa o primă şcoală. Lipsită de graţie arhitecturală, unitatea de învăţământ va suferi în decursul timpului diverse renovări, rezistând însă tăvălugului sistematizării comuniste care va scoate treptat la lumină un întreg cartier muncitoresc în nordul oraşului. Abia la începutul deceniului 8, sub presiunea hipertrofiei demografice cu parfum de exod rural, o nouă unitate de învăţământ  (actuala Şcoală Gimnazială „Mihai Drăgan”) va prelua o parte a copiilor din robusta clădire, devenită acum neîncăpătoare pentru un cartier în plină dezvoltare spre cele mai înalte culmi ale socialismului.

            Anii `90. Regula unor vizite de sărbători îmi purta paşii prin apropierea şcolii pe care o vedeam în permanenţă mereu gălăgioasă, un furnicar atipic, cu o formă bizară pentru un adolescent  format la tradiţională arhitectură comunistă de şcoală - vagon, clasic P+2 cu holuri întunecoase. Mult mai târziu aveam să citesc într-o pagină monografică că acea Şcoală Generală nr. 4 (căci despre ea este vorba),  funcţiona pe atunci într-un neverosimil program de patru schimburi, situaţie se pare unică la nivel de reşedinţă de judeţ. Un total de 2968 de elevi, cifră care astăzi pare de domeniul fantasticului. Era momentul în care, ce-i drept, Bacăul atingea apogeul său demografic, depăşind pragul de două sute de mii de locuitori.

            Tot anii `90. Nordul oraşului îşi completează zestrea educaţională cu alte două şcoli: actualele „Ion Creangă” (din anul şcolar 1993/1994) şi „Mihail Sadoveanu”, la un an şcolar diferenţă. La mijlocul deceniului, în cele 4 şcoli învăţau peste 7600 de elevi ai „Nordului”.

            Secolul al XXI-lea. Aceeaşi simplă operaţie aritmetică elementară ne oferă imaginea sugestivă a declinului demografic: mai puţin de 2300 de elevi în toate aceste şcoli. Adică mai puţin decât avea Şcoala nr. 4 (devenită între timp „Georgeta Mircea Cancicov”) în vremea sa de glorie. În septembrie 2012, doar 204 elevi răspundeau prezent la primul sunet al clopoţelului….

            2014. Reorganizarea reţelei şcolare, ca efect al nerealizării planul de şcolarizare va aduce din anul şcolar 2014-2015 pierderea statului de personalitate juridică şi trecerea unităţii în structura Şcolii Gimnaziale „Mihai Drăgan”.

            O simplă exemplificare a unei situaţii  care se multiplică cu siguranţă de n ori la nivel naţional. O realitate cu multiple cauze şi cu mult mai numeroase efecte de natură educaţională, socială, economică, edilitar-urbanistică. Totul într-un melanj ambiguu, tipic pentru societatea românească actuală, pe care o luăm de cele mai ori ca atare, ridicând contemplativ, neputincios, superficial, credul, profesionist, şmechereşte sau indiferent din umeri ori din sprânceană. Românul gândeşte mioritic sau „pragmatic”, întocmind în cel de-al doilea caz o strategie pe care nu o va mai crede decât cel mult ultima văduvă rămasă să închidă lumina şi lacătul unei ţări care nu-şi mai găseşte vitalitatea demografică. Sau poate că nu-i aşa, dacă ar fi să cred că şi oamenii, şi şcolile, şi oraşele, şi ţările lor poartă stigmatul trecerii timpului şi, ocazional, promisiunile unor epoci viitoare în care putem spera la ceva mai bun. Aşa o fi, Românie?

Curiozităţi etnice băcăuane

Din categoria Ştiaţi că...?

-    în oraşul Slănic-Moldova nu a fost recenzat nici un locuitor de origine rromă?

-  comparativ cu celelalte judeţe ale Moldovei, urbanul băcăuan are cea mai ridicată pondere a populaţiei de etnie maghiară? (0,1%; 279 maghiari în cele 8 oraşe)

-   municipiul Bacău, prin cei 35 de etnici italieni, se clasează pe locul 6 între oraşele României, după Oradea (109), Cluj-Napoca (87), Braşov (75), Galaţi (48) şi Sibiu (39)?

-    deşi mult diminuată (40 persoane), comunitatea evreiască din municipiul Bacău este depăşită numeric doar de comunităţile existente la nivelul oraşelor Cluj-Napoca (159), Oradea (126), Braşov (69), Voluntari (63) şi Botoşani (41)?

-      armenii sunt reprezentaţi de 29 de persoane, din care 24 locuiesc în reşedinţa de judeţ şi 5 în Târgu Ocna?

-      municipiul Bacău este singurul oraş al judeţului unde s-au stabilit tătari (5 persoane) şi sârbi (3 persoane)?

Bacăul cosmopolit: structura etnică a orașului la 1930

Profil teritorial: maghiarii din judeţul Bacău

      Continuăm seria analizei structurilor etnice băcăuane cu următoarele două minorităţi: maghiarii şi ceangăii, aşa cum au fost ele surprinse de momentul recenzării din octombrie 2011. Faţă de recensământul din anul 2002, s-a înregistrat o scădere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 97,47% la 96,36%) şi o creştere a ponderii principalelor trei etnii: romii de la 1,68% la 2,64%, maghiarii de la 0,61% la 0,73%, ceangăii de la 0,11% la 0,14%. Această dinamică poate fi pusă însă în discuţie de numărul mare de băcăuani la care informaţia nu a fost disponibilă datorită faptului că la momentul critic al recensământului, acestea erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia (36588 persoane care reprezintă nu mai puţin de 6% din populaţia stabilă a judeţului...).

Clic pentru mărire

Profil teritorial: rromii din judeţul Bacău

   Potrivit liberei declaraţii a populaţiei recenzate în octombrie 2011, la nivelul judeţului Bacău comunitatea rromă însumează 15284 persoane. Repartiţia spaţială a acestei etnii se poate analiza pe harta alăturată. Comuna  Corbasca se menţine în continuare pe primul loc din punct de vedere al numărului de persoane aparţinând acestei comunităţi (1601 rromi), fiind însă devansată de comuna Valea Seacă dacă ne raportăm la ponderea în populaţia totală (33,1%). Pentru mediul urban, cei mai mulţi rromi nu îi găsim în municipiul Bacău, cum poate ne-am fi aşteptat, ci în Buhuşi: 1264 persoane, ceea ce reprezintă 8,7% din populaţia stabilă a orăşelului.