Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Sursa: ziarul
Lupta, 8 iunie 1889 (ediţia antaia)
Să le vedem și în realitate....
.gif)
Că tot vorbeam despre sistemul african din interiorul României europene...
Sursa: Eurobarometer, 2021
Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:
"[...]
un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare
a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene.
El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere
centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în
societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE
face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente,
mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea
banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în
privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru
condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească
fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei,
competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat
„eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste
după alte proiecte. " - un
editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).
Lipsesc trâmbiţaşii care să ne trezească din toropeala ce ne cuprinde, într'o vreme când se cere veghere, muncă şi mai multă dragoste de viitorul ţării, încercuită de duşmani."
Ion
Simionescu – Oraşe
din România, Editura Cartea Românească,
ediţia
a II-a, Bucureşti, 1929
Anul trecut, peste 21 de milioane de pasageri au călătorit prin aeroporturile din Romania, cu 87% mai mulţi comparativ cu anul 2021 şi aproape de trei ori peste valoarea înregistrată în 2020 - primul an al pandemiei COVID.
Cel mai mare număr de pasageri a
fost întregistrat de aeroporturile Bucureşti
– Otopeni (12,5 milioane, creştere de 82% faţă de anul 2021), Cluj-Napoca (2,6 milioane, 81%), Iaşi (1,5 milioane, 143%) şi Timişoara (aproape 1,2 milioane, 89%).
Aeroportul
din Bacău, deşi
a înregistrat o creştere de 146% a
numărului de pasageri (de la 379.947
la 556.327 persoane), coboară în
ierarhie, ajungând în a doua jumătate a clasamentului – locul 7 din 13, fără a lua în calcul Tulcea, Arad si Bucuresti-Baneasă, unde au
fost operate doar zboruri neregulate sau charter. Ceea ce scriam în anul 2011
(click aici), atunci când Bacăul era al treilea aeroport din provincie, după
numărul de pasageri) devine acum o pagină de science fiction...
"25 SEPTEMBRIE 1980: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurează o nouă şi puternică unitate industrială — Combinatul chimic din Bacău"
"Bacău. Edilitare.— Pe lângă alte importante lucrări edilitare, ca: pavarea cu granit a străzilor Bacău-Ocna, Busuioc, canalizarea străzilor Ioniţă Sturza, Pavel şi Ana Cristea, Vulturi şi Bacău-Ocna şi Înfundată, sub auspiciile actualului consiliu comunal, prezidat de d. Ioan Gigoriu, primarul oraşului nostru,— s-a mai executat şi un fond monumental în piaţa Cristoveanu, la intersecţia străzilor Cristoveanu—Busuioc şi Soarelui. Lucrarea este executată după planul d. arhitect George Sterian, de către d. Luigi Sartori, cunoscutul antreprenor." - sursa: ziarul „Opinia”, octombrie 1927)
Notă: Ioan Grigoriu a fost primar al Bacăului în două mandate: 1920-1922 şi 1926-1928. În timpul mandatului său au fost pavate cu piatră de granit câteva străzi din zona centrală (Ferdinand, Busuioc, Dumitrașcu, General Grigorescu ş.a.), începe construirea cartierului CFR, pe o suprafață de 30 de hectare împărțite în 40 de parcele, se înființează Banca “Oituzul”, Şcoala primară de băieți nr. 5, Şcoala de fete nr. 4, şcoala de menaj, fabrica de postav, se deschide strada Buna Vestire, ş.a.
Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău
Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile
După
cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se
urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în
faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul
Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.
Ce
te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti
din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa
terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare!
Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale
soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de
nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul
aşezat la masă.
IOAN MORARU,
directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:
— În timpul zilei
consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.
— De ce nu instalaţi
la mese parasolarii?
— Aşteptăm să ne
sosească...
— Cînd le-aţi
comandat?
— De vreo lună de
zile.
Prin urmare, de abia
acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că
trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea
bruma!
La acelaşi supliciu
sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina
plăcintăriei „Trandafirul roşu".
— Am cerut şi anul
trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI,
responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...
Grădina
restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are
circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina
este deschisă numai seara, după ora 18.
PANAIT TOMA,
responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au
mers tare prost.
— Orice nor apărut pe
cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea
a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută
problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din
grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.
Stăm de vorbă cu
DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.
— Într-adevăr, la
grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte
acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi
reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii
Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.
Replica a venit
prompt.
— Creditele trebuie
rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul
nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.
Cu o asemenea optică,
este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că
lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin
beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît -
neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult
goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia
comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă
mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai
civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului
lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi
bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo
grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin
economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin
sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă
unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe
consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga
grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie
asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie"
(mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte
unităţi.
Starea
în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se
serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar
şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a
unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival
grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele
trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.
CONST. AZOIŢII, corespondentul
„României libere”, 6 august 1968
Azi vă informăm despre:
CE SE CONSTRUIEŞTE LA BACĂU
Ca şi în alte oraşe, şi la Bacău se fac mari lucrări de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, îi va schimba cu totul înfăţişarea. Pe lingă industria care se va dezvolta puternic, în oraş va lua fiinţă o reţea largă de instituţii social-culturale, se vor clădi numeroase locuinţe, vor apare străzi şi bulevarde moderne.
Deşi sîntem abia la început, o parte din lucrările prevăzute în planul de sistematizare sínt terminate. În parc a fost construit un întreg cvartal compus din 12 blocuri; în centru — s-a ridicat clădirea unui hotel modern, la parterul căruia funcţionează un restaurant, un mare magazin universal etc. Pentru anii 1960—1961 au fost proiectate 1.388 apartamente. Numai anul acesta, pînă acum, au fost date în folosinţă 411 apartamente, precum şi alte 2 blocuri de locuinţe construite pe lingă întreprinderi.
Construcţiile noi au făcut ca unele străzi să devină de nerecunoscut. Pe Calea Mărăşeşti, bunăoară, obişnuita stradă de plimbare a băcăuanilor -„promenada" - nu vedeai pînă mai acum un an clădiri prea arătoase. Priviţi-o astăzi prin demolarea mai multor clădiri vechi, ea a fost lărgită. De o parte şi de alta s-au şi ridicat la roşu blocuri cu cîte 4 etaje, pe o lungime de cîteva sute de metri. În multe din aceste apartamente locatarii vor intra încă în acest an. Pe aceeaşi stradă se vor construi, în continuare, blocuri cu cîte 4 etaje, se vor amenaja spaţii verzi.
Noile locuinţe reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte confortul. Constructorii au făcut eforturi pentru mărirea şi amplasarea mai judicioasă a spaţiului locuibil şi a bucătăriilor, au fost prevăzute nişe speciale pentru frigidere şi maşini de spălat rufe; exterioarele sint finisate mai îngrijit. La parterul blocurilor situate de-a lungul Căii Mărăşeşti, ca şi la parterul altor blocuri, se vor deschide magazine de tot felul, bine utilate. Acestea vor forma noul centru comercial al Bacăului. O altă serie de lucrări se vor întreprinde pentru modernizarea Pieţii Gării. Aici au fost proiectate 800 de apartamente, precum şi un număr de magazine.
Şi modernizarea străzilor se încadrează în acţiunea de sistematizare. Anul acesta s-a început modernizarea străzii Bernath Andrei, care va leqa. prin strada 9 Mai, Calea Mărăşeşti cu B-dul Republicii. Se creează astfel o nouă arteră de circulaţie spre Bucureşti, Roman, Piatra Neamţ, care va ajuta !a descongestionarea circulaţiei pe străzile principale. Noua arteră va fi şi ea încadrată, pe ambele laturi, de blocuri cu cîte 3-4 etaje.
Construcţiile industriale ocupă şi ele un loc important. Este în stadiul de finisare un centru de depozitare şi condiţionare a vinurilor, cu o capacitate de 350 vagoane şi sînt în construcţie o fabrică de pîine şi o staţie de transformare de mare capacitate; se execută, de asemenea, lucrări de modernizare a tăbăcăriei de la fabrica „Partizanul".
Obiective importante sînt stabilite în cadrul acţiunii de extindere a instituţiilor sociai-culturale. În apropierea Spitalului de adulţi se construieşte un complex spitalicesc. Este ridicată la roşu clădirea noului spital de copii, urmînd ca în viitor să se construiască o maternitate şi încă un pavilion. Pe str. Dr. Aroneanu s-a construit anul acesta o şcoală cu 16 săli de clasă, iar o construcţie asemănătoare a fost începută recent pe str. I. V. Stalin. Şcolarii îi vor trece pragul în toamna viitoare.
Începînd din acest an, se vor mai construi un teatru de vară modern cu peste 3 000 locuri, o centură de canalizare, în jurul oraşului, pe fosta albie a Negelului etc.
Printre lucrările gospodăreşti-edilitare necesare asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare, o mare însemnătate au cele privind alimentarea cu apă a oraşului. Acestora le-au fost destinate fonduri însemnate.
Ridicarea în continuare a blocurilor de locuinţe - prin care se asigură reconstruirea întregii zone centrale a oraşului - şi apoi sistematizarea restului teritoriului, dărîmarea tuturor coşmeliilor (cum numesc băcăuanii clădirile dărăpănate) vor face din Bacău un centru urban modern.
MARIA CĂLIN în ziarul "Scînteia", 22 oct 1960
În fotografie: Blocul nou din piaţa Karl Marx (stîngă); Noile construcţii de pe Calea Mărăşeşti (dreapta) - colorizare LŞ.
Notă: strada Karl Marx este actuala stradă Nicolae Titulescu.
O mostră din obsedantul deceniu...
Din Parcul Libertăţii coloane nesfârşite de oameni ai muncii — petrolişti, mineri, constructori — se îndreaptă spre tribună, scandând cu multă însufleţire lozinci: „Trăiască în veci marele Stalin, stegarul păcii şi libertăţii popoarelor!“, „Slavă lui Stalin!“.
Demonstranţii poartă panouri şi grafice prin care raportează cu mândrie partidului succesele obţinute în întrecerea socialistă. Printre ei se află colectivele întreprinderilor „Steaua Roşie“, „Partizanul“, „Proletarul“, etc. Colectivele puternicului combinat forestier „21 Decembrie“ — Vaduri, şantierul 801 construcţii Bicaz, fabricile de cherestea „Horia, Cloşca şi Crişan“, „7 Noembrie“, etc., ca şi Direcţia Regională Silvică-Bacău, deţinătoarea drapelului roşu de producţie pe ţară, produc în contul anului 1953.
Defilează brigadierii petrolişti Gheorghe Nichifor, Stoian Nicolae, Ion Stănescu, Ion Marian, etc., care, aplicând metoda sovietică a forajului rapid, realizează zilnic aproape două norme. Zilele acestea colectivul oficiilor de producţie 1 şi 3 a trimis patriei primele tone de petrol în contul anului 1953.
În aplauzele mulţimii trec brigăzile cunoscuţilor mineri fruntaşi Despa Vasile, Bâlbâc Ştefan, Harjaba Constantin, Tuluc Teodor, Acasandrei Vasile, Bran Alexandru, Mocanu Vasile, etc., care, aplicând metoda graficului ciclic, realizează zilnic aproape o normă şi jumătate. Stahanovistul miner Huluţaş Constantin extrage cărbune în contul anului 1953. Panourile şi pancartele purtate de manifestanţi vorbesc despre realizările regimului de democraţie populară.
Aproape 500 de petrolişti din regiunea Bacău au primit până acum apartamente spaţioase, cu tot confortul. Alte zeci de blocuri muncitoreşti, şcoli, cluburi, etc. sunt pe terminate. Pe Valea Tazlăului au fost puse la dispoziţia petroliştilor două dispensare, dotate cu tot confortul şi personalul necesar. In centrul carbonifer Comăneşti a fost inaugurat zilele acestea un spital modern cu o capacitate de 150 de paturi, având 26 de medici, etc. Toate acestea vorbesc cu putere despre grija partidului şi guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii.
Sursa: "Scînteia" 11 nov 1952
Foto: Demonstraţie "spontană" a oamenilor muncii în Piaţa Malinovschi (!) din Bacău. Sursa: Abramiuc Ioan, Teofănescu Viorica (1960) - "Geografia Regiunii Bacău", manual pentru clasa a III-a, Sfatul Popular Regional Bacău - Secţia Învăţămînt şi Cultură.
Vezi şi: Bacăul cartierelor muncitoreşti
Din deceniul în care Ceauşescu o luase razna, iar presa de partid bătea câmpii cu graţie:
Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o Bacăul în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre - Nicolae Ceauşescu
Scînteia, 14 iulie 1984
Scînteia, 14 iulie 1984 - Secţiunea: "LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI ÎN ANII SOCIALISMULUI: ORAŞE ALE UNEI CIVILIZAŢII NOI,
MODERNE (1944-1984).
Câtă transparenţă...😁😁
În centrul oraşului Bacău, în imediata vecinătate a hotelului turistic „Decebal“, a fost construită şi dată în folosinţă, zilele acestea, o nouă clădire modernă: casa de modă. Noua unitate a coooeratiei meşteşugăreşti se adaugă celor construite în ultimii ani în municipiul şi judeţul Bacău. La parterul casei de mode băcăuane sînt amplasate spaţii de primire a comenzilor pentru încălţăminte, marochinărie, bijuterie şi pentru desfacerea unor obiecte de artă populară. Primul etaj este rezervat cabinelor de probă şi atelierelor de confecţii bărbăteşti şi pentru femei, lenjerie, tricotaje, precum şi unui cabinet de cosmetică modern utilat. De menţionat că toate aceste ateliere au un program de funcţionare permanent. Ultimul etaj este destinat atelierelor de producţie şi depozitelor. Pe lîngă rolul ei productiv, casa de modă contribuie din plin la înfrumuseţarea urbanistică a Bacăului. (Corespondentul „Scînteii“, Gh. Baltă) - ediţia din 19 martie 1974
„O, vino odată,
măreţ viitor”,
clama poetul amurgurilor violete. Şi pentru urbea sa natală măreţul viitor a venit!
Fotografiile din aceste pagini sînt în măsură să depună mărturie convingătoare despre Bacăul de azi, dezvăluind un oraş modern, frumos şi curat, cu o personalitate inconfundabilă, nepereche. Urbea compătimită de cel mai mare poet al locului, de George Bacovia, „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie / Am intîlnit un popă, un soldat... /De-acum pe cărţi voi adormi uitat, / Pierdut într-o provincie pustie“, s–a retras într-o amintire parcă demult întîmplată. Pe locul ei, aglomerare dezordonată de case pitice şi străzi prăfoase, s-a ridicat şi se ridică, deprinzîndu-se să privească lumea de la înălţimea etajelor şi a orgoliilor împlinite, Bacăul acestor ani, a cărui adevărată rectitorire s-a produs după 1965. În acest răstimp al viselor transformate în fapte care este Epoca Nicolae Ceauşescu, cea mai fertilă din istoria României, Bacăul s-a aliniat înaltelor ritmuri de dezvoltare ale ţării şi, uneori, chiar le-a depăşit, oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul realizînd azi, în numai 50 de zile, întreaga producţie marfă a anului de răscruce 1965. Ni se pare obligatorie, tocmai pentru a arăta de la cît de puţin s-a pornit, fixarea unor repere chiar mai vechi, notînd că, de pildă, în 1939, Enciclopedia României menţiona că industria Bacăului se limita la „o moară cu turbină, două cu apă, o fabrică de cherestea, o fabrică de lumânări de seu, patru tăbăcării, două fabrici de oale de pământ şi două de postavuri“. Drumul de atunci şi pînă azi, cînd industria de aici a ajuns să exporte (avioane, hârtie, maşini de alezat şi frezat, case prefabricate, confecţii, încălţăminte etc.) mai mult decît ea însăşi realiza, cu totul, în 1965, ar fi trebuit să dureze, să zicem, o sută de ani. Ca într-un miracol însă, ca urmare a politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a temeiniciei şi implicării băcăuanilor înşişi, acest drum s-a scurtat mai mult decît şi-ar fi putut închipui, la inaugurarea Iui, chiar şi cei mai împătimiţi optimişti.
Bacăul de azi se înfăţişează aşa cum vedeţi în imaginile alăturate. Ca un oraş mirosind a var şi a tencuială, s-au dat în folosinţă după 1965 peste 45000 de apartamente, cam 80 la sută din locuitori mutîndu-se în case noi, ca un oraş cu o arhitectură zveltă şi armonioasă, la poalele căreia se revarsă, la acest ceas de primăvară, un ocean de flori, cu precădere de lalele. Pe harta lui au prins contur cîteva cartiere noi, Mioriţa, Bistriţa Lac, Cornişa, Parcului etc. Intrarea dinspre Bucureşti, asig urată de Bulevardul Republicii şi, în continuarea lui, de Calea Mărăşeşti, se deschide larg ă şi primitoare, avertizîndu-te parcă, prin geometria ei graţioasă, cu linii jucate şi, nu o dată, derutante pentru ochi, despre celelalte plăcute surprize pe care, şi mai înăuntrul lui, oraşul ţi le va oferi, la fiecare pas. Un hotel impunător, pe numele lui „Moldova“. O casă de cultură, cu o activitate trepidantă. O gară, de asemenea nouă. Tocmai dat în folosinţă, un bazin de înot cu dimensiuni olimpice. Alături, o sală d e atletism acoperită, unica din ţară cu pistă circulară. Întregrîndu-se perfect în acest cadru modern, cîteva pasaje de nivel se arcuiesc elegant peste bulevardele din centru, conferindu-le un plus de eficienţă rutieră şi, totodată, de spectaculozitate. Şi totuşi, printre atîtea şi atâtea nuanţe, culoarea preferată a oraşului rămîne verdele. Parcurile, nu doar cele întinse, „Libertăţii“ sau „Gherăeşti“, ci şi cele restrânse, din jurul blocurilor, alcătuiesc „plămînul" Bacăului, de care locuitorii au mare grijă, neaşteptînd totul de la primărie. O iniţiativă a acesteia, de a da în primire spaţiile verzi unităţilor economice şi şcolilor, a stimulat spiritul civic, fiecare străduindu-se ca parcul său să arate cît mai rînduit, cît mai curat. Iar rezultatele acestei întreceri, chiar dacă ea nu poartă, concret, respectivul nume, se văd cu ochiul liber, localnicii obişnuind să-i identifice pe cei veniţi în trecere, din alte părţi, după cutezanţa de a rupe o floare ori de a arunca o hârtie pe stradă! Ei înţeleg că oraşul le aparţine şi că frumuseţea lui, ce trebuie întreţinută, depinde de rîvna şi de vigilenta lor. Oraş frumos, prin tot ce a construit şi construieşte, Bacăul e şi unul tînăr. Cam o treime din populaţia lui o constituie elevii şi studenţii (institutul de subingineri pe ntru construcţia de maşini), el, fostul „tîrg ursuz“, cum îl numea, trist, poetul său tutelar, purtîndu-şi acum cu demnitate şi semeţie destinul de aşezare tînără, ca vîrstă şi ca stare de spirit.
Ar mai fi, fireşte, multe de spus. Numai că fotografiile din aceste pagini, sînt, cred, cît se poate de grăitoare. Ele pledează, înaintea oricăror cuvinte, despre un oraş, ales aproape la întâmplare din geografia ţării, care îşi durează cu inspiraţie şi sudoare o istorie nouă şi tulburătoare, zidind pentru azi, pentru mîine şi pentru eternitate.
Reportaj de OVIDIU IOANIŢOAIA. Fotografii de PAUL AGARICI
Revista „Flacăra“, 16 mai 1986
La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏
Bacău - un oraş modern, înfloritor
În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada
care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut,
asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi
urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două
decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se
înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu
numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între
acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică,
Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice,
Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi
modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie
şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“,
întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică
a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială
anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat
ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944
şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie
suplimentară în valoare de 500 milioane lei.
În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă
noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste
pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au
construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa
Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile
unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele
circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii
social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de
servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală,
au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la
data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului —
vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul
dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se
pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri:
Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi
„Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala
sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul
actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de
producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.
Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se
construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac,
Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece
ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului
oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări
edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă
asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi
modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări
de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi
spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la
înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia
toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări
edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare
de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan
de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai
înfloritor.
Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"
Sursa: Scînteia, 15 martie 1984
ANIVERSARE DRAGĂ MOLDOVENILOR. Ieri, am luat un scurt interviu regizorului Val. Mugur, maestru emerit al artei din R. P. Romînă. Trăim acum clipe emoţionante, ne-a spus el. Azi e repetiţia generală a piesei „Apus de soare“ de Barbu Delavrancea. Această dramă istorică, aşa după cum ştiţi, evocă episoade din viaţa celui ce a fost marele domn al Moldovei - Ştefan cel Mare. Pentru teatrul din Bacău punerea în scenă a aceştiei piese înseamnă un examen greu. Tot colectivul îşi dă contribuţia la reuşita spectacolului; 46 actori sunt distribuiţi în piesă şi se folosesc aproape 100 costume de epocă. Premiera piesei „Apus de soare“ este închinată aniversării a 500 de ani de la suirea lui Ştefan cel Mare pe scaunul Moldovei.
DEPUTAŢII SE CONSULTĂ CU CETĂŢENII În
cursul zilei de miercuri, un grup de 10 deputaţi ai Sfatului popular orăşenesc
Bacău, printre care Eugenia Cucu, Nicolae Enăşoaie şi alţii, au avut întîlniri
cu alegătorii. Ei au discutat probleme ale gospodăririi şi înfrumuseţării
oraşului. Cetăţenii din strada Alba Iulia, spre exemplu, au cerut deputatului
lor să propună sesiunii aprobarea unor cheltuieli pentru prelungirea conductei
de apă potabilă în această parte a oraşului. Cetăţenii din cartierul C.F.R. au
propus, deputatului, ca sesiunea să adopte o hotărîre pentru amenajarea completă
a noii pieţe, create anume pentru mai buna aprovizionare a ceferiştilor.
PRIMAVARA A SOSIT... băcăuanii încep a
căuta parcurile, grădinile şi scuarurile oraşului. Ieri, zeci şi zeci de tineri
din întreprinderi, şcoli şi instituţii au participat la muncă voluntară pentru
reamenajarea spaţiilor verzi. În Parcul Libertăţii s-a terminat ieri săparea
unui şanţ de 300 metri pentru instalarea în parc a unei conducte de apă. De
asemenea, s-a săpat şi grăpat terenul pentru însămînţarea de ierburi şi
plantarea de arbuşti decorativi.
FAPT DIVERS De ce în piaţa oraşului nu
e şi un magazin cu articole de uz casnic? Întrebare firească, care şi-a găsit
răspunsul ieri: în piaţa centrală a oraşului s-a deschis un asemenea magazin.
Aci gospodinele pot găsi, printre altele: mături, bidinele, perii, borcane,
coşuri etc.
MOMENT CRITIC Ieri însă, ca şi în multe
zile, piaţa şi străzile erau murdare, neîngrijite. Şi asta chiar sub privirea
administraţiei pieţelor, care-şi are sediul aici. Am constatat, cu acest
prilej, că lipseau cu desăvîrşire trufandalele, cu toate că la gospodăriile de
stat, la gospodăriile colective s-au cultivat cantităţi însemnate de ceapă
verde, ridichi de lună, salată, în sere. Acum o lună apăruseră astfel de
trufandale, dar... ciudat! Odată cu încălzirea timpului ele au dispărut.
(H. GROSU I. PLEAVĂ, Ieri în oraşul Bacău, “Scînteia” nr. 3878, 11 aprilie 1957)
În vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bacău a luat în ultimul timp o serie de măsuri privindreorganizarea şi dezvoltarea reţelei comerciale în cartierele oraşului. în cartierul 1 Mai, de pildă, unul din cartierele aglomerate ale oraşului, au fost înfiinţate un magazin „Alimentara", un centru de pîine şi un magazin „Aprozar“. Centrul de carne care funcţiona în condiţii necorespunzătoare a fost reamenajat. Un magazin alimentar nou a fost înfiinţat şi în cvartalul de blocuri din Parcul Libertăţii, Lucrări de amenajare şi reorganizare a magazinelor alimentare au fost efectuate şi în cartierele Steaua Roşie şi Şerbăneşti. În cartierul Gherăeşti a fost organizat un magazin alimentar mixt, cu raioane specializate, iar în cartierul C.F.R. se lucrează la lărgirea şi reprofilarea tuturor magazinelor alimentare.
Sursa: Romînia
liberă,
10 decembrie 1959
.jpg)
.jpg)
Sursa: prof. Ioan Abramiuc, înv. Viorica Teofănescu - Geografia regiunii Bacău. Manual pentru clasa a III-a, 1959 (aprobat prin Ordinul Ministerului Învăţământului şi Culturii nr. 94961 din 25 august 1959)
Oameni noi, metehne vechi... Un exemplu de verificare a unităţilor comerciale din Bacăul de odinioară, articol descoperit zilele acestea între două plimbări pe traseul Lidl - Profi - Mega Image - Kaufland 😁
Însoţind
echipele de control obştesc
La buna funcţionare a unităţilor comerciale din Bacău, o contribuţie tot mai importantă o aduce controlul obştesc organizat şi îndrumat de Consiliul local al sindicatelor. O metodă eficientă folosită de acest consiliu este organizarea periodică a unor ieşiri pe teren cu participarea mai multor echipe de control obştesc. Deunăzi, cu ocazia unei asemenea acţiuni, am însoţit şi noi cîteva echipe in controlul pe care l-au efectuat prin diferite unităţi comerciale. Primul popas l-am făcut la magazinul universal "Bacăul". De la început ne impresionează abundenţa de mărfuri, ordinea şi curăţenia ce domnesc în fiecare raion. Dar nu numai atît. Comportarea civilizată a personalului de deservire este un alt lucru care atrage imediat atenţia. După cum am aflat, cel mai mulţi dintre lucrătorii magazinului universal sínt apreciaţi de cumpărători. Unul din ei este loan Miron, şeful raionului confecţii bărbăteşti, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă.
Iată-l în clişeul 1 ajutîndu-l cu multă amabilitate pe
muncitorul Constantin Niţă în alegerea unui palton. Restaurantul şi ospătăria
Zahana. La prima vedere unitatea ne face o impresie bună. Lumină plăcută,
curăţenie, veselie. La mese, consumatorii par satisfăcuţi. Însă echipa de
control obştesc nu se mulţumeşte doar cu constatările de suprafaţă. O incursiune
în bucătărie le arată că personalul de aici este certat cu igiena. La etaj,
unde funcţionează ospătăria, curăţenia lasă şi mai mult de dorit (clişeul 2). O
verificare a gramajului fripturilor duce la constatarea că cele mai multe
cîntăresc cu cite 20 de grame mai puţin.
— Daţi-mi vă rog condica
de sugestii şi reclamaţii — încearcă un membru al echipei de control obştesc,
adresîndu-se casierei de la ospătărie.
— Era aici, dar acum nu o
mai văd. O fi luat-o probabil responsabilul...
Concluzia se trage de la
sine.
Centrul de
industrializarea legumelor? Aşa s-ar părea după îndeletnicirea persoanei din
clişeul 3, care trece nişte "roşii" printr-o sită în vederea obţinerii de... „bulion”.
În realitate ne aflăm în magazia de mînă a unităţii Oficiului de legume şi
fructe nr. 1 unde, datorită spiritului "inventiv" al responsabilului
Toader Tudose, personalul de deservire al unităţii a fost pus să "valorifice" nişte produse demult stricate (foste cîndva roşii). Bineînţeles, că menţionînd
această "ispravă" în registrul de control şi inspecţie, membrii echipei au
înştiinţat şi organele în drept pentru a lua măsuri ca activitatea despre care
am am amintit să înceteze.
— A mai rămas ceva timp
pînă la închiderea magazinelor. Să trecem la unitatea "Alimentara" cu autoservire
— au fost de părere membrii echipei de control obştesc.
Amplasat la parterul unui
frumos bloc de pe strada Karl Marx, magazinul 38 al OCL „Alimentara” te
ispiteşte prin eleganţa sa, bogăţia de produse cu care-i aprovizionat în permanenţă.
Ca atare, aici se perindă de dimineaţă şi pînă seara numeroşi cumpărători.
Iată-i (în clişeul 4) pe membrii echipei de control obştesc făcînd o verificare
a gramajului la produsele preambalate. Ca şi în alte daţi, ieşirea pe teren a
echipelor de Control obştesc a fost rodnică. Componenţii echipei, printre care
muncitorii Ion Postolache şi Nicolae Şuştac de la fabrica "Proletarul", Gheorghe
Bibire şi Miron Nedelcu de la "Steaua roşie" ş. a., au plecat spre casele
lor cu simţămîntul de a fi îndeplinit o muncă utilă. Rămîne ca aceasta să fie
completată cu controlul din partea Consiliului local al sindicatelor şi secţiei
comerciale asupra modului în care se rezolvă, de către unităţile controlate,
propunerile şi sesizările făcute de echipe.
I. LUPU, corespondent al
ziarului „Munca“pentru regiunea Bacău
Foto: P. COZIA
Articol publicat în
ziarul „Munca”, noiembrie 1964.
