Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
marți, ianuarie 03, 2023
Parcul...şi un colț uitat de cer
luni, ianuarie 02, 2023
Arma la îndemână pentru lupta cu bolile neurologice grave: verdele de lângă noi!
Timpul petrecut în natură, cum ar în parcuri şi #pefirulapei 😀, reprezintă un excelent antidot împotriva evoluţiei bolilor neurologice cronice grave precum Alzheimer și Parkinson. Aceasta este concluzia unui nou studiu foarte amplu, bazat pe 16 ani de documentare a riscului de îmbolnăvire în rândul a 62 de milioane de americani cu vârsta de cel puțin 65 de ani, utilizându-se în acest sens o bază de date impresionantă, formată din cele aproape 9 milioane de spitalizări ca urmare a afecţiunilor menţionate. Rezultatele cercetărilor au fost publicate recent în JAMA Network Open sub titlul Associations of Greenness, Parks, and Blue Space With Neurodegenerative Disease Hospitalizations Among Older US Adults, colectivul de experţi fiind coordonat de Jochem Klompmaker, cercetător postdoctoral la Harvard Chan School of Public Health, din Boston (SUA). Concluzia: riscul de spitalizare este mai redus în rândul persoanelor care locuiesc în zone cu mai multă vegetație. În plus, oamenii care locuiesc în spații mai verzi tind să fie mai activi fizic. “Acest lucru ar putea conta atunci când vine vorba de progresia bolii având în vedere că s-a demonstrat faptul că activitatea fizică are un rol în conservarea pe termen lung a funcției motorii”, se arată în studiul american.
vineri, decembrie 30, 2022
Recomandare: pentru un confort psihic sporit în oraş, respectaţi regula 3-30-300!
La începutul anului 2021, Cecil Konijnendijk, un profesor olandez pasionat de ecologie urbană, a cuantificat necesarul de spații verzi urbane pe baza algoritmului „3-30-300 ”. Acestă regulă se bazează pe trei factori: pentru o sănătate mintală mai bună, trebuie să avem cel puțin trei arbori lângă casă, să locuim într-un cartier cu 30% acoperire a coronamentului verde și să nu fim la mai mult de 300 de metri de un parc/spaţiu verde urban.
Cercetătorii
de la Institutul de Sănătate Globală dinBarcelona au căutat să evalueze ştiinţific legătura dintre verdele urban de
proximitate şi confortul psihic al citadinilor, bazându-se pe rezultatele
studiului aplicat la 3145 de
locuitori ai capitalei Cataloniei. Rezultate au fost publicate în numărul 215/decembrie
2022 al revistei Environmental Research, confirmând efectele pozitive asupra sănătății
mintale. Simpla expunere la un spațiu verde din apropierea casei este „în mod
semnificativ asociată cu o sănătate mintală mai bună, un consum mai mic de antidepresive
și fără vizite de la psihologi sau psihiatri”, concluzionează autorii
studiului. Articolul este disponibil aici.
luni, decembrie 12, 2022
Zăpadă de Crăciun?
În ultimii 11 ani am întâmpinat sărbătorile de iarnă cu strat de zăpadă doar de două ori: în 2012 (cu 35-40 cm strat de zăpadă la staţia ANM Bacău) şi în 2018 (o mantie modestă de 6 cm). Modelările actuale (fig. 1) nu dau prea mari şanse de Crăciun (d)alb nici pentru 2022...
În aşteptarea zăpezilor de altădată, mai putem răsfoi prin poeziile lui Bacovia:
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
"I-auzi corbii! " - mi-am zis singur.. şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca şi zarea, gândul meu se înnegri..
Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar..
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
miercuri, decembrie 07, 2022
Orbecăind prin ceţurile Bacăului...
E-o noapte udă, grea,
te-neci afară,
Prin ceaţă - obosite,
roşii, fără zare -
Ard, afumate, triste
felinare,
Ca într-o crâşmă
umedă, murdară.
(George Bacovia –Sonet)
La nivelul oraşului Bacău, ceaţa reprezintă
un hazard climatic bine cunoscut citadinilor, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de
frecvenţă, durată şi intensitate (predominarea ceţurilor persistente, dense,
care determină o scădere a vizibilităţii sub 50 m). Apariţia acestor suspensii
de picături microscopice de apă sau a unor cristale fine de gheaţă este
determinată la nivelul municipiului de câteva aspecte particulare: aşezarea în
zona mai joasă a Culoarului Siretului, înconjurat de unităţi de relief mai
înalte, favorizând inversiunile termice şi staţionarea maselor de aer umede,
întinderea considerabilă a suprafeţelor acvatice din intravilan şi din
proximitate (peste 250 ha luciu de apă numai prin Lacul Şerbăneşti şi Lacul de agrement)
şi, desigur, numărul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban
citadin. Toate cele cauze principale conferă Bacăului un specific topoclimatic
de neinvidiat toamna şi iarna, pe fondul predominării unui regim baric
anticiclonal. Aceste particularităţi climatice au fost explicate sintetic încă
de acum câteva decenii de climatologul
Ion Gugiuman într-un pasaj relevant: Acest
calm al atmosferei se datoreşte unui aspect al reliefului – cel de bazin
orografic, mărginit la est şi la vest de dealuri înalte, iar la sud de o
strâmtoare – poarta de la Răcătău, - care frânează scurgerea maselor de aer
spre sud. Şi atunci, aerul frânat şi rece coboară de pe dealuri şi provoacă
temperaturi reduse, ceaţă şi negură.
Studii recente (Apostol, Sfîcă, 2008) au scos în evidenţă numărul semnificativ mai mare de zile de zile cu ceaţă în Bacău (în medie 59,8 zile, luând în calcul perioada 1960-2002), în comparaţie cu oraşele din Culoarul Siretului situate la cea mai mică distanţă, Roman (46,9 zile) şi Adjud (47,7 zile).
Acelaşi studiu relevă specificul
ceţurilor băcăuane, din care amintim aici câteva aspecte: ecart termic între -6
şi +6 °C în 66% din cazuri, producere în condiţiile în care vântul
bate dinspre sud (42,9% din cazuri) sau este calm atmosferic (42% din cazuri),
formare preponderentă în interiorul aceeaşi mase de aer (în 86,2% din cazuri,
explicând prevalenţa ceţurilor de radiaţie), concentrarea fenomenului în
intervalul octombrie-martie (90% din zilele cu ceaţă), cu un maxim în
decembrie-ianuarie, frecvenţa orară de producere între 6 şi 10 dimineaţa, cu un
vârf în jurul orei 7.
Beneficiind
de accesul la datele meteo pentru ultimele două decenii (2000-2021), putem în
cele ce urmează să actualizăm unele aspecte şi să evidenţiem câteva tendinţe
foarte interesante:
- numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă a scăzut semnificativ la 43,1, cu aproape 17 zile mai puţin faţă de intervalul 1960-2002. Evoluţia este remarcabilă prin intensitate, meritând a fi urmărită în anii următori. Cele mai multe zile cu ceaţă s-au întregistrat în anii 2019 şi 2014, dublu faţă de anii 2016 şi 2020, când s-au înregistrat doar 28 de zile (fig. 2). Rolul semnificativ pe care îl au suprafeţele lacustre la formarea ceţurilor băcăuane este reflectat de anul 2011, atunci atunci când golirea Lacului Şerbăneşti pentru efectuarea unor lucrări hidrotehnice a oferit pentru câteva luni o atmosferă mai însorită, mai uscată şi, de ce nu, mai sanogenă - http://www.deferlari.ro/2011/08/lacul-fara-apa.html
- iarna este anotimpul care însumează 57,4% din numărul anual al zilelor cu ceaţă, fiind secundată de toamnă (33,8%). Lunile decembrie şi ianuarie, cu peste 9 zile cu ceaţă conduc detaşat (fig. 3), în opoziţie cu perioada mai-august în care fenomenul are un caracter excepţional (fig. 4) Statistic, în municipiul Bacău, ceaţa este prezentă în anotimpul de iarnă într-o zi din patru, faţă de o zi din trei pentru intervalul de referinţă al studiului menţionat anterior.
Numărul total al zilelor cu ceaţă înregistrate în Bacău în perioada 2000-2021
Importanţa meteorologică a ceţii este generată de faptul că micşorează insolaţia, reduce evapotranspiraţia şi diminuează radiaţia solară directă. Ea prezintă efecte negative prin faptul că reduce vizibilitatea (cu efect asupra transporturilor) şi creşte vertiginos umiditatea aerului (cu efect asupra stării de sănătate a locuitorilor). Nu lipsit de importanţă este şi efectul asupra psihicului uman, în condiţiile în care acest fenomen, combinat cu o nebulozitate accentuată pe perioade mari de timp, obturează discul solar zile la rând (a se vedea cele 31 de zile consecutive fără Soare din noiembrie-decembrie 2014, adevărat record bacovian...)
Variabilitatea numărului lunar de zile cu ceaţă (2000-2021)
Urban tale: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027
Am avut răbdarea prin primăvară 👽 să parcurg cele peste 550 de pagini din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027, document strategic aprobat în Consiliul Local Bacău. Pentru a vă stârni curiozitatea, redau mai jos două paragrafe cu statut vizionar👀:
"...reabilitarea și redeschiderea grădinii zoo,
realizarea unei grădini botanice, realizarea unei săli polivalente"...
"În anul 2027, municipiul Bacău si Zona
Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din
regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea
evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și
mediul rural" (p. 451).
Am zis eu că voi reveni mai pe larg, dar nu mai văd rostul... Ne auzim direct în 2027!
Foto: Iulian Radu
sâmbătă, noiembrie 19, 2022
Ginkgo biloba: "momentul de graţie" din Parcul Trandafirilor (Bacău)
(...)
Cele trei momente
prezentate schiţează un şablon meteorologic al condiţiilor necesare pentru
declanşarea ploii de aur din centrul Bacăului: regim anticiclonal, scăderea
bruscă a temperaturii după o perioadă semnificativ mai caldă, temperaturi
matinale negative, sub -4 °C,
umiditate relativă a aerului ridicată (peste 90%), persistenţa ceţii în orele
dimineţii. În lipsa acestora, momentul de graţie nu se mai produce, fiind
înlocuit de o desfrunzire lentă, mai puţin spectaculoasă, dar care ne oferă în
schimb o perioadă mai lungă pentru a admira habitusul inconfundabil al
impunătorului monument al naturii.
Mica noastră cercetare foto – meteorologică, deşi întinsă
pe o perioadă prea scurtă pentru a genera concluzii imuabile, reflectă o
tendinţă generală reflectată de câteva studii internaţionale aprofundate: pe
fondul încălzirii climatice, momentul pierderii rapide a frunzelor este tot mai
întârziat, precedat de o perioadă mai lungă de tranziţie cromatică spre
galbenul inconfundabil. Toamnele băcăuane blânde din ultimii ani, lipsite de
mari amplitudini termice în intervalul nostru de interes, asezonate şi de
efectul de insulă de căldură urbană (fenomen incontestabil pentru zona centrală
a municipiului) au influenţat dinamica foliară a „bătrânei doamne”.
Graficul de mai
jos sintetizează observaţiile din ultimii 12 ani, evidenţiind etapa de platou
(îngălbenirea totală a frunzelor şi desfrunzirea treptată) şi momentul de
graţie al desvrăjirii prin ploaia de aur a frunzelor grăbite spre sol, lăsând
în unii ani coroana pleşuvă.
Articolul integral se găseşte în cotidianul "Deşteptarea" - click aici
sâmbătă, noiembrie 05, 2022
Parcul Trandafirilor: ofranda anuală...
O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii toamnei multicolore spre plumburiul bacovian. Încă o ofrandă anuală adusă spiritului locului...
Un bătrân, pe
o bancă în Parcul Trandafirilor, privea intens frunzele bilobate care se așezau
lin pe trotuar. Privea la ele și privea prin ele, zâmbind ușor în colțul gurii.
Între claxoane nervoase și forfotă citadină, imaginea seniorului și a
copacului-monument aducea a cadru rupt din Hemingway. Mi l-am imaginat la malul
mării, privind răsăritul cu același zâmbet... Am înlocuit în gând frunzele
bilibate cu nisipul marin și mi-am amintit de o confesiune finală a marelui
Isaac Newton: Nu știu cum arăt eu în fața
lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se
distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau
o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în
fața mea.
marți, septembrie 27, 2022
Insula de căldură urbană Bacău
(...) Extinderea studiului
efectuat de specialiștii Facultății de Geografie și Geologie din cadrul
Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași prezintă un interes deosebit. Mozaicul
și particularitățile suprafeței subiacente a intravilanului municipiului Bacău
(orientarea tramei stradale, prezența suprafețelor acvatice, densificarea
zonelor construite, geomorfologia regiunii adiacente, spațiile verzi ș.a.)
constituie un studiu de caz cu numeroase elemente de specificitate. Am
convingerea că acumularea unor serii ample de date meteo și interpretarea lor
vor conduce la concluzii inedite, ieșite din tiparul unor generalizări
canonice, având o reală importanță teoretică și practică. Mulțumesc
colectivului de geografi de la UAIC pentru efortul depus în implementarea acestui
proiect care a prins viață la începutul acestui an.
Detalii în Un studiu meteorologic ne arată zonele „fierbinți” ale Bacăului
vineri, septembrie 23, 2022
Arunc în voi cu castane...
Arunc în voi cu castane şi ţip! Iubiţi-vă cât mai e timp!
Vă spun că nu degeaba
am îmbătrânit!
Cine-ţi mai dă înapoi
Timpul?
Cine-ţi restituie
tremurul tinereţii din vene pierdut
Să poţi zburda curajos
astăzi mimând Iubirea?
Gata! Obrazul e gros
şi greu de-atâta Viaţa
Trăită cu regrete şi
dureri nesfârşite din neiubire.
Arunc în voi cu
castane şi ţip! Iubiţi-vă cât mai e timp!
Condeiul e încins
de-atâtea stele şi versuri în care
Mi-am pus miezul inimii
să respire până la marginile ei
Pline de o prezenţă
ce mă sileşte să scriu în tonul lui ridicat
Şi-n degetul arătător
întins din mine spre voi cu indemnul;
Eu sunt Octombrie! O
să bat toţi castanii cu vântul şi ploile!
O să arunc cu castane
în voi şi-am să ţip cât mă ţine Cerul;
Iubiţi-vă cât mai e
timp! Iubiţi-vă cât stau pe aici!
Iubiţi-vă cerniţi!
Iubiţi-vă Timpul! Iubiţi-vă sufletul! Iubiţi-vă Lumina!
... Mâine poate...
Iubiţi-vă azi!
Eu vă iubesc Mâine?
Nu! Eu vă iubesc azi! Eu vă iubesc reci şi amari, tineri şi bătrâni, răi şi
buni, atât cât mă ţine viu Dumnezeul
meu şi-al vostru.
luni, august 01, 2022
Ce poți vizita în Bacău: harta atracțiilor turistice
Fără a avea vocație turistică, municipiul Bacău și împrejurimile sale dețin destule obiective care pot face reușit un sejur/city break. Diversitatea tipurilor de turism din zonă creează un cadru fertil pentru "evadări" urbane și periurbane care vor oferi turiștilor modalităti agreabile de petrecere a timpului liber.
Harta propusă (autori: prof. George Gaman și prof. Lucian Șerban), fără a fi exhaustivă, prin caracterul intuitiv și selecția elementelor de conținut, se dorește a fi un instrument util tuturor celor care vor să facă un pas în plus pentru cunoaștere, relaxare și (re)întâlnire cu natura și spiritul locurilor din centrul Moldovei.
Iulie 2022: sinteză meteo
Sinteza meteo a lunii iulie pentru municipiul Bacău: temperaturi peste medie şi mare deficit pluviometric.
Luna lui Cuptor, de care tocmai ne-am despărţit, a înregistrat în municipiul Bacău o medie de 22,6 ˚C, valoare care o situează pe locul 8 între lunile iulie din intervalul 2000-2022. Disconfortul termic a fost ridicat prin cele 17 zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 de grade), mercurul termometrelor urcând până la o maximă de 34,9 ˚C pe 23 iulie (v. harta ANM). Chiar dacă nu s-a înregistrat nicio zi caniculară (temperaturi peste 35˚C), trebuie menţionat că persistenţa valurilor de căldură a determinat un număr dublu de zile tropicale comparativ cu situaţiile înregistrate în a doua jumătate a secolului XX, prefigurând un an 2022 semnificativ mai cald decât normele climatologice. Temperatura minimă a coborât până la 8,3 ˚C în dimineaţa zilei de 13 iulie.
Precipitaţiile acumulate (modesta valoare de 34 l/mp) clasează iulie 2022 ca a treia cea mai secetoasă lună iulie din ultimii 23 de ani, după 2016 (9,4 l/mp) şi 2013 (23 l/mp), deficitul pluviometric accentuând fenomenul de secetă cu care se confruntă această vară. Ce va urma în ultima lună de vară? Prognoza ANM indică o continuare a acestor fenomene: temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, iar regimul pluviometric se va menţine deficitar.
vineri, iulie 22, 2022
În căutarea umbrei urbane...
Fâşiile plantate de-a lungul arterelor de circulaţie reprezintă o categorie
foarte importantă a verdelui urban, îndeplinind numeroase funcţii: compartimentare
transversală a străzilor, crearea unor efecte arhitecturale în
asociere cu aliniamentele de edificii, ameliorarea microclimatului urban (mai
ales prin umbrirea de către arbori a trotuarelor şi parţial a carosabilului,
dar şi prin procesul de evapotranspiraţie), atenuarea poluării aerului, ghidaj optic şi estetic, variaţie în peisajul
urban, mascarea unor elemente inestetice, protecţia taluzurilor în zone cu
relief accidentat etc. Amplasarea elementelor vegetale în structura căilor
rutiere depinde de tipul şi dimensiunile străzilor (locală, magistrală,
penetrantă), de condiţiile locale, tipul construcţiilor, specificul
arhitectural, regulamentele locale de urbanism (aplicare, monitorizare),
existenţa unor politici locale privind amenajarea şi întreţinerea arborilor
stradali şamd.
În
ciuda unor neajunsuri (sporirea riscului de coliziune, structura şi vârsta
necorespunzătoare a speciilor, care determină depuneri de crengi, polen, flori şi
fructe care pot crea suprafeţe de alunecare pe trotuare şi derapaj pe carosabil),
amplasarea corectă a plantaţiilor şi o întreţinere constantă fac din aceste
aliniamente stradale o componentă definitorie a imaginii urbane, absolut
necesară în conturarea unei infrastructuri verzi urbane şi în creşterea
calităţii vieţii.
Tipul
şi fizionomia acestor plantaţii depind de lăţimea şi structurarea străzii,
intensitatea circulaţiei vehiculelor şi accesibilitatea pentru mijloacele de transport
în comun, cadrul arhitectural al tramei stradale, profilul urban al
cartierelor, orientarea străzilor faţă de punctele cardinale (cele cu
dispoziţie nord – sud fiind foarte însorite), reţeaua infrastructurii tehnice
subterane (conducte de gaz, instalaţii electrice, canalizare etc) şi, nu în
ultimul rând, de gradul de educaţie civică şi ecologică al citadinilor.
La alegerea
speciilor folosite este necesar urmărirea unor criterii de selecţie, care să
permită optimizarea calităţilor ecologice dar şi de asigurare a unei bune
siguranţe pentru circulaţia autoturismelor şi a celei pietonale: longevitate,
rezistenţă sporită la noxe, perioadă de înfrunzire cât mai lungă, creştere
rapidă, sistem radicular pivotant, capacitate de drajonare redusă, capacitate de
a suporta tăierile în coroană, desprinderea rapidă, toamna, a întregului aparat
foliar pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare cu lucrări de curăţenie,
evitarea speciilor ale căror flori şi fructe murdăresc prea mult strada sau
incomodează pietonii.
La nivelul
municipiului Bacău, această categorie de spaţii verzi era - teoretic - bine reprezentată, suprafaţa totală existentă
în statisticile oficiale, de 58 ha, depăşind chiar suprafaţa totală a
parcurilor (56,64 ha) la nivelul anului 2010. Din păcate, la nivelul ultimului
deceniu este vizibilă degradarea acestor fâşii verzi stradale, plantaţiile de
aliniament dispuse lateral reprezentând categoria de spaţii verzi care a a avut
cel mai mult de suferit (atât ca suprafaţă, cât şi din punct de vedere calitativ),
prin amenajarea locurilor de parcare, lărgirea căilor rutiere în scopul decongestionării şi fluidizării traficului
rutier, efectuarea de lucrări subterane la reţelele tehnice aferente locuinţelor,
parcarea autoturismelor pe spaţiul verde sau construirea şi extinderea (de
multe ori ilegală) a unor construcţii. În acest mod, numeroase plantaţii
stradale şi-au pierdut continuitatea, apărând, mai ales în lungul arterelor
rutiere cu trafic intens sub forma unor simple fâşii înierbate, puternic
fragmentate, în care nici arborii nu au fost feriţi de intervenţii brutale
executate de lucrători (prin toaletări neconforme, lucrări edilitare efectuate
neprofesionist etc) sau de concetăţenii cu un simţ deviant al proprietăţii.
Posibilităţile de extindere a suprafeţelor ocupate cu această categorie de spaţii verzi sunt relativ limitate, fiind dependente de extinderea intravilanului, amenajarea unor noi căi de circulaţie internă ca urmare a densificării fondului locativ sau modernizarea tronsoanelor din cartierele cu dotări tehnico-edilitare mediocre. Preţul ridicat al terenurilor intravilane determină însă pe mulţi dezvoltatori imobiliari să ignore cu bună ştiinţă reglementările în vigoare, aceştia limitând la maximum suprafeţele destinate noilor fâşii stradale, în special în favoarea parcărilor.
Absenţa plantaţiilor stradale este, în anumite situaţii, şi o consecinţă şi a reglementărilor urbanistice în vigoare. Pentru străzile înguste dintre blocuri sau din cartierele de case, care asigură pe o lungime redusă accesul rutier către arterele principale ale oraşului (ex: Aleea Vişinului), nu se pot asigura distanţele minimale de protecţie până la axul trunchiului, stabilite la 5 m pentru pereţii cu ferestre şi 2 m pentru pereţii fără ferestre sau faţă de gard.
Vechea repartiţia
spaţială a aliniamentelor stradale (în evidentă corelaţie cu evoluţia
teritorială a localităţii) devine, astfel, palimpsestică, oraşul pierzând an de
an suprafeţe verzi deloc de neglijat. Străzile umbroase, care să ofere
protecţie în arşiţa valurilor de căldură care îşi fac simţită prezenţa tot mai
pregnant, au devenit o raritate, putând vorbi în multe situaţii doar de
sectoare de stradă de ordinul zecilor de metri în care beneficiile ecologice
ale arborilor îşi fac simţită cu greu prezenţa. Precum omul gospodar care îşi
face vara sanie şi iarna car, se impune cu urgenţă un plan local de măsuri
privind amenajarea, extinderea, întreţinerea şi inteconectarea acestor fâşii
plantate, pentru a putea vorbi într-un viitor apropiat cu accente climatice
sumbre de o infrastructură verde cât mai coerentă, într-un oraş care tânjeşte ...(şi)
după verde. Pentru a ne bucura de aceste alveole pulmonare rectilinii, ar
trebui însă ca toţi să ne aducem contribuţia, cu mic, cu mare...
luni, iulie 18, 2022
Să ne sufocăm intra muros!
Am găsit și eu în poștă un ziar. Am remarcat nu neapărat macheta unui stadion futurist (mai am prin calculator vreo 3-4 planșe de acest gen, care au fost promovate meteoric de-a lungul timpului). Mi-a sărit în ochi "salba" de blocuri care a fost inserată în spatele arenei, în zona (fostelor) terenuri sportive. Zona care, in vremea copilăriei și adolescenței mele aducea sute de pici la joacă și la activități sportive. O zonă care venea în continuarea Parcului Libertății ("Cancicov"-ul de astăzi), reprezentând prin dimensiuni si complementaritatea funcțiilor, un element remarcabil pentru municipiu, element urbanistic rarisim la nivelul intraurban in reteaua urbană națională. Momentul '90 avea să aducă rapid destructurarea: degradarea spațiului verde, schimbarea utilizării terenului (mare universitate particulară, sedii de firme etc), ruinarea bazei sportive (in anii' 80 considerată cea mai mare si mai complexă din provincie). Acum, prin jocul imobiliar al ruletei public-privat al anilor de "tranziție la economia de piață", zona menționată are toate șansele să se metamorfozeze definitiv în beton, sticlă și asfalt, cu toate "beneficiile" asociate. Într-un oraș în care textura se densifică precum un țesut canceros, un oraș care nu cunoaște dezvoltare prin "urban sprawl", intr-un oraș în care zona metropolitană este de 20 de ani o Fata Morgana rozalie, noi ne vom sufoca intra muros. Dar ce contează, de la un etaj superior unii vor rânji condescendent, plescăind mulțumiți la notificările primite pe telefon de la contul bancar. Restul e sporovăială cu esență de sustenabilitate long-lasting.
sâmbătă, iulie 16, 2022
Cenuşerul "decorativ" din Parcul Cancicov
Exemplar de cenușer (Ailanthus altissima), denumit popular fals oțetar sau "arborele puturos", dezvoltat în zona aleii centrale a Parcului "Cancicov". O specie invazivă, cu multe neajunsuri (drajonare puternică, flori cu miros dezagreabil, secretă o substanta toxică în sol, împiedicând dezvoltarea altor specii) care nu-l fac de dorit în amenajările verzi de tipul parcurilor urbane. Este adevărat, orice arbore aduce un plus pentru oraș, dar ar trebui să fim mai atenți la structura floristică și la intervențiile punctuale făcute la nivelul spațiilor verzi urbane de referință...
luni, iulie 11, 2022
Valuri, valuri...de căldură
Vara 2022 ne-a oferit până acum în Bacău 16 zile tropicale. Primul val de căldură, desfăşurat pe durata a 10 zile (27 iunie - 6 iulie), deşi poate surprinde prin poziţionarea în calendar sau prin valorile înregistrate (34-36 C), se încadrează în specificul climatologic al zonelor extracarpatice.
Maximul termic din 30 iunie (36,0 C), plasează deja anul 2022 în prima jumătate a celor mai călduroşi ani de după 2000 (v. grafic).
vineri, iunie 17, 2022
Unde-i verde ...e și răcoare binefăcătoare
Un
scurt trekking meteo exploratoriu, având ca subiect efectul de insulă termică urbană și rolul
moderator jucat de spațiile verzi asupra topoclimatului urban.Transectul
pietonal efectuat surprinde câteva aspecte interesante legate de variația
temperaturii în funcție de o multitudine de factori (distanța față de zonele
construite din proximitate, densitatea arborilor și arbuștilor, fragmentarea
coronamentului, lățimea aleilor, prezența fântânilor arteziene, alternanța zonelor
insorite și a zonelor umbrite etc) – v. harta. Aș remarca la o primă analiză gradientul foarte
ridicat pe direcția est-vest (diferență de 1,9 C între intrarea în parc dinspre
Calea Mărășești și locul de joacă
amplasat într-o curtină de arbori maturi, cu o coroană densă), inerția termică
mai mare din vestul parcului (cea mai îndepărtată zonă față de construcții
compacte și valorile cu peste 1 C mai reduse față de pietonalul Poșta nr. 1 –
Piața Tricolorului (Casa de Cultură). Desigur, în funcție de gradul de nebulozitate,
momentul din an și intervalul orar utilizat pentru măsurători, aceste diferențe
termice pot ajunge și la peste 5 C, într-un mozaic microclimatic gestionat de
conglomeratul neomogen al suprafețelor
active ale orașului. Dar pentru acest aspect vom reveni pe larg în viitor...
joi, mai 12, 2022
Prima zi de vară 2022 şi o mică retrospectivă a verii trecute...
Dacă tot avem parte în Bacău de prima zi de vară (acea zi cu temperatură maximă de peste 25 C), nu strică să aruncăm o privire sintetică peste situaţia înregistrată vara trecută, pe baza câtorva însemnări făcute pe o foaie de hârtie, urmărind zilnic site-ul ANM:
- luna iunie 2021: o lună care
numai de vară nu a fost...Rece şi ploioasă, aceasta a adunat doar 4 zile cu
temperaturi de peste 25 C, la finalul intervalului (23, 24, 25 şi 30 iunie);
- iulie: lună de vară care se înscrie în normalul climatologic,
cu 18 zile tropicale (T peste 30 C). Un prim val de căldură s-a înregistrat în
intervalul 11-19 iulie, dar cu temperaturi suportabile (30-32 C). Maxima verii
avea să atingă 36,4 C pe 28 iulie
(v. harta ANM de mai jos) Finalul lunii, adevărat Cuptor, cu 5 zile consecutive peste 33
C...
-august: valorile termice au
fost peste media climatologică. Din cele 31 de zile, doar 6 au înregistrat valori sub 25 C, 14 au fost zile de vară şi 11
zile tropicale. Nu s-au întregistrat valuri de căldură de lungă durată,
vârfurile termice fiind în intervalele 1-2 august (al doilea val de căldură,
început de la final de iulie, cu temperaturi de 33,8 C şi respectiv 34,1) şi
15-17 august (cu valori de 34, 2 şi 34,9 C). Începând cu 19 august vremea a
devenit mult mai plăcută, temperaturile maxime variind între 19,6 C şi 29 C, cu o singură zi tropicală (24
august, 31,1 C).
Conform unor studii mai vechi (Geografia României, vol I, Editura Academiei, 1983; Şandru şi Toma,
1986), Bacăul avea parte de peste 81 de
zile de vară pe an, nedepăşind însă limita de 100 zile ce caracteriza în
acea perioadă Câmpia Română. Lucrurile s-au schimbat însă mult, şi aşa cum
spuneam în analiza publicată cu titlul „Oraşul zilelor tropicale”: În condiţiile schimbărilor climatice
actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de
valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare
extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele
trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940
în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a
spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană)
accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în
zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste
valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în
vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem
justificat întrebarea: Cât timp
mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de
disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai
accentuate?
Ce fel de vară vom avea anul acesta? Las meteorologilor bucuria
unor prognoze cu procente mari de reuşită.
Noi să aruncăm preventiv o privire la instalaţia de aer condiţionat, să căutăm
alei cu multă umbră lăsată de Verdele de Bacău 💚 şi să ne pozitivăm mental la ideea că efectul de insulă termică urbană nu va
conduce la ridicarea mercurului în termometre până la valori insuportabile. Dar
despre efectul de insulă termică băcăuană vom mai vorbi acuşica, prin analiza
primelor date meteo comparative obţinute la nivelul intravilanului oraşului şi
a zonei sale suburbane, în urma derulării unui interesant proiect derulat de
profesioniştii UAIC aici, la noi...Ţineţi aproape!
Vezi şi Oraşul zilelor tropicale
Incalzirea globală - varianta de Bacău
Remember pentru o nouă temperatură maximă absolută în Bacău...