Rămăşiţe...sportive

     Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg  cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.

Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș

 Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.

Banca

 În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel „joie de vivre” ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate. 

        Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse  ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații,  banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie,  inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…

Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș

Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru  din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor convenției.

Cu această ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste 147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de specii de peşti.

Alte informații interesante:

-Lacul Bacău II face parte din sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din cele 13 hidrocentrale[1] care au format Calea de lumină a țării, proiect cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.

-suprafața lacustră are aproximativ 2300 m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului Regional de Ecologie Bacău, “adâncimea medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule, vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.”

-dintre speciile de păsări care pot fi observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară, uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe, chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau doar în perioadele de migrațiune.

---

[1] De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216 ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha  și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.

O superbă imagine satelitară obținută de sateliții NASA înainte de apariția Google Maps...

 

 

 

 

Beneficiile verdelui urban: oase mai puternice!

   Un nou studiu (publicat în Jana Network) demonstrează din nou beneficiile multiple aduse de spaţiile verzi. De data aceasta este vorba despre rezistenţa sustemului osos la copii, cu posibile efecte pozitive pe tot parcursul vieţii. Detalii aici (pentru o punere în temă, în limba română) şi în articolul original, sub semnătura unui colectiv de cercetători coordonaţi de Hanne Sleurs, Ana Inês Silva şi Esmée M. Bijnens.

Bucurile copilăriei şi  noi prieteni de joacă în Parcul Cancicov (foto LŞ, 2017)

Pe aceeaşi temă: Mai mult verde, mai puţin cortizol

Valoare eco-protectivă a verdelui urban

Ieşirea în natură şi beneficiile ei

Regula 3-30-300

Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă

     Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).

Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău

 

Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.

Recorduri termice de Crăciun

 Temperaturi maxime  pentru un Crăciun 2023 cu aromă de primăvară...

Crăciunul (d)alb în Bacău...

    Mi-a plăcut analiza făcută de Infoclima (click aici) referitoare la stratul de zăpadă din perioada Crăciunului.  Am luat  un pic la mână datele avute la dispoziţie pentru oraşul Bacău. Rezultatul îl puteţi vedea în graficul de mai jos, la care adaug două precizări:

-       -   în 2021 a nins în a doua zi de Crăciun, stratul acumulat având pe seară 4 cm grosime;

-        - grosimea stratului de zăpadă este măsurată pe platforma staţiei meteo. În interiorul oraşului, datorită efectului de insulă termică urbană, câţiva cm grosime sunt uşor de topit...

    Pentru perioada anterioară anului 2000 nu posed date zilnice.  Putem arunca însă un ochi la numărul de zile de strat de zăpadă acumulat în luna decembrie. Cele mai generoase finaluri de ani sunt: 1995 (27 zile!), 1963 (26 zile), 1957, 1966, 1977, 1983 şi 1988 (21-23 zile cu strat de zăpadă).

    Ce va fi anul acesta în prima zi de Crăciun? Ultimele prognoze indică în cel mai bun caz zăpadă cât pentru un selfie 😅 Vorba clasicilor: Où sont les neiges d'antan?

2012, ultimul an băcăuan foarte generos în zăpadă...

Toamna 2023: cea mai caldă toamnă din ultimii 80 de ani...

 

Chiar dacă ultima săptămână ne-a introdus intr-o atmosferă hibernală, noiembrie a reuşit să se menţină în topul celor mai calde luni de final de toamnă de după anul 2000, cu o medie lunară de 7,2 C. Mai calde a fost doar Brumarul din 2010 (9,7 C), 2019 (8,6 C), 2013 (8,4 C) şi 2000 (8,1 C).

Cumulând toate datele asociate lunilor de toamnă, o concluzie reiese cât se poate de evident (v. grafic): toamna 2023 a fost cea mai caldă toamnă (13,8 C) din ultimii 80 de ani, la mare distantă faţă de recordul anterior, 2019 (cu 12,6 C).

 Povestea termică a anului 2023 continuă...

Momentul de graţie tăcută al Bătrânei Doamne

    

    Anul acesta, momentul de graţie a fost să fie într-o zi de mare sărbătoare, dimineaţa devreme, pe când oraşul încă mai visa prin aşternuturi calde. Cea mai scăzută temperatură din această toamnă (-6,1 C la staţia  meteo Bacău, umiditatea relativă a aerului: 92%) a dat knockout-ul rundei 2023, cu frunze încă neajunse la perfecţiunea galbenului auriu... După trei zile de blândă picurare, puţinii trecători matinali s-au putut desfăta cu imaginea covorului compact aşezat de jur împrejurul  Bătrânei Doamne din Parcul Trandafirilor, sakura autohtonă, apogeu (sau poate conivenţă?) al curgerii lui noiembrie spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului... O dezvrăjire tăcută, cea mai tardivă din ultimele decenii, semn că „ceasornicul” intern al superbului relict terţiar bate cu exactitate, în acord cu anomaliile termice ale acestui an (în general) şi ale toamnei 2023 (în particular) de care ne vom despărţi doar peste câteva ore...

Orașul văzut de sus...pe firul apei

 

Octombrie 2013: luna recordurilor termice excepţionale...

    Şirul recordurilor termice din anul 2023 continuă, de data aceasta detaşat, prin luna octombrie. Cu o medie lunară de 14,5 C, octombrie 2023 s-a instalat dominant în vârful celor mai calde luni de la mijlocul toamnelor, luând în calcul perioada de după 1940 (fig. 1).

    Nu mai puţin de 6 zile de vară (cu T>25C), o neverosimilă zi tropicală (21 octombrie, 32,9 C) şi doar patru dimineţi cu temperaturi uşor negative oferă tabloul unei luni cu adevărat excepţionale din punct de vedere termic (fig. 2 - sursa: Meteomanz). 

Temperatura maximă medie a lunii octombrie: 22,0 C, peste valoarea lunii mai...

    Niciodată toamnă nu fu mai frumoasă, ar fi zis Arghezi. Atunci când abaterile termice pozitive lunare ajung la 5 C iar deficitul de precipitaţii se accentuează (doar 11,3 l/mp în octombrie, 323 l/mp în primele zece luni ale anului), lucrurile capătă însă şi alte conotaţii. Mai avem două luni dintr-un an cu totul atipic din punct de vedere climatologic. Până atunci, să ne bucurăm în spirit baudelairian de aceste zile...

Sursa: Copernicus

Forest bathing: Pădurea Runc

   Relaxare într-o superbă dimineaţă de octombrie...Momentul în care pădurea de fag capătă culori deosebite iar covorul de frunze te îmbie la drumeţii lungi în inima rezervaţiei...

Un traseu marcat: click aici.

Frumuseţi ghimeşene în cromatici de octombrie

 

Augustul începe canicular...

 Aproape 35 C, astăzi, în oraș, după cum putem observa din înregistrarea trackingului prof. Bogdan Pădurariu:

Parcul Cancicov, perenă oază de răcoare pe timpul verii...

À la recherche du temps perdu...

  

       Madlena mea din fiecare început de vară, care mă transportă instantaneu în alt timp: timpul copilăriei, al vacanțelor fără griji, al cetei de puștani cu cheia de gât, al atâtor jocuri printre castanii din parc, al agudelor pârguite din zona fântânii arteziene, al dojanelor bunicii ("moaș-ta pe gheață!") încheiate jovial cu un joc de tabinet sau toci, al romanelor lui Jules Verne însoțite de atlasul geografic cu o copertă roșie în care cercetam călătoriile celebrelor personaje, al serilor în care mă întorceam de pe stadion cu julituri și plin de zgură până la genunchi, al pâinii fierbinți de la Cuptorul de aur, ruptă și împărțită între noi, pe fugă, între două meciuri, al țevilor tuberman cu cornete, al teilor parfumați, al interminabilelor meciuri de ping-pong la scara blocului, al... Și peste toate, o farfurie cu chisăliță rece, exact cât să te încarce pentru o nouă escapadă afară, la joacă... 

Cancicov Park Cool Island...

    Un transect temperatură-umiditate executat astăzi între strada Spiru Haret (intrarea în parc dinspre Colegiul Pedagogic "Ştefan cel Mare") şi Piaţa Alexandru cel Bun (Florescu). Chiar dacă au fost ceva adieri de vânt şi câţiva nori răzleţi spre final, cele aproape 8 grade amplitudine termică demonstrează plenar mozaicul termic al intravilanului şi rolul major al insulei de răcoare oferit de verdele compact al Parcului Cancicov, în comparaţie cu zona centrală a oraşului. Vara e doar la început, umbră să fie pe traseele citadine...

    Graficul variaţiei temperaturii aerului (cu verde) şi al umidităţii relative (cu roşu) pe traseul evidenţiat GPS (2,3 km lungime; durată 30 min) în cea de a doua imagine. Condiţii meteo la staţia ANM Bacău, ora 11,00: 23,6 C, vânt 2,5 m/s N, umezeală relativă 65%.

Update 22 iunie: traseu parc - parcare Catedrala. Conditii statia meteo Bacau: ora 10: 24,3 C, 0,7 m/s, cerc senin, UR 58%. Ora 11: 25,8 C, 0,8 m/s, cer partial noros, UR 51%.

Update 23 iunie: deja orașul începe să fiarbă (interval orar 11,19-11,39, min 28,6 C, max 31,1 C. Temp ANM Bc 28,1 C.)