Metamorfoze urbane: de la Bacăul machetelor, la oraşul cel nou (1965)

 „Am în faţă două fotografii: una înfăţişează macheta unor detalii de sistematizare, cealaltă oraşul Bacău în realitate. Sînt două fotografii a căror asemănare redă, concentrat, transformările înnoitoare cunoscute de acest oraş în anii şesenalului. lată, de pildă, detaliul de sistematizare a centrului său, întocmit în 1960. Ceea ce reprezenta în acel an macheta de-abia începuse să prindă contur. Erau construite doar o parte din blocurile de pe Calea Mărăşeşti. Blocurile din piaţa aflată în faţa clădirii sfatului popular regional şi de pe principalele artere ale oraşului se aflau încă pe hîrtia de calc a proiectanfilor. Dar ceea ce atunci constituia un proiect a devenit realitate. In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, constructorii au înălţat numeroase blocuri de locuinţe, o frumoasă casă de cultură cu o sală de spectacole cu 800 de locuri, bibliotecă, sală de lectură.

La cîteva sute de metri de centru, în completarea unui ansamblu realizat înainte de 1960, s-au înălţat alte blocuri cu 350 de apartamente. Situate în apropierea parcului Libertăţii, ele constituie, împreună cu alte construcţii noi, o reuşită unitate arhitectonică.

O altă parte a machetei reprezintă detaliul de sistematizare a Pieţei Gării. Aici au fost construite şi date în folosinţă peste 400 de apartamente. Pe machetă se profilează încă un bloc turn, un restaurant, spaţii de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti, autogara oraşului. Ele se vor adăuga celor 3 blocuri cu parter şi 9 etaje, executate cu cofraje glisante, care, împreună cu unităţile comerciale, formează un ansamblu urbanistic cu care ne mîndrim. În partea de sud a oraşului, la intrarea dinspre Bucureşti sînt în construcţie, în completarea unui cartier mai vechi, 300 de apartamente; primul bloc cu 60 de apartamente a şi fost dat în folosinţă. Statisticile consemnează că din 1961 şi pînă acum au fost construite pentru oamenii muncii din acest oraş moldovenesc 2 400 de apartamente.

Au mai fost înălţate Ia Bacău şi alte construcţii. Celor 80 de săli de clasă li se alătură construcţia maternităţii şi cea a pavilionului de pediatrie — clădiri cu o arhitectură dintre cele mai moderne.O preocupare deosebită există şi pentru amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. S-a rezolvat în mare măsură şi problema locurilor de joacă pentru copii, cea a amplasamentelor pentru viitoarele garaje şi pentru spaţiile de parcare.

La realizarea tuturor acestor lucrări şi-au adus contribuţia atît proiectanţii cît şi constructorii. Ei au muncit cu iniţiativă şi pricepere pentru a realiza lucrări de calitate superioară, promovînd larg metodele moderne de execuţie şi materialele noi de construcţie. Cele trei blocuri din Piaţa Gării, ca şi alte blocuri construite în oraş, au fost realizate prin metoda cofrajelor glisante, metodă care va fi folosită şi la înălţarea blocurilor înalte din ansamblul Cornişa Bistriţei.

Proiectanţii şi constructorii noştri transformă în prezent în realitate noi detalii de pe machetă. Noile blocuri şi ansambluri de locuinţe, parcuri şi aşezăminte social-culturale dau oraşului o înfăţişare tot mai modernă, pe măsura epocii de adînci transformări pe care o trăim.”

Arh. Vasile DRĂGULESCU, Director al D.S.A.P.C. Bacău, în „De la machetă la realitate”, ziarul Scînteia, 5 martie 1965

Pe centrul orașului de odinioară

 

Sursa: Desteptarea. Recolorizare digitală: L.Ș.

Tăcute oaze urbane...

         Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă -  devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)

Pe firul timpului: Bacăul în faceri şi prefaceri...

 Din apreciata revistă Ştiinţă şi Tehnică, nr. 2/1960. Bacăul începea marea sistematizare...

Acuși vine și tramvaiul ...

 Ne vom plimba până în 2027 cu tramvaiul...😊Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021-2027.

Revanșa lunii aprilie ...

 

Centrul animat (1956)

 În centrul orașului, la ore de maximă aglomerație😁. Sursa: TVR-jurnal de știri, 1956. Imagine recolorizată digital. 

Autostrada A7 turează motoarele...

Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești) 

Caracteristicile lotului 1:

1) lungime - 35,6 km,

2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,

3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p. 

Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:

1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri, 

2) contract semnat în decembrie 2022,

2) durata de execuție este de 30 de luni,

3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,

4) 91 de poduri și pasaje de construit.

Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.

Sursa: Adrian Covăsnianu

 

Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria

      După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:

Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)

Bacău, 13 Noembrie

Duminică 12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga eparhie.

Slujba sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman; păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan Prutéanu ş. a.

La slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr. protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou, protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof. C. Sturzu ş. a.

Au participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău; Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ. „Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu, C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com. Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I. Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu, director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător Secăreanu ş. a.

Actul sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S. episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh. Berilă, parohul bisericii.

Pr. paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.

P.S.S. episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.

Sursa: ziarul Universul, 17 noiembrie 1939

Orașe pentru oameni

    Un cartier, un parc, un centru civic are nevoie de trăire. Pardon, Trăire. Numai așa putem vorbi de atașament, de identitatea locului, de moștenire. Sentimentul apartenenței și spiritul locului se cultivă, făcând cu adevărat ca orașul să fie pentru oameni...Trăirea face diferența între un oraș viu și unul anchilozat. Restul e vorbă goală, iar toată experiența profesioniștilor spațiului urban rămâne pe un raft de bibliotecă, vetust și plictisitor pentru rânduiala vremurilor prezente și viitoare... 

Lucrări edilitare: Parcul Copiilor din...Parcul Libertăţii (1951)

 Pe drumul spre modernizare...

Sursa: Universul, 16 august 1951

Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁

 “Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.

Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”

Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958

Blocuri de locuinţe în Parcul Libertăţii (sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)

O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution)  efectuate de misiunea Sentinel-2.

Sursa: Copernicus Urban Atlas

Harta poate fi descărcată la rezoluţie originală de aici.

*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau, așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană (OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând, ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică. În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state europene nu sunt pe deplin comparabile.”

Oraşul de 15...secunde

     Nu nu este o greşeală în titlu, cu referire la conceptul la modă despre oraşul de 15 minute. Aici vorbim de cele 15 secunde preţioase, pierdute de orăşeanul de la bloc, după ce închide uşa apartamentului, în drum spre presantele treburi zilnice. Desigur, ghena de gunoi se află la câţiva kilometri distanţă, pericolele pândesc la tot pasul, un râu învolburat stă în calea efortului citadin şi timpul este, nu-i aşa, atât de preţios...

Promenadă în Bacăul de altădată

    Centrul era locul de întâlnire a tuturor celor care doreau să fie văzuţi din diferite motive. Era o ridicare la scară a tradiţionalei „bătături a satului” unde nu se mai adunau oamenii la joc, ci la vedere. Rituala plimbare pe centru a familiilor aşezate, funcţionari la stat ori oameni care trăiau aventura existenţei pe cont propriu, începea de la Grădina Publică...(Eugen Uricaru) 

Sursa: "Desteptarea" 

Colorizare digitală ulterioară

Parcul auto băcăuan

    Conform ultimelor date publicate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări,  în judeţul Bacău erau înmatriculate la începutul anului trecut 237858 vehicule, din care 189577 autoturisme (v. tabel).

După cum se poate observa, majoritatea autoturismelor au o vechime mai mare de 15 ani.  Raportat la numărul de locuitori, judeţul Bacău se situează pe locul 9 din coadă (329,4 autoturisme/1000 locuitori). În valori absolute stăm mai bine (locul 13), fiind depăşiţi de judeţe cu o populaţie mai numeroasă şi/sau cu un nivel mai ridicat de dezvoltare (Cluj, Timiş, Constanţa, Prahova, Argeş,  Braşov, Dolj, Bihor, Suceava, Iaşi, Ilfov, Mureş).

De curiozitate, o simulare rapidă a „amprentei la sol” a parcului auto băcăuan ne oferă o suprafaţă ocupată de autovehiculele înmatriculate în judeţ de cca 100-110 ha, punându-le una lângă alta, ca într-un joc de puzzle, fără a însuma şi autovehiculele înmatriculate în afara României şi, evident, fără a lua în calcul motorizatele aflate în tranzit, din alte judeţe (poligonul marcat cu galben pe harta de mai jos). Dacă le-am lua şi pe acestea în calcul, probabil că amprenta la sol s-ar dubla.

Dacă am aduna toate autovehiculele înmatriculate judeţ şi le-am aşeza frumos unul lângă altul, ar ocupa, teoretic, întreaga suprafaţă cuprinsă între calea ferată - Str. Oituz - Parcul Catedralei - Strada 9 Mai - Secţia 1 Poliţie :)

Zău că poţi să te crezi într-un colţ de Rai, când locuieşti la Bacău...

        Pentru unii, textul de mai jos (publicat acum 125 de ani) poate părea neverosimil. Să nu uităm însă că realităţile demografice şi socio-economice din a doua jumătate a socolului al XIX-lea erau cu totul altele. În 1859, Moldova cunoştea nu mai puţin de 90 de oraşe şi târguri aflate pe drumul incipient al modernizării. (Ecaterina  Negruți,  Structura  demografică  a  orașelor  și  târgurilor  din  Moldova, 1800‐1859, Iași, Fundația  Academică „A.D.  Xenopol”, 1997, p. 7‐9) La 1899, Bacăul ocupa poziţia a şaptea, cu 18068 locuitori (ceva mai puţin decât este astăzi populaţia oraşului Comăneşti, spre exemplu), după Iaşi (80475 locuitori), Galaţi (72889 locuitori ), Botoşani (33396 locuitori), Bârlad (23910 locuitori), Focşani (25066 locuitori) şi Piatra Neamţ (18354 locuitori). Valorificarea accelerată a factorilor urbigeni va determina ca ulterior Bacăul să urce rapid în ierarhia urbană a Moldovei Apusene (v. grafic), ajungând în anul 1930 al treilea oraş ca importanţă, poziţie pe care nu o va mai ceda până în prezent.

Bacăul în cîşlegele* de iarnă

Bacăul, inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţării noastre.

Vara, te bucuri de un aer curat şi învioitor, de Bistriţă, în apele căreia poţi să te răcoreşti de căldura zilei, de nopţi admirabile luminate de un cer înstelat, neîntrecut de limpede, şi, în fine, de frumoasele împrejurimi, unde dumbrăvile şi crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămînt odihnitoare pentru sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Numai vorbesc de vînatul bogat şi divers ce se află prin acele locuri, care pasionează pe numeroşii vînători băcăoani.

Iarna nu mai puţin poţi petrece minunat la Bacău. Am avut ocazie să văd Bacăul în serbătorile de iarnă şi pe dată, - ca să vorbesc şi eu academiceşte ca mai marii zilei - am rîvnit încumetarea de a spune şi altora rostul temeinic şi temeinicia rostului Băcăoanilor care face din acest oraş unul ce se poate asămălui cu un colţ de Paris.

 La Bacău toate se fac la vreme şi cu bună chibzuială. Munca-i muncă, petrecerea petrecere. Nicăieri nu se vede mai bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. Pînă şi sexul frumos este altfel de cît cum este el de obiceiu pe alocurea. De unde mai pretutindeni balurile şi petrecerile n’auatracţie pentru femei de cît că le oferă ocazia să-şi etaleze luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi d-şoare din cele mai gingaşe, care îmbrăcate cît se poate de simplu, nu’s preocupate de cît să-şi arăte graţia manierilor şi perfecţiunea danţului şi astfel obţin adevăratul succes ce trebuie să rîvnească oricine înţelege rostul lumei.

Numai puţin cavalarii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mai perfectă face dintrinşii cel mai „chic du monde copurchic”. Dănţuitorii corecţi şi îndemânatici, au făcut din danţurile aclamatate la Bacău o adevărată artă. Şi cu asta, toată lumea este atât de „bon enfant“ încît nu auzi vorbind de cît de reuşita seratelor de la clubul militar, de succesul d-rei Blanche Lescaut de monologurile ce recită un tînăr, de cîntecele ce cîntă un altul, astfel, încît legendele ce alimentează imaginaţia locuitorilor al oraşelor, intrigele caracteristice ale provincialor la Bacău aproape lipsesc cu totul.

Toate aceastea, mie unul, îmi prezintă atîta farmec încît mă apucă gînduri negre cînd mă gîndesc că trebue să reintru în mormîntul tîrgulul meu de reşedinţă.

Şi ce drăguţ şi curat este oreşul! Ce sală minunată de danţ se află la Palatul administrativ! Ce sala de teatru frumoasă s’a făcut în alt Palat (?),— cel municipal. D’apoi ce berărie curată, unde se adună societatea cea mal aleasă! În fine dacă mai pui pe lîngă acest aspect occidental al oraşului şi drăguţenia locuitorilor sei, zeu, că poţi să te crezi într’un colţ de raiu, cînd locueşti la Bacău...

Pe viitor voi vorbi de Bacăul literar şi artistic, căci, să nu vă miraţi, băcaoanii fac de toate la vremea lor şi cu bună chibzuinţă.

19 Ianuarie 1898.

Un băcaoan pribegit.

 Sursa: ziarul Opinia, 30 ianuarie 1898

 *  CÎȘLÉGI -interval de timp între două posturi, în care creștinii ortodocși mănâncă de dulce. Se deosebesc patru perioade de acest fel peste an: c. Crăciunului sau de iarnă (v. cîrneleagă); c. Paștilor, care țin opt săptămîni, de la Duminica Paștilor pînă la Duminica tuturor Sfinților; c. Sîmpetrului, care țin de la 29 iun. pînă la 1 aug.; c. de toamnă, care țin de la 15 aug. pînă la 15 nov. – sursa:dexonline.ro

Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania

 Să le vedem și în realitate.... 

Sursa: 130km.ro

Detalii despre stadiul acestor proiecte în acest moment - click aici.

Sursa: Adrian Covăsnianu

 

Drumurile judeţene ale Bacăului

     De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul  unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem  la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:

Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)

1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea),  26,496 km          

 2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11), 26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)

3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km 

4.   DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A),  5,878 km

5.   DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura,  2,580 km

6.  DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km

7.  DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413

8.  DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km          

9.  DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km      10.   DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km

11.  DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B),  18,117 km        12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A),   51,726 km

13.  DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)

14.  DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)

15.   DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km

16.  DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km

17.   DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana,  4,200  km

18.   DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea,  13,935 km             

19.   DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km

20.   DJ 119H - DN 2-Faraoani,  2,459 km

21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A),  21,103 km

22.   DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii,  3,246 km

23.  DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km

24.  DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km

25.  DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B),  7,533 km

26.  DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km

27.  DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ,  5,233  km

28.  DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200

29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)

30.  DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km    

31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km          

32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)

33.   DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km          

34.  DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti,  2,752 km

35.   DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241),  58,368 km.  Traversează DN 11A - km 26+660

36.  DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159   75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)

37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A),  20,223 km          

38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui,  21,598 km          

39.  DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km

40.  DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km

41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64  km

42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)

43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km   

44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km           

45.  DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252), 38,962 km          

46.  DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km          

47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3    km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km   

 49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A),  26,656 km   

Ştefan Nica (ARA): O regulă de bază e că nu facem intervenții „la pachet”, aceleași la toți arborii de pe stradă.

     Un foarte interesant interviu luat de  "Formula As" inginerului silvic Ştefan Nica (fondator al Asociației Române de Arboricultură și inspector arboricol certificat de The Arboricultural Association). Am spicuit câteva pasaje semnificative, cu speranţa că le vor citi cât mai mulţi “actori” angrenaţi în gestionarea verdelui urban băcăuan, invitându-vă totodată să lecturaţi întregul interviu disponibil aici.

 "Arborii sunt evaluați și tratați, fiecare în parte, în funcție de starea fiecăruia, spre deosebire de silvicultură, unde vorbim de pădure, ca organism întreg. O regulă de bază e că nu facem intervenții „la pachet”, aceleași la toți arborii de pe stradă. Altă regulă este aceea că intervenția asupra arborelui trebuie să fie minimă. În România, nu se face o evaluare individuală, când se intervine asupra unui arbore nu se știe ce e de făcut, așa că se taie mult mai mult decât e nevoie. Efectiv, copacii se măcelăresc. Asta-i diferența majoră între România și Anglia, Germania și multe alte țări: aici se taie fără discernământ și de multe ori se lasă la latitudinea persoanei cu drujba, care n-are nicio calificare. Sau avem multe cazuri în care nu se intervine deloc, chiar dacă ar fi nevoie. Sunt două aspecte opuse, dar la fel de greșite.

 Meseria de arborist nu există oficial în România. O altă problemă este lipsa unor standarde normative la nivel național, care să descrie în detaliu cum se fac intervențiile asupra unui arbore, când se intervine, cine are voie să o facă, la ce unghi, în funcție de specie: standarde de plantări, regulamente interne pentru arbori.

Când mergi prin țară și vezi șiruri întregi de arbori ciuntiți, nu trebuie să fii mare specialist pentru a-ți da seama că s-a lucrat fără minte. Problemele la arbori apar uneori de dinainte de plantare și nu le poți rezolva, poți doar să încerci să minimalizezi efectele, să le încetinești. Dacă a intrat o ciupercă, putregaiul într-un arbore, nimeni nu le mai poate scoate. De aceea, încă de la plantare, trebuie să fim atenți să fie spațiu suficient, sol bun, să alegem specia potrivită, apoi trebuie să educăm arborele, prin tăieri de formare, până ajunge la maturitate, iar când ajunge acolo, vom avea un arbore solid, sănătos, și intervențiile vor deveni aproape inutile. La noi, în loc să se facă tăieturi de doi centimetri, se fac de 20 de centimetri, iar un arbore la vârstă fragedă nu va putea închide acea rană, așa încât să nu intre ciuperca. Fiecare intervenție se face într-o anumită perioadă a anului, nu poți face totul odată, la grămadă. Plus problema plantărilor fără discernământ, oriunde. În 20 de ani, 90% din copaci se usucă. Dar problema asta se întâmplă peste tot în lume, primăriile, politicienii susțin plantările, dă bine la imagine, apoi uită de arbori.

Poți avea un arbore cu lemnul perfect sănătos, dar prost conformat, pentru că nu i s-au făcut la timp sau corect lucrările de formare. De aceea, este foarte important ca fiecare copac să fie evaluat individual. Nici ideea de a opri cu totul lucrările de formare și tăierile nu este corectă, copacii nu stau după noi, ei se pot prăbuși. O altă problemă importantă este comunicarea. Primăriile nu au o problemă doar cu faptul că nu lucrează cu specialiști, ci și că nu comunică cu cetățenii. Atunci când primăria taie un arbore, apar oameni cu spirit civic, activiști de mediu, care se revoltă, cu cele mai bune intenții, dar nici ei nu sunt informați totdeauna cum ar trebui, așa cum nici factorii decizionali din primării nu sunt. Ar fi bine ca fiecare tabără să acționeze în cunoștință de cauză, să se documenteze. În Anglia, atunci când trebuia să tăiem un arbore care nu era uscat complet, primăria punea un anunț, și dacă avea cineva ceva de comentat, se întâlnea cu tree officer-ul, care explica de ce se face lucrarea. Uneori se găsea altă soluție, și copacul nu mai era tăiat, alteori se tăia. Important e că oamenii erau băgați în seamă, luați în calcul, consultați. Primăriile noastre lucrează într-un spirit arogant, fără dreptul la replică: „Avem noi oamenii noștri, specialiști, ei hotărăsc, știu cel mai bine ce au de făcut, nu trebuie să dăm explicații”. Realitatea este exact pe dos. Nu au specialiști, nu știu să comunice, normal că oamenii se agită.

Nu văd schimbări majore în scurt timp la noi, deși faptul că oamenii pun presiune pe primării să facă lucrurile cum trebuie înseamnă foarte mult. Acum 15 ani nu exista așa ceva. Am observat, din 2008 încoace, o diferență de abordare a primăriilor care, la presiunea oamenilor, încearcă să-și schimbe atitudinea. Este un semn bun."