Farmecul Slănicului

 Farmecul clipei imortalizate în perla turismului balnear din acea perioadă de început de secol XX, Slănic-Moldova. Inconfundabilul parfum al unei epoci trecute, dar (încă) nu și uitate...

Sursa: Alexandru  Colacel. Recolorizare digitală.

Cum a fost luna ianuarie din punct de vedere meteorologic?

 După o analiză intermediară (click aici), avem acum întregul tablou al lunii ianuarie. Cu o temperatura medie de -2,1 C,  Gerar 2026 se aşează confortabil pe locul 3 al celor mai reci luni ianuarie din ultimul deceniu (după anii 2017 şi 2019). Am avut parte de nouă zile de iarnă şi patru zile cu ger, temperaturile extreme variind între -12,8 C şi 7,6 C. Semnificativ este de amintit cel mai lung val de frig din ultimele ierni (v. grafic), perioadă care ne-a adus aminte un pic de iernile deceniilor trecute... 

    Media temperaturilor maxime zilnice (0,6 C) s-a apropiat de şablonul iernilor moldave, fără a adăuga însă şi un strat consistent de zăpadă (19, 8 l/mp, sub media climatologică).  Una peste alta, un ianuarie cu mai puţine anomalii pozitive cu care ne-am cam obişnuit în ultimii ani. Stratul cvasipermanent de nori plumburii, frigul şi percepţia unui început de an plin de "bucurii" financiare pentru mulţi dintre noi  a determinat senzaţia unei luni care părea că nu se mai termină. Bine ai venit, Făurar! Să-ţi fie trecerea lină spre primăvara cea aşteptată cu nerăbdare...

Demografii de avarie

 

Sursa: DJS Bacău - Infostat nr. 10/2025

Ianuarie 2026, bilanţ intermediar: mai frig decât 2017?

    Am avut parte în ultimii ani de ierni blânde, atipice pentru regiunea noastră. Ianuarie 2025 a fost un pseudogerar. Din acestă cauză, valul de frig care pare a nu se mai termina, ne exasperează. Avem deja o medie termică intermediară de -3,1 C, care ne aduce aminte de ianuarie 2017, ultima lună de iarnă cu adevărat serioasă (v. grafic).

    Ultima decadă a lunii ne va confirma specificul hibernal şi dacă vom bate noi recorduri zilnice sau lunare. Într-o zi de Blue Monday, nu ne rămâne decât să aşteptăm cu optimism  retragerea bestiei anticiclonale estice...

Ianuarie 2017, ultimul ianuarie cu adevărat rece

Recorduri termice băcăuane în luna ianuarie (2000-2025)

Populația UAT-urilor din județul Bacău

 Populația după domiciliu la 1 iulie 2025 (sursa: DJS Bacău - Infostat, nr.10/2025)

Atenție: Populația rezidentă = persoanele care locuiesc efectiv în România cel puțin 12 luni (indiferent de cetățenie), pe baza reședinței obișnuite. Populația după domiciliu = persoanele cu cetățenie română și domiciliu declarat în România, indiferent unde locuiesc efectiv. Pe scurt, diferența-cheie: rezidentă = unde trăiești, după domiciliu = ce scrie în buletin.

Motive de bucurie? Deloc!

 Prin diverse artificii de conjunctură, geografia școlară a reușit să minimizeze efectele reformei promovate de ministrul David la nivelul planurilor-cadru, prin restructurarea programelor școlare de liceu. Ca întotdeauna, există însă și un revers mai puțin vizibil.

Geografia, ca știință a interacțiunii dintre geosfere și prin caracterul său integrator, avea un debușeu bine definit la clasa a XI-a: acea „geografie a mediului”, cum îi spunem informal. Astăzi, această componentă nu mai există.

Supraviețuim mai degrabă prin adaptare tactică decât printr-o recunoaștere explicită a rolului epistemologic al disciplinei, iar acest fapt s-ar putea să ne coste mult pe termen mediu și lung. În absența unei geografii a mediului clar asumate, există suficiente discipline sau pseudoștiințe dispuse să-și aroge prioritatea studierii mediului, vieții sau Terrei, oferind — cu aer de Eratostene — explicații pretins geosistemice, reduse adesea la nivelul unor simple formule de tipul „Știați că…?”. Părerea mea.

Foto: vechiul manual de clasa a XI-a (anterior anului 1990) care tranșa fără echivoc problematica conținuturilor studiate. Chiar și peste decenii, absolvenții își aduc aminte esența: geografia mediului. Nu bag mâna în foc pentru generațiile care vin din urmă. Paradoxal, într-o lume în care problematicile de mediu au devenit atât de complexe. Dar ce poți face...Șase-șapte, vorba poetului, și mergi înainte cu "reforma"...

La gura sobei…cu o cafea bună: şase recomandări pentru 2026

De vreo zece ani merg pe principiul că orice zi are şanse mai mari să înceapă bine dacă la prima oră te bucuri de aroma unei cafele de specialitate, proaspăt râşnită de tine şi preparată clasic, la ibric. Nu sunt mare cafegiu, genul care să îl vezi tot timpul cu o cafea în faţă. Una singură îmi este de ajuns, dar condiţia obligatorie este să fie o cafea arabică de foarte bună calitate, prăjită profesionist. Cum în 2025 am experimentat mai mult ca în alţi ani, vă ofer un mic top (selecţie desigur subiectivă şi perfectibilă) al celor mai bune cafele savurate, mărci care vă pot descreţi cu brio dimineţile…

Maison du Cafe: Kenya AA Plus Kijani Kibobo

 

Un clasic kenyan de top, pregătită artizanal cu lemn de fag în prăjitoria profesioniştilor ieşeni. O afacere de familie transformată într-un brand al calităţii. Aciditate strălucitoare, corp mediu și claritate excelentă. Note de caramel, ciocolată, fructe de pădure și ușoare nuanțe florale şi de citrice. Foarte intensă, cu un final persistent și elegant. Cafeaua mea preferată de aproape un deceniu, timp în care mi-am dat seama că Aldo, Elena şi Octavian pun suflet în tot ceea ce fac. Detalii aici, aici şi aici.

 

Sloane Roastery: Rwanda Bwenda

Această cafea de specialitate face parte din categoria Experimentale, gama Sloane Speciality Coffee Roasters. Cultivată în regiunea Kbumbwe (pentru varietatea Red Bourbon, descoperită de mine), la 1650 m altitudine, această cafea fină și echilibrată, cu aciditate delicată, oferă note de zmeură, cireșe, flori de Acacia, sirop de Agave şi curmale. Corp mediu, cu o senzație elegantă și un final dulce. Procesare naturală anaerobă.

 

Guido: Costa Rica William Segura

Cultivată la 1750 m altitudine în regiunea Tarrazu din statul central - american , Costa Rica William Segura de la Guido este o cafea cu profil dulce și fructat: vișine coapte, curmale și o atingere delicată de anason. Are corp mediu, aciditate echilibrată și un postgust neted, cu o ușoară senzație condimentată. Prima degustare m-a şocat prin gustul cu adevărat aparte. M-am documentat şi am aflat că acesta este rezultatul unui proces special: fermentație termică naturală. Cireșele de cafea sunt lăsate întregi, cu tot cu pulpă, în rezervoare din oțel inoxidabil, unde fermentează lent în absența oxigenului. Acest tip de proces dezvoltă arome complexe, cu aciditate fină și dulceață naturală. După finalizarea fermentației, cireșele sunt uscate cu tot cu pulpă până când ating nivelul optim de umiditate. Acest ritm lent de uscare fixează aromele în boabe și conferă cafelei o aromă deosebită, putând fi folosită şi în amestec cu alte cafele (Columbia Supremo, Columbia Huila, Etiopia Sidama), pentru dimineţile în care doreşti un gust mai …tradiţional.

 

Manucafe: Malawi Mzuzu

Soi: Catuai, cultivat la 1200 m altitudine, în micul stat din sud-estul Africii. Este o cafea elegantă și echilibrată, cu o aciditate medie, curată, tipic africană. Note de citrice dulci, măr verde și caramel, uneori cu o tentă florală discretă. Corp mediu, final plăcut și luminos. Gust: citrice, ciocolată, caramel. Prelucrare umedă. Producția anuală relativ mică face să nu o găsim prea uşor pe piaţa românească.

 

Manufaktura: Indonezia

Cafea cu un profil clasic indonezian: corp plin, catifelat, aciditate scăzută. Note de ciocolată amară, condimente, vin, lemn dulce. O cafea „grea”, profundă, perfectă pentru zilele în care intensitatea trebuie să bată aciditatea. Metoda de procesare: semi-spălată. Cultivată la 800-1500 m altitudine.

 

Baristelli Brașov: Kenya Rugi Mutitu

O cafea cu gust exploziv și vibrant. Aciditate ridicată, suculentă, cu note clare de coacăze negre, fructe de pădure, citrice și roșii. Corp mediu, extrem de clară, cu un postgust lung și memorabil - genul de Kenya care rămâne în minte. De încercat şi varianta Kenya Ayub Bundi, cu un gust dominat de caramel şi nuci.

Voi ce preferinţe aveţi?

Anul 2025 în sinteză meteo: zece caracteristici

 O succintă caracterizare a anului de care tocmai ne-am despărţit, în zece tuşe meteo:

1. temperatura medie anuală de 11,5 C se încadrează în trendul ultimelor două decenii. Comparând însă cu seriile de date annterioare anului 1990, ne putem da seama mai clar de amploare schimbărilor climatice...

2. Comparativ cu anii 2023 şi 2024 (ani care au bătut numeroase recorduri - vezi 2024: cel mai cald an şi 2023 - cel mai cald an din istoria măsurătorilor în oraşul Bacău), anul 2025 a fost mai domol, lucru observat mai ales printr-o intensitate mai redusă a valurilor de căldură din sezonul estival.

3. Abateririle termice lunare  faţă de mediile multianuale au fost pozitive în toate lunile, cu excepţia lunii mai. Vă mai amintiţi ce plăcut a fost în aprilie şi cum a evoluat apoi ultima lună de primăvară, mai mult decât capricioasă...

4. Am avut parte de 45 zile tropicale (41 în perioada verii şi 4 zile în septembrie). O vară totuşi mai respirabilă decât anterioarele, după cum spuneam mai înainte.

5.  Oraşul a adunat doar 7 zile geroase (cu T sub - 10 C),  înregistrate predominant în luna februarie (şase zile).

6. Temperatura maximă absolută: 35,9 C pe 7 iulie. Cu siguranţă însă, efectul de insulă termică urbană a mai adăugat cel puţin 1,5- 2 C în zona centrală a municipiului şi în alte "puncte fierbinţi" despre care am avut prilejul să discutăm - vezi aici: Un studiu meteorologic ne arată zonele „fierbinți” ale Bacăului. Detaliere specific lunar: Insula terrnica urbana bacauana

7. Temperatura minimă absolută: -12,4 C pe 22 februarie. Decent, am putea spune :)

8. Pluviometric, cu cei 676,8 l/mp, anul 2025 este uşor excedentar, comparativ cu mediile multianuale. Se remarcă cantitatea căzută în luna mai (nu mai puţin de 185,8 l/mp - adevărat record, vezi postarea dedicată.) şi în octombrie (97,4 l). 

9. Cel mai reprezentativ fenomen meteo a fost ceaţa: nu mai puţin de 49 de zile dominate de atmosfera bacoviană caracteristică, cea mai ridicată valoare din ultimul deceniu. Vezi şi Noiembrie cel urât.

10. Ultima lună a anului ne-a adus temperaturi mai suportabile pentru facturile la încălzire. Cu o medie lunară de 3,0 C, decembrie 2025 se situează pe primul loc în topul celor mai calde începuturi de iarnă din ultimii 25 de ani. Ce va fi în continuare, rămâne de văzut :)