Topul aeroporturilor. Pe unde mai zboară Bacăul?

    Au fost date publicităţii rapoartele privind traficul de pasageri la nivelul anului 2015.  Clasamentul arată astfel:

OTOPENI – 9,274,629 pasageri (8,321,858)

CLUJ NAPOCA – 1,485,652 pasageri (1,180,000)

TIMIȘOARA – 924,459 pasageri (735,469)

IAȘI – 381,000 pasageri (273,047)

BACĂU – 364,727 pasageri (313,376)

TÂRGU MUREȘ – 336,694 pasageri (343,521)

SIBIU – 276,533 pasageri (250,432)

CRAIOVA – 116,813 pasageri (138,886)

CONSTANȚA – 78,556 pasageri (37,939)

TUZLA – 25,954 pasageri (20,831)

SATU MARE – 17,212 pasageri (12,644)

BAIA MARE – 17,169 pasageri (20,465)

BUCUREȘTI – BĂNEASA – 12,925 pasageri (4,690)

ARAD – 8,530 pasageri (28,280)

ORADEA – 8,118 pasageri (36,501)

SUCEAVA – 2,359 pasageri (219)

TULCEA – 394 pasageri

    Aeroportul băcăuan se poate lăuda cel mult cu o firavă creştere faţă de anul 2014 (valorile din paranteză). În ierarhie am fost depăşiţi însă de Iaşi. Cine a văzut noua investiţie şi frumosul terminal al aeroportului ieşean va înţelege cum de am putut pierde supremaţia la nivelul Moldovei (foto), cu toate că acum câţiva ani aveam toate motivele să ne păstrăm zborul ascendent... (vezi România în aer. Cum zboară Bacăul?) 

Descifrând "secretele" staţiei de epurare a apei

   Un mic orăşel organizat la nivelul solului dar şi subteran. O mulţime de componente care lucrează mecanic, chimic şi digital pentru a aduce apa la o calitate care să-i permită o deversare prietenoasă în Bistriţa. Vocabular tehnic: treaptă mecanică, bazin de aerare, metatanc, staţie de dezhidratare şi îngroşare, separator de grăsimi, cogenerare, deznisipator, decantare secundară etc. Un circuit automatizat, aproape labirintic pentru cei mai puţin iniţiaţi, prin care se poate urmări drumul celor 6000-9000 mc de apă care ajung zilnic aici pentru a fi trataţi. O adevărată lecţie practică în care aridele formulări de manual („managementul apelor uzate”) au căpătat de astăzi noi semnificaţii pentru elevii vrănceni. Prin amabilitatea Companiei Regionale de Apă Bacău şi susţinerea Cedra Tour, moderna staţie de epurare a apei nu mai rămâne doar un punct pe harta oraşului. Vizitele făcute la obiectivele economice din orizontul apropiat îşi păstrează importanţa lor într-un sistem de învăţământ excesiv de teoretizat, aşa cum este cel românesc. Cei trecuţi de prima tinereţe îşi mai amintesc probabil de multele „expediţii” făcute cu clasa la diverse întreprinderi. Un „obicei” catalogat acum de mulţi ca fiind de sorginte comunistă, cu aer vetust sau chiar deplasat. Aşa să fie?!

Destine pe un colţ de bancă

    Nu ştiu de ce, dar imaginea lui mi-a adus aminte de o pictură a lui Goya care m-a impresionat prin mesaj: Aun amprendo. Încă învăţ. Un superb manifest al dorinţei de cunoaştere care reuşeşte să învingă suferinţa, bătrâneţea, neputinţa fizică...

    Îl priveam de pe o bancă alăturată. Avea ceva din "Capriciile" marelui pictor spaniol. Doar el, o rază de Soare şi urzeala unor gânduri neştiute. Pentru câteva clipe i-am întrerupt meditaţia cu întrebarea dacă acceptă să-i fac o poză. S-a uitat lung, a zâmbit imperceptibil şi mi-a răspuns scurt: Mulţumesc! 

    Un destin pe un colţ de bancă. O tolbă cu amintiri prinse într-un băţ. Aun amprendo.

Athenée Palace: parfumul Bacaului interbelic

    Faceţi abstracţie de situaţia jalnică în care se află clădirea teatrului municipal şi translataţi-vă imaginaţia în Bacăul anului 1929, urmărind reclama de mai jos, descoperită recent de pasionatul ing. Mihai Ceucă.  Parfum de epocă... 

Memoria unui loc: Tescani

Un frumos articol despre Tescani şi amintirea marelui Enescu - click aici.

Glumă eco

Să mai zică cineva că Bacăul nu este un oraş verde... Strada Măgura Caşin.

Schimbări climatice?

       Pentru a ne mai încălzi înainte de veritabilul episod de iarnă care va veni acuşica. Graţie unei baze de date de invidiat, pusă la punct de specialiştii de la Berkeley, am avut acces la o serie lungă de date reprezentând temperatura medie lunară măsurată la nivelul oraşului Bacău începând cu anul 1961. După câteva conversii, transformări şi mici calcule, am vrut să văd, curios din fire, dacă teoria încălzirii globale şi-a întins tentaculele şi pe meleagurile noastre. Rezultatul îl puteţi analiza în graficul de mai jos, fără a avea însă pretenţia unor concluzii ştiinţifice. Hazardurile naturale nu sunt atât de uşor de cuantificat...

Ziua specială a culturii naţionale

O invitaţie pentru mâine, 15 ianuarie...

Ghicitori de for public

     O carte poştală mai puţin cunoscută, intrată recent în colecţia Daniel Isacescu. Recunoaşteţi personajul? Recunoaşteţi zona? Un mic ajutor: răspunsurile se învârt în jurul unui fost director de la Fabrica Letea...

Slănicul cel romantic

O descriere a Slănicului de la 1880...

Sursa: Manual de geografie, Bucureşti, 1881