Profil urban

Fizică vegetală

Sub vreme, sub vremi. Sau poate doar o unduire lirică.

Exuvii urbane

   Un exemplu demn de urmat şi uşor de pus în practică, valabil pentru orice oraş care şi-ar dori un stop de culoare în gândirea şablonardă, ne este oferit de Iaşi (click aici). Desigur, imediat ar putea veni replici de genul: noi nu ne putem compara cu...., noi nu avem..., noi nu putem...., ce rost ara avea să... Prea des am auzit aceste replici cu iz negativist, de atotcunoscător rasat şi concomitent blazat. Să nu uităm însă un lucru: imaginea urbană se construieşte şi se consolidează în timp. Pentru o abordare corectă ar trebui ca oraşul să-şi ignore specimenele care se hrănesc cu ipocrizii, populisme, infatuare, frustrare, mârlănie sau prostie. Par lucruri anodine? Eu îmi păstrez doza minimală de optimism. Avantajul localismului integrat fibrei sufletului, avantaj pe care nu îl au nici momârlanii, nici aventurierii şi nici pripăşiţii. Pentru a face un pas înainte, Bacăul are nevoie să-şi ardă - sau măcar să-şi uite -  exuviile. Dacă nu va reuşi? Nu-i va rămâne decât să-şi schimbe stema...

Parcul "Cancicov", la ceas aniversar

La data de 22 martie 1935, peste 110 cetăţeni de frunte ai Bacăului (printre care Grigore Tabacaru şi C. D. Palade) au adresat o cerere primăriei pentru înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” (v. foto - sursa: D.J.B.A.N.) Pe baza memoriul întocmit de serviciul tehnic al primăriei, Consiliul Comunal al municipiului aprobă crearea unui parc de agrement, motivând convingător decizia: „întrucât grădina din centrul municipiului este prea mică, iar Parcul Gherăeşti fiind prea departe şi mijloacele de comunicaţie anevoioase şi costisitoare”, „grădina publică ce se află în oraşul Bacău putem zice că e o berărie cu grădină dar nicidecum pentru recreiarea şi împrospătarea sănătăţii oraşului”, „trebuie gândit în primul rând că un funcţionar sau chiar un locuitor muncitor, după ce îşi varsă sudoarea timp de 10 ore, voeşte şi el a se recreia cel puţin câteva ore sub un arbore sau chiar o pajişte frumoasă, pe care în oraşul Bacău nu o are, dar în parcul nou Eminescu o va găsi.”

Atât în memoriu cât şi în schiţa de amplasament, parcul a fost denumit „Eminescu”, nume pe care însă nu l-a purtat niciodată, după cum rezultă din cercetarea documentelor. Controversele existente pe marginea destinaţiei respectivului teren (destinaţie gândită iniţial pentru un cartier al demobilizaţilor din prima conflagraţie mondială, al văduvelor şi orfanilor de război), au fost tranşate în final de recesiunea economică traversată de oraş: „…nu i s-ar putea da o mai bună utilizare în aceste vremuri de criză acestui loc viran, care deşi este destinat pentru împroprietărire cu loturi de case, aceasta nu se poate realiza decât cu mari cheltuieli, prin executarea de lucrări edilitare, absolut necesare pentru crearea unui cartier de locuinţe, deoarece situaţia financiară a comunei nu-i permite.”

După trei ani de la începerea primelor demersuri, Decretul Regal din 9 mai 1938 legaliza înfiinţarea parcului: „Terenul situat în oraşul Bacău, între calea ferată, drumul de la Sărata şi liziera oraşului se destină în conformitate cu planul de situaţie al Serviciului tehnic, plan pe care s-au trasat arterele principale de circulaţie prin cinci puncte, pentru înfiinţarea unui parc de agrement” .

       Solicitarea adresată Ministerului Agriculturii şi Domeniilor pentru asigurarea cu material dendrologic (aproximativ 60000 de arbori: 20000 molizi, 18000 tei, 10000 salcâmi, 10000 pini austrieci, plopi de Canada, stejari, frasini etc.) a fost parţial aprobată, o parte a necesarului de puieţi fiind achiziţionată de la ocoalele silvice Turda (ulm, plop, catalpa, paltin de munte), Aiud (măceş, sălcioară, platan oriental, arţar american), Focşani (arţar american, salcâm, salcâm japonez) dar şi de pe plan local. Costurile relativ mari au condus în final la recepţia unui număr mai redus de arbori, inclusiv a unor esenţe exotice (Maclura aurantiaca, Liriodendron tulipifera, Ulmus variegata, Caragana arborescens ş.a.). Începea astfel o primă etapă din tumultoasa istorie urbanistică a devenirii celui mai iubit parc băcăuan. Un octogenar faţă de care ar trebui să avem mai multă consideraţie…

Podoabele litosferei....la lumină

Războaie fără victime!

Singurele războaie cu care vreau să dăm ochii:

I Have a Dream

Moldova XXI. Autostrăzile trecutului, prezentului şi....  ?

Fata Morgana infrastructurii de transport: autostrăzile Moldovei

   “La 150 de ani de la Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, încă nu avem o autostradă intre Bucuresti si Iasi. Mai grav este ca nu putem găsi nici scuze credibile pentru o astfel de situatie, nu de alta dar nu exista mări, lacuri sau lanturi muntoase intre cele două orase .Prima autostrada care trebuie construită în Moldova este cea pe Valea SIretului. De ce? Pentru ca asta ne arată traficul de autovehicule, pentru ca de ea ar beneficia locuitorii din intreaga regiune si nu doar din două judete, pentru ca asa e natural si normal. Locuitorii unei regiuni se vor deplasa de mai multe ori in capitala statului decât în altă regiune, oricând traficul va fi mai mare între Iaşi şi Bucuresti decat intre Iaşi si Cluj, asa că prioritatile ar trebui reconsiderate. Acest proiect de Autostrada Moldova Iaşi –Târgu Mureş este doar o propunere politică, nebazată pe realitatile din teren.” (Prof. Adran Ursu, UAIC)

  De acord şi cu argumentele Asociaţiei "Pro Infrastructura", care a trimis ministrului Transporturilor o scrisoare deschisă pe această temă, scrisoare disponibilă pe economica.net.
Sursa hărţii: FB/Adrian Ursu

City break în Bacău. Why not?

Primiţi un telefon de la un vechi prieten care îşi anunţă disponibilitatea de a veni în week-end, după mulţi ani, în Bacău. Dincolo de bucuria revederii, începeţi să vă puneţi întrebări: Ce fac cu el? Unde îl scot în oraş, pentru a petrece un sfârşit de săptămână cât mai agreabil? Care ar fi cele mai potrivite destinaţii urbane care să ne ofere un program diversificat? Am încercat să răspund acestui studiu de caz dilematic printr-un chestionar cu titlul „10 destinaţii de week-end în Bacău” care a fost aplicat în perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016 unui număr de 164 de elevi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Au fost oferite în total 1614 răspunsuri care au menţionat 149 destinaţii din categorii foarte diverse: cultură, sport, agrement, alimentaţie publică, culte etc. 15 dintre aceste destinaţii au întrunit cel mai mare număr din partea respondenţilor (peste 20% din numărul participanţilor la chestionar). Rezultatul îl puteţi analiza spaţial pe harta de mai jos. Desigur, nu putem vorbi de un eşantion reprezentativ la scara municipiului, având în vedere grupa de vârstă şi reprezentativitatea oferită de un singur liceu vizat de acest chestionar. Răspunsurile oferite (care vor fi detaliate în perioada următoare pentru fiecare domeniu major) şi topul rezultat (destinaţiile fiind numerotate pe hartă strict în ordinea descrescătoare a preferinţelor) relevându-ne posibile puncte de plecare pentru un demers mai cuprinzător: De de X şi nu Y? Cum de…? Nu cumva managementul Z…? Este posibil ca….? Nu ar trebui să...?

Astfel de mici exerciţii analitice, aplicativ-utilitare, sunt mai mult decât necesare din punct de vedere urbanistic. Ele pot conduce la schimbarea unor percepţii referitoare la imaginea urbană, o mai bună vizibilitate oferită unor instituţii/obiective, luarea unor decizii responsabile din partea edililor  în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii ş.a.m.d. Deocamdată nu prea ştim exact când vom avea un  veritabil city break revigorant, care să reprezinte Bacăul... Week-end plăcut! Se poate totuşi şi la noi, să ştiţi...

Update 14 ianuarie. Să detaliem un pic rezultatele chestionarului. Care sunt cele mai atractive destinaţii de week-end?

1. Arena Mall. Ne place sau nu ne place idea, mall-ul din reşedinţa judeţului reprezintă obiectivul - magnet. Galeriile comerciale, sălile de cinema, restaurantele, cafenelele, mâncărurile tip fast-food, amenajările pentru fitness şi agrement formează un mix irezistibil nu doar pentru adolescenţi. O valoare excepţională a ratei răspunsurilor: 91% dintre respondenţi!

2. Parcul “Cancicov”. Personal nu mă miră această poziţionare (rezultat al celor peste 80% dintre răspunsuri) care demonstrează perenitatea acestei destinaţii îndrăgite. Evident, aici vorbim de o funcţionalitate complexă şi nu doar de un simplu spaţiu verde. Simbol identitar al oraşului (poate că nu aleator a fost trecut de cele mai multe ori în capul listei celor chestionaţi…), parcul necesită o reamenajare peisagistică coerentă, beneficiind de experienţa unor adevăraţi specialişti în domeniu, pe măsura importanţei sale…

3. Teatrul “Bacovia” Mai mult decât îmbucurător, o piesă de teatru vizionată în week-end reprezintă o opţiune serioasă pentru 57% dintre respondenţi. Dincolo de culisele controverselor financiare care au urmat festivalului Theaterstock, se pare că gustul pentru teatru s-a intensificat la generaţia tânără…

4. “The Stage” (35%) – preferatul intervievaţilor. Frecvenţa şi calitatea spectacolelor oferite de artiştii invitaţi par a fi punctele forte.

5  Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu”  (33%). Ofertă muzeală tot mai variată, spaţiu expoziţional generos, localizare favorabilă. Profesioniştii muzeului vin permanent cu noi provocări, ceea ce se observă şi la creşterea audienţei nu doar cu ocazia “Nopţii Muzeelor”

6 Gepex Park (33%). Puncte forte complementare: patinoarul şi piscinele, plus bonusul oferit de fotbalul indoor sau meciurile de la TV, cu o bere luată pe terasă...înainte, în timpul sau după...

7 Insula de agrement. Probabil că inerţia oferită de lucrările de modernizare au micşorat scorul final (32% dintre respondenţi) pentru un obiectiv iubit de băcăuani, care în alte împrejurări (chestionar PUG Bacău 2011, cercetare personală 2010) a generat în rândul intervievaţilor o pondere semnificativ mai ridicată. Toată lumea aşteaptă deocamdată finalizarea proiectului...

8. Bazinul olimpic de inot: 26% pentru sport de performanţă, agrement sau doar bălăceală. Probabil că şi „Splash! Vedete la apă” a adus un plus de vizibilitate în rândul adolescenţilor, nu toţi încadrabili la categoria „Mens sana in corpore sano”

9. Parcul  Gherăeşti: 24% pentru aer (mai) curat, tradiţionalele grătare, role şi biciclete. De-a lungul timpului am auzit de câteva variante de schimbare în bine a fizionomiei acestui parc. Toate au rămas deocamdată pe hârtie. Ar fi cazul de măsuri serioase! 

10. Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea". Un scor al vizibilităţii de 19,5%, zic eu destul de redus comparativ cu eforturile făcute în ultimii ani pentru organizarea unor expoziţii cât se poate de atractive, ieşite din clasicul „vitrinelor prăfuite”.

11. Viking's Pub (19,5%). Poate că am să intru şi eu de curiozitate, în căutarea unui suflu tineresc...

12. Observatorul Astronomic „Victor Anestin”. Cu adevărat un obiectiv special, la care nu multe oraşe au acces. De aşteptat finalizarea lucrărilor de modernizare. De afară lucrurile arată tare bine, să vedem ce facem cu abordarea internă...Oraşul chiar ar avea mult de câştigat. Deocamdată 19%, la egalitate cu locurile 13-14.

13. Parcul Catedralei (19%). Din punctul meu de vedere, un mare câştig urbanistic adus Bacăului ultimilor două decenii.

14. Restaurant „Piazzetta”. Interesant când eşti pe picior de egalitate cu un observator astronomic şi cu un Central Park  :)

15. Business Time Coffee. Tot 19% veniţi pe filiera unei frumoase perspective oferite de ultimul etaj al clădirii, după cum au precizat ceu mai mulţi dintre respondenţi.

  Alte idei care se pot extrage din acest mic studiu explorator al imaginii urbane băcăuane:

-au fost menţionate 15 obiective culturale, care au însumat 302 răspunsuri (18,7%). Un scor satisfăcător ar spune destui, mai ales dacă ne uităm şi prin jur (ex: studiul recent privind consumul cultural în Iaşi vs Cluj-Napoca). Au punctat aici: Teatrul de Vară “Radu Beligan” (15,2%), Biblioteca Judeţeană “Costache Sturdza”(10,3%), Casa  de Cultură (7% !), Muzeul de Artă (4,2%), Casa memorială “George Bacovia” (un neverosimil 3,6%...), Casa memorială Nicu Enea (1,8%), Galeriile de Artă (1,2%) ş.a.

-zona “sport, natură, agrement” a reuşit să adune 29 destinaţii cu 527 răspunsuri (32,6% din totalul răspunsurilor). Îmbucurătoare prezenţa Lacului Bacău II între opţiuni (12,8%), prea puţin însă faţă de ceea ce ne dorim în viitor (“întoarcerea Bacăului cu faţă către apă”). Parcul Trandafirilor (11%) şi piscinele “Aqua Club” de la intrarea în Parcul  Gherăeşti (8,5%) sunt printre preferinţele elevilor;

-sectorul de loisir format din multitudinea de cafenele, baruri, restaurante, cluburi, pub-uri, unităţi fast-food, este de departe magnetul cu cea mai amplă repartiţie spaţială: 59 obiective alese ca destinaţii de week-end, 463 răspunsuri (28,6%). În mod cert, cu această ocazie m-am documentat mai ceva decât o incursiune în “Pagini Aurii”. Luca, Valhalla, Mignon, Subway 4, Vanity, au reuşit să strângă fiecare între 9 şi 11 procente.

- domeniul de shopping este “zdrobit” de Arena Mall, care, şi fără bonusul oferit de Cinena City, a atras 73% dintre opţiuni. Locul II este ocupat de Cora, la mare distanţă (4%).

- în zona “culte – patrimoniu” am cuantificat 11 obiective şi 102 răspunsuri (6,3%). Extrem de puţin pentru Biserica “Precista” (12,2%), un adevărat simbol identitar al oraşului, rămas în urma impunătoarei catedrale ortodoxe (15%). Menţionări anemice au primit bisericile Sf. Nicolae şi Fericitul Ieremia.

   Vă las pe dumneavoastră să extrageţi concluziile sub formă de ulei esenţial. Eu mă opresc deocamdată aici, aducându-mi aminte de un pasaj citit în Jan Gehl – Cities for People: “Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine” Nu-i aşa? O săptămână faină şi un city break pe cinste la final! Unde? În Bacău...desigur!

Bijuterii necunoscute: Boiştea - Dărmăneşti

"Drumul bisericilor de lemn pătrunde azi în judeţul Bacău, pentru a face, în răstimpuri, şi aici popas printre cele mai vechi ctitorii, cioplite de meşteri anonimi. Prima oprire, la Boiştea, lângă Dărmăneşti, într-o bisericuţă reprezentativă pentru arta lemnului din Moldova de munte." Un articol despre o bijuterie a arhitecturii populare, o invitaţie spre (re)descoperire: click aici.