ÎNCHIDEŢI AMURCO! OPRIŢI POLUAREA!

         Toţi băcăuanii care nu mai suportă poluarea cu amoniac de la Amurco (Combinatul de Îngrăşăminte Chimice – CIC) sunt aşteptaţi la o acţiune de protest. Aceasta va avea loc marţi, 15 februarie 2011, de la ora 10.15, în faţa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, str. Oituz, nr. 23 (vis-a-vis de Tribunal).

      Protestul se va desfăşura în paralel cu întrunirea comisiei care se pregăteşte să emită autorizaţia de mediu pentru Amurco. Mitingul este autorizat. Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai societăţii civile şi locuitori din Bacău şi din comunele Nicolae Bălcescu, Cleja, Faraoani şi Letea Veche.

     Autorităţile trebuie să ţină seama de poziţia cetăţenilor faţă de poluarea cu amoniac. Grupul “Închideţi Amurco!
Opriţi poluarea!” solicită Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului să nu elibereze autorizaţia de mediu, până când Amurco nu îşi rezolvă problemele de poluare.

Sursa: comunicat grup de iniţiativă "Închideţi AMURCO! Opriţi poluarea"

S-a mai dus un simbol al oraşului

       Este vorba de efigia din bronz masiv a mareşalui Ion Antonescu, amplasată pe faţada casei Anania, monument istoric al oraşului, situat în zona centrală, pe strada George Bacovia nr 49. Clădirea de patrimoniu, construită în anul 1910, este una din puţinele clădiri istorice ale Bacăului, care, deşi aflată într-o stare mediocră de întreţinere, păstrează o fizionomie aparte, atrăgând atenţia printr-o arhitectură deosebită. Furtul însemnului comemorativ a condus şi la distrugerea plăcii de marmură  amplasată ca mărturie a evenimentelor petrecute în timpul primului război mondial, când în această  locaţie a funcţionat  Comandamentul Armatei a II-a. Ca şef al Secţiei Operaţii din cadrul marelui Cartier General, Ion Antonescu a participat semnificativ la organizarea şi desfăşurarea bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

      Prin devastarea monumentului, Bacăul nu numai că pierde un însemn imagistic preţios al istoriei locale şi naţionale, ci şi, poate mai grav, suportă un atentat la memoria colectivă. 

Industria băcăuană, o apă şi-un pământ – episodul 2

       Vorbeam ieri despre dispariţia fabricii de confecţii ASCO, care mai are doar câteva zile până la ştergerea fizică din intravilanul oraşului. Ca un făcut, în această după-amiază  am avut prilejul să urc la ultimul etaj dintr-o clădire nouă, situată pe Bulevardul Unirii. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr zicala cu vopsitul gardului versus leopardul. De pe terasa instituţiei mi s-a deschis privirii un peisaj demn de seria Terminator. Ştiam că fabrica de postav POBAC (fosta „Proletarul”) este în derivă totală, dar nu-mi imaginam situaţia actuală, cât se poate de …ruiniformă. O stare de fapt, care reargumentează, cinic din păcate, constatarea privind dispariţia grupării industriale din lungul Bistriţei. Ce s-ar mai putea spune? Cu peisajul acesta în faţă, ori sperăm la un amplu proces de remodelare urbană a zonei, ori începem formalităţile pentru deschiderea unui muzeu de arheologie industrială. Că de artefacte nu ducem lipsa în nici un caz…O cărămidă de aici, un bolţar de colo, o plasă sudată de dincolo...

Fosta fabrică "Pobac"

 

Conectaţi la o lume întreagă

         Indiferent de statut sau posibilităţi financiare, de constrângeri locative sau geografice, românului îi place să fie la curent cu ultimele noutăţi din media...Poziţionarea celor două antene pe stabilimentul de faţă oferă probabil proprietarului o uşurare suplimentară, prin recepţionarea unor ştiri cu impact pozitiv asupra pshicului şi colonului...

Locaţia: la întretăierea unor importante artere rutiere şi feroviare din nordul cartierului Gherăeşti.

Industria băcăuană, o apă şi-un pământ

          După cum aminteam în postarea de ieri, locul fabricii de confecţii ASCO va fi luat, pentru 9 milioane de euro, de un nou hypermaket aparţinând retailerului Cora. Până la sfârşitul anului vor fi ridicaţi peste 18500 mp de spaţii de vânzare, galerii comerciale, spaţii tehnice şi anexe (foto 1: plan situaţie, sursa: primariabacau.ro), care vor schimba radical fizionomia locului. Deja au fost demolate corpurile de clădire din spate, păstrându-se doar faţada, probabil din raţiuni psihologice (foto 2)...

           Se pune capăt unei activităţi începute încă din anul 1949, cu 850 de angajaţi. În deceniul 8, unitatea avea peste 3000 de muncitori şi devenise cea mai importantă fabrică de confecţii din Moldova, de unde majoritatea produselor luau calea exportului.  În acest fel, ultimul reprezentant al grupării industriale a Bistriţei - una din cele trei mari concentrări industriale din oraş (alături de platforma industrială sudică şi platforma Mărgineni)-  şi-a dat obştescul sfârşit. Gruparea în cauză cuprindea până în 1990 întreprinderi din ramurile: energetică (hidrocentrala Bacău II – 1966), uşoară (industria textilă -“Proletarul”, „Confecţia – ASCO”, „Partizanul” – pielărie şi încălţăminte), prelucrarea lemnului („Moldova”) şi constructoare de maşini („SUBEX”). Din toate aceste obiective, doar hidrocentrală de pe Bistriţa îşi mai învârte turbinele, râul, până la aceasta dată, nedând semne că ar intra în restructurare sau incapacitate de curgere…

Photo of the Day: Sala Sporturilor la apus

Bacăul pe harta marilor tranzacţii cu terenuri în 2010

Tranzacţia făcută de retailerul Cora, care a achiziţionat 3,5 ha de teren aparţinând fostei fabrici de confecţii ASCO, pentru suma de 9 milioane de euro,  în vederea construirii unui hypermarket în oraş, este una din cele mai mari investiţii ale anului trecut din România (foto, sursa: zf.ro), demonstrând că Bacăul îşi păstrează atractivitatea pentru activităţile economice din sfera serviciilor şi comerţului. Că despre industrie nu mai poate fi vorba...

Bugetul Bacăului vs cele mai bogate oraşe

         La începutul anului, media locală anunţa votarea bugetului local al municipiului Bacău pentru anul 2011. Un buget comparabil ca valoare, cu cel de anul trecut: 345 milioane lei, aproximativ 83,3 milioane euro. De curiozitate, am căutat o situaţie cu bugetele locale ale celorlalte oraşe mari, pentru a vedea unde ne clasăm în topul celor mai bogate localităţi. Nu am găsit o statistică, doar câteva informaţii disparate prin ziarele financiare.

            Ar fi fost interesant de făcut o corelaţie între mărimea demografică şi fondurile disponibile. În reţeaua urbană naţională, formată actualmente din 320 de oraşe, Bacăul face parte din categoria oraşelor mari, al doisprezecelea ca număr de locuitori. Ca buget, rămâne de văzut… Oricum, suntem la mare diferenţă de oraşele din eşalonul superior, metropolele regionale, care au la dispoziţie sume considerabil mai mari: Cluj-Napoca 863 milioane lei, Timişoara 700,  Iaşul 630, Constanţa 531, Craiova 400. Curios este că totuşi ne clasăm mai bine decât oraşe mai dinamice economic din Transilvania sau vestul ţării, exemplul cel mai concludent fiind fosta capitală europeană a culturii în 2007, Sibiul, care pentru acest an are alocat un buget de 284 milioane lei.

            Criza economică din ultimii doi ani şi-a spus însă cuvântul pentru majoritatea oraşelor, dovadă fiind bugetele existente la nivelul anului 2008 (foto, sursa: Ziarul Financiar), când recesiunea nu atinsese naţia şi România duduia de zor…