Prognoze demografice alarmante

Conform Eurostat,  populatia Romaniei va scădea puternic în următorii 50 de ani, până la 17 milioane în anul 2060.

    Populatia Romaniei va scadea la 19,857 milioane de persoane pana in anul 2035, de la 21,462 milioane la inceputul anului 2010, urmand apoi sa se reduca, pana in 2060, la 17,308 milioane, reprezentand unul dintre cele mai mari declinuri din UE, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat, relateaza Mediafax. 
   Astfel, populatia Romaniei ar putea cobori cu 7,5% pana in 2035 fata de 2010, a patra scadere din UE, dupa cele inregistrate de Bulgaria (-15,3%), Letonia (-12,7%) si Lituania (-10,6%), se arata intr-un comunicat al institutului european de statistica.
    Pana in 2060, numarul locuitorilor Romaniei s-ar putea reduce cu 19,4%, ritmul de declin fiind tot al patrulea din Uniune, dupa Bulgaria (-26,9%), Letonia (-25,6%) si Lituania (-19,6%), potrivit estimarilor Eurostat.
    Populatia UE ar urma sa creasca cu 4,7% pana in 2035, de la 501,044 milioane de persoane la 524,537 milioane, atingand un varf la 526 milioane in 2040 - cu 4,9% mai mult fata de 2010. Ulterior, populatia celor 27 de state membre ar intra pe o panta descendenta, coboarand la 516,940 de locuitori pana in 2060, cifra care reprezinta insa un plus de 3,2% raportat la nivelul de la inceputul lui 2010.
Cele mai puternice cresteri ale populatiei pana in 2060, raportat la 2010, ar urma sa fie inregistrate de Irlanda (46%), Luxemburg (45%), Cipru (41%), Marea Britanie (27%), Belgia (24%) si Suedia (23%).
In Germania, cea mai populata tara din UE si cea mai mare economie europeana, ritmul estimat de scadere a populatiei pana in 2060 este de 18,8%, apropiat de cel al Romaniei.
Totodata, Romania va avea in 2060 una dintre cele mai imbatranite populatii din UE.
Astfel, ponderea locuitorilor cu varsta mai mare de 65 de ani va fi cea mai ridicata in Letonia (36%), Romania si Polonia (35%), Bulgaria, Germania si Slovacia (33%), fata de 29,5% la nivelul UE.
In prezent, ponderea batranilor in populatia Romaniei este de 14,9%, mai redusa fata de media UE de 17,4%.
Astfel, rata de dependenta a persoanelor cu varsta inaintata, adica raportul dintre numarul locuitorilor trecuti de 65 de ani si volumul populatiei active, cu varste intre 15 si 64 de ani, va creste puternic in UE, de la 26% in 2010 la 53% in 2060.
Romania este in grupul tarilor unde rata de dependenta va creste alarmant, depasind 60% pana in 2060, alaturi de Bulgaria, Germania, Letonia, Polonia si Slovacia.

Notă: textul articolului a fost preluat de pe hotnews.ro (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8779485-eurostat-populatia-romaniei-scadea-puternic-urmatorii-50-ani-pana-17-milioane-2060.htm)

Alte detalii despre evoluţia demografică a populaţiei României: http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/03/suntem-din-ce-in-ce-mai-putini.html

 Prognoza făcută de Eurostat pentru fiecare membru al U.E. este prezentată în cele două tabele de mai jos.

 

Sursa tabele: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ 

Opinia experţilor referitoare la noua împărţire administrativă a României

   Un foarte interesant interviu cu prof. univ. dr. Ioan Ianoş, somitate în domeniul geografiei umane şi organizării teritoriului, despre noua împărţire administrativă a României:

      Este un anunţ prea în pripă, spune profesorul Ioan Ianoş de la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti. Ianoş a lucrat în anii 2000 la trasarea actualelor regiuni de dezvoltare care au fost apoi prezentate UE şi acceptate ca atare. El adaugă însă că doi ani de zile echipa sa lucrat la acest proiect şi argumentează în continuare de ce "grăbeşte-te încet" este o sintagmă foarte potrivită pentru un demers ca acela de faţă.

       Logica principală în împărţirea în regiuni stă în capacitatea unei astfel de structuri de a dezvolta relaţii cu alte regiuni similare la nivel european, spune Ianoş.

       "Organizarea în regiuni trebuie să aibă în vedere plasarea oraşelor pe paliere de dezvoltare astfel încât fiecare dintre localităţi să ofere servicii complementare."

       Totuşi, noua organizare în regiuni urmează a fi făcută pe arhitectura existentă a vechilor judeţe (în sensul că nu se va "rupe" din judeţe, ele urmând a fi "conturul" regiunilor), în condiţiile în care fiecare dintre acestea au calitatea de ordinator de credit, drept urmare venitul său va merge cu totul la o regiune sau alta.

       Pe de altă parte, cinci oraşe mari din România au calităţile necesare pentru a avea calitatea de "capitală" a uneia dintre noile regiuni administrative, spune profesorul bucureştean. Astfel, Timişoara, Iaşi, Craiova sau Cluj pot asigura o paletă de servicii suficient de vastă, fiind capabile să furnizeze aproape toate serviciile care sunt furnizate în Capitală. În plus, Constanţa are o capacitate de furnizare de servicii publice aproape la fel de bună şi poate ajunge din urmă celelalte cinci oraşe, arată el.

            "Aceste oraşe, în jurul cărora vor gravita regiunile, trebuie să asigure servicii la o masă critică de populaţie din regiune, minimum 2 mi­li­oane de locuitori, şi să asigure o relaţie de ierar­hizare între servicii. Trebuie făcută şi o complementaritate între judeţele bogate şi cele sărace", explică Ianoş. Totuşi, profesorul subli­niază că intro­ducerea noii structuri admi­nistrative nu poate fi făcută brusc, evidenţiind necesitatea "pregătirii terenului" pentru o astfel de mişcare, în condiţiile în care există riscul de apariţie a unor inegalităţi între centrele administrative şi celelalte oraşe care gravitează în jurul lor sau între regiuni.

            "Regiunile actuale sunt competitive. Prima organizare ar fi ca regiunile de dezvoltare actuale să fie transformate în regiuni admi­nistrative. Ar trebui să fie realizaţi poli rurali şi poli locali care să asigure o dezvoltare endogenă pe întreg teritoriul regiunii admi­nistrative."

            Cu toate că terenul este aparent pregătit, în condiţiile în care regiunile de dezvoltare din prezent funcţionează ca un pas intermediar către introducerea noilor structuri, ar trebui să treacă cel puţin 1,5 - 2 ani pentru a fi luate toate măsurile pentru a putea avea un cadru administrativ complet funcţional.

          "Am lucrat aproape doi ani la proiectul privind regiunile de dezvoltare pe care l-am înaintat Comisiei Europene."

            În plus, există riscul ca în cazul aplicării unui proiect redactat superficial să apară la nivel local inadvertenţe între oraşe de genul celor cu care se confruntă Africa după ce în urma Conferinţei de la Berlin graniţele au fost trasate arbitrar. "Bineînţeles că nu vor apărea conflicte violente ca în Africa, dar, spre exemplu, atunci când lucram la planul de dezvoltare regională, Clujul nu a dorit să fie în aceeaşi regiune cu Alba sau Buzăul nu a vrut să fie alături de Ploieşti", spune Ioan Ianoş.

Sursa: Interviul şi harta au fost preluate din Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/analiza/nu-sunt-in-stare-sa-reduca-birocratia-dar-cred-ca-pot-desfiinta-judetele-guvernul-anunta-bomba-reorganizarii-administrative-vedeti-aici-care-ar-putea-fi-impartirea-si-capitalele-noilor-regiuni-8321815)

Notă: Evidenţierea unor pasaje din interviu îmi aparţine.

Cele mai mari sate din judeţul Bacău

      Judeţul Bacău se află în categoria judeţelor cu un număr mare de localităţi rurale, prin cele 491 de sate arondate la 85 de comune. 
     Cele mai mari sate, cu o populaţie de peste 2000 de locuitori (42 de aşezări), se localizează predominant în Culoarul Siretului şi în zona subcarpatică, favorizare de accesibilitate, complementaritatea resurselor sau de comportamentul demografic natalist al unor comunităţi (rromi, ceangăi).

     O populaţie de peste 3000 de locuitori au localităţile Oituz (6703 loc.), Faraoani (5176 loc.), Cleja (4477 loc.), Nicolae Bălcescu (4093 loc.), Zemeş (4047 loc.), Mănăstirea Caşin (3957 loc.), Frumoasa (com. Balcani, 3651 loc.) Gioseni (3305 loc.) Mărgineni (3198 loc.), Răcăciuni (3028 loc.) şi Dofteana (3013 loc.). 

      La polul opus, un număr de 49 de aşezări rurale înregistrau la ultimul recensământ o populaţie de până la 100 locuitori.

5 iunie - ziua (re)mediului

Astăzi se sărbătoreşte ziua mondială a  mediului înconjurător.

 

Noi ar trebui să identificăm un remediu la mediul care ne înconjoară...

Fizionomia urbană a Bacăului la început de secol XX

 Planul Bacăului întocmit în perioada 1918-1919 nu diferă cu mult de situaţia existentă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când de locul unde se află astăzi piaţa veche, pe toată partea stângă în jos spre Bistriţa, era pustiu; un fel de hugiag şi biserica Precista era în câmp, astfel că oamenii riscau a merge în ierni grele la biserică, de teama lupilor (C. Radu, 1906). 

Unii vor rămâne suprinşi de dimensiunile târgului, care abia după un deceniu va intra într-un proces rapid de extindere teritorială, prin înglobarea satelor vecine Gherăeşti, Şerbăneşti, Izvoarele, Domniţa Maria sau prin parcelare dirijată (cartierul C.F..R. - 400 loturi de teren cu o suprafaţă totală de 30 ha).

Pentru o mai bună orientare au fost evidenţiate lăcaşurile de cult existente la început de secol XX, care s-au păstrat până astăzi, cu excepţia Bisericii Armeneşti.

Cea mai frumoasă fotografie aeriană a Bacăului

      Nu sunt multe imagini aeriene ale Bacăului, care să fie disponibile pe net. Cu siguranţă, până la proba contrarie, cea mai frumoasă perspectivă o aduce Ştefan Dan, cu fotografia existentă pe panoramio.com (foto). 

Discrepanţe europene de dezvoltare

    Comparativ cu celelalte unităţi administrative ale ţărilor din Uniunea Europeană (nivelul NUTS II), regiunile de dezvoltare din România, cu excepţia regiunilor Vest şi Bucureşti-Ilfov, abia dacă ajung la o treime din valoarea medie a produsul intern brut comunitar. Noi, aici în Regiunea de Nord - Est, să ne bucurăm că nu suntem chiar ultimii, cum tot zic unii, Eurostatul plasându-ne peste regiunea Severozapaden din Bulgaria, conform unui studiu recent al economiştilor de la Bruxelles.

Vecini cu sălaşul

 Ca vecini, măcar să avem habar de ce limite îşi trasează unii pe hârtie. Nu de alta, dar să nu ne trezim în curtea reprezentanţei de la Bruxelles, când de fapt admirăm Valea Oltului...