Centrul ca în vremuri de război

Chiar se lucrează cu intensitate la schimbarea pietonalului din centru. Lucrul mecanic depus se pare că a depăşit chiar capacitatea de rezistenţă a utilajelor! Să nu fie de deochi...

Harta istorică a economiei băcăuane

 Harta economică a judeţului Bacău în anii `80

Pe când judeţul era undeva pe locurile 7-8 ca valoare a producţiei industriale. Acum putem încadra harta în categoria reprezentărilor istorice, cu valoare de patrimoniu...

Photo of the Day: Wonder

Probleme la împărţirea teritorial - administrativă?

   Conform www.timesnewroman.ro, se pare că la nivelul viitor judeţ Moldova de Nord (!) au apărut deja disensiuni privitoare la decupajul teritorial... Cităm:

Împărţirea României pe regiuni va lăsa judeţul Vaslui pe dinafară

    Nimeni nu vrea să aibă de-a face cu judeţul Vaslui atunci când vine vorba de reorganizarea teritorială. În proiectul de lege care vizează împărţirea României pe regiuni, Vasluiul este pisica moartă pe care vecinii şi-o aruncă unii altora peste gard, pentru că pute.
Prefectul de Iaşi este de-a dreptul revoltat că ar putea face parte din aceeaşi regiune cu Vasluiul. „Fiecare regiune şi-a ales ce judeţ a vrut, iar la urmă am rămas noi cu tot Vasluiul pe cap”, se plânge prefectul. „Nu înţeleg de ce trebuie să-l luăm noi pe tot? Corect ar fi să-l fi împărţit, ca să-l suportăm cu toţii în mod egal. Vasluiul nu e vina noastră, nu înţeleg de ce trebuie să pice pe capul nostru?”
   Ca soluţie provizorie, România a oferit Republicii Moldova cinci milioane de euro ca să găzduiască Vasluiul, până când acest judeţ nefast va putea fi acoperit cu pământ. Dacă nici asta nu va merge, judeţul Vaslui va fi primit ca pedeapsă de una dintre regiunile cu care se învecinează.

Sursa articolului: http://www.timesnewroman.ro/politic/4796-impartirea-romaniei-pe-regiuni-va-lasa-judetul-vaslui-pe-dinafara

Un studiu surprinzător

95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca

Un studiu demarat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene a relevat, în mod absolut surprinzator, ca 95.26% dintre români, înteleg spontan limba oficiala a Republicii Moldova, respectiv limba moldoveneasca. Fenomenul este cu atât mai teribil cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989. Uluiti, cercetatorii britanici afirma ca singura explicatie plauzibila este ca românii sunt înzestrati genetic cu inteligenta deosebita, talent în comunicare si o profunda înclinatie spre limbi straine. Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna. Studiul a fost demarat de autoritatile europene în încercarea de a cuantifica necesarul de traducatori autorizati din limba româna în limba moldoveneasca.

Metehne vechi

O imagine clasică  a comportamentului rururban dar şi a creativităţii debordante de care dau dovadă unii citadini...

Photo of the Day: Arhipelag

Sfânta Treime la Bacău

     Mâine, în prima zi dupa Rusalii, băcăuanii sunt aşteptaţi la hramul bisericii “Sfânta Treime” din cimitirul “Central”. Lăcaşul de cult este unul dintre cele cele mai vechi din Bacău, fiind construit în anul 1872, slujba de sfinţire având loc la data de 14 octombrie 1885.  Obiectivul a rămas timp de câteva decenii bune cel mai înaintat avanpost sudic al oraşului, depăşit abia în 1939 de biserica “Sfântul Gheorghe.”

     Între anii 1958 şi 1989, parohia a fost desfiinţată de regimul comunist, biserica a fost închisă, fiind transformată în magazie şi apoi în capelă mortuară.

     Zidită din cărămidă şi acoperită cu tablă zincată, sfântul lăcaş are formă de cruce şi dimensiuni mai modeste comparativ cu alte biserici: 16 m lungime, 9,4 m lăţime, 10,6 m înălţime. Zidurile au în schimb o grosime apreciabilă (0,9 m) . Pictura bisericii a fost executată în stilul Renaşterii de către Basarab şi Ballanek, astăzi păstrându-se doar catapeteasma.

    Lăcaşul de cult este propus pentru includerea în categoria monumentelor istorice din municipiul Bacău.