Bugetul Bacăului vs bugetul altor mari oraşe

  Bugetul municipiului Bacău pentru acest an este în valoare de 681 milioane lei, adică aproximativ 157 milioane de euro. Faţă de anul trecut, suma este aproape dublă (345 milioane lei, aprox 83,3 milioane euro, la cursul din februarie 2011– vezi articolul din 2011-clic AICI.) Nefiind economist, nu-mi permit să emit judecăţi de valoare asupra modului în care a fost întocmit bugetul municipiului. Am aruncat însă o privire şi spre alte oraşe de acelaşi rang sau din categorii superioare, pentru a face o mică comparaţie. Iată câteva sume făcute publice de administraţiile locale pentru anul 2002 (milioane lei):

Cluj-Napoca 962

Bacău 681

Iaşi 675

Timişoara 650

Craiova 625

Târgu Mureş 600

Arad 549

Ploieşti 500

Galaţi 321,2

Piteşti 259

Piatra-Neamţ 246 mil lei

Râmnicu Vâlcea 199

Braşov 182

Foto: bugetul principalelor oraşe, la nivelul anului 2008 (sursa:zf.ro)

Photo of the Day: Ice Age?!

ÎMPREUNĂ DESENĂM VIITORUL

Asociaţia "ÎMPREUNĂ DESENAM VIITORUL" va organiza luni, 13 februarie, ora 11,00, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea proiectului “DE NOI DEPINDE VIAŢA LOR”. Evenimentul va avea loc la Pensiunea “Studio” (Sala “Studio”), situată pe  Str.Oituz nr. 17 (în spatele Bisericii “Sfântul Ion”). În cadrul conferinţei vor fi prezentate activităţile, echipa de implementare, sponsorii şi partenerii proiectului. Mai multe detalii AICI.

Bacăul sub zăpadă

Ora 15: Bacăul sub greutatea unei ninsori care nu mai conteneşte de aproape 12 ore. Între timp, străzile şi trotuarele au fost acoperite rapid cu un strat gros de zăpadă care a anihilat  încercarea citadinilor, înarmaţi cu lopeţi, de a face un pic de ordine printre nămeţi. Meteorologii spun că va ninge şi mâine...Oare chiar vom începe o săptămână în stil 1954?!

Diaspora şi zăpada mioritică

De la un cititor din Malaga (Spania). Probabil a urmărit cu interes evoluţia condiţiilor meteorologice din ţara natală şi nebunia mediatică de rigoare. Cuprins cu siguranţă de un dor sfâşietor, a răbufnit pătrunzător de fiziologic...

În exclusivitate: Ce arată recensămâtul pentru oraşul tău? Vezi aici!

  Lăsând deoparte veridicitatea integrală a datelor, RPL 2011 demonstrează un fapt clar: contracţia generalizată a mediului urban, afirmaţie pe deplin demonstrată la nivelul judeţelor Moldovei. Din cele 55 de oraşe care formează reţeaua urbană a Moldovei Apusene, doar două au înregistrat creşteri, şi aceste anemice: Salcea (Suceava) şi Odobeşti (Vrancea) - fig 1. Situaţii dramatice se constată la unele oraşe care au pierdut aproape o treime din populaţie: Roman, Târgu Frumos, Oneşti, Buhuşi, Adjud, Bicaz...

Fig. 1 Ponderea populaţiei la RPL 2011 din populaţia existentă la RPL 2002

   În valori absolute, scăderile cele mai mari aparţin oraşelor din eşalonul superior (reşedinţe de judeţ şi o parte a municipiilor) care au pierdut efective impresionante, care ajung la mărimea demografică a unor adevărate localităţi urbane (Galaţi 67000 persoane, Iaşi  57000 persoane, Bacău 42000 persoane, Focşani 28000 persoane etc.) - fig. 2.

Fig. 2. Dinamica populaţiei oraşelor din Moldova între ultimele două recensăminte (valori absolute)

   Cu toate aceste mutaţii demografice profunde, scăderea generalizată a populaţiei nu a determinat bulversări în ierarhia urbană a Moldovei (fig.3), cele câteva fluctuaţii aparţinând oraşelor de talie mică (Odobeşti, Târgu Frumos, Panciu, Caşvana, Bicaz), multe dintre ele reprezentând un melanj rururban a cărui doar eticheta administrativă poartă numele de "oraş". O reţea urbană aşezată, a cărei structură ierarhică dăinuie de la 1930.

Las cititorului bucuria de a descoperi şi alte comparaţii, în aşteptarea unor rezultate oficiale finale care - teoretic- ar putea aduce mici reajustări...

Fig. 3. Modificări în ierarhia urbană a Moldovei Apusene

Fig. 4. Populaţia oraşelor din judeţele Moldovei la recensământul populaţiei din 2011

ÎN EXCLUSIVITATE: HARTA SCHIMBĂRILOR DEMOGRAFICE DIN JUDEŢUL BACĂU

     O imagine grafică a schimbărilor demografice din localităţile judeţului Bacău, după publicarea rezultatelor provizorii ale Recensămîntului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011. Pentru corelarea optimă cu datele penultimei recenzări, a fost păstrată structura administrativ-teritorială existentă la recensământul din anul 2002, populaţia comunelor înfiinţate ulterior fiind adăugată la numărul populaţiei stabile a comunelor din care acestea s-au desprins (Buciumi din Ştefan cel Mare, Gioseni din Tamaşi, Iteşti din Bereşti-Bistriţa, Odobeşti din Secuieni, Prăjeşti din Traian şi Sărata din Nicolae Bălcescu).

Harta dinamicii populaţiei judeţului Bacău între recensămintele din anii 2002 şi 2011

Iluzii optice băcăuane

Un fum sfinţit sau o clopotniţă poluantă?