Expoziție personală Dorina Costraș

    Începând de mâine și până la sfârșitul lunii, cunoscuta artistă plastică Dorina Costraș va expune la Phoenicia Grand Hotel București o parte a lucrărilor sale de succes. O bună oportunitate de a fi la curent cu cele mai valoroase creații ale plasticii băcăuane, adunate cu talent și pasiune eterică.

Unde ne sunt meşteşugarii de altădată?

Printre chinezării, tiribombe şi nori de fum cu aromă de gratar sau de hamsii, la Hramul Bacăului cu greu se mai pot găsi urme ale meşteşugurilor de altădată...

Biserici băcăuane cu hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel"

De Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, câteva lăcaşe de cult din judeţ vor îmbrăca straie de sărbătoare:

- biserica din Parcul „Cancicov” Bacău (foto), construită în anul 1934 de Ana şi Pavel Cristea;

- capela penitenciarului din municipiul Bacău;

- Mănăstirea Lipova;

- biserica din Oprişeşti - Răchitoasa (1750);

- biserica din cartierul moineştean Găzărie;

- biserica din Boiştea - Dărmăneşti (1934);

-  parohiile Motoşeni, Vâlcele şi Fundoaia -Huruieşti;
- catedrala romano - catolică din Bacău

Foto: Adrian Danga

Ultima medie de admitere în liceele băcăuane

    O sinteză cu ultima medie de admitere în liceele băcăuane, la nivelul anului trecut. Pentru fiecare liceu a fost selectată cea mai mică medie de la toate domeniile/specializările proprii. Clic pentru zoom:

Sursa: broşura pentru admiterea în învăţământul liceal în anul şcolar 2012-2013 (clic aici)

Bacăul în vremuri de război

Sursa: impartialdebacau.ro

Reuşite geografice oneştene

   Anul şcolar recent încheiat a adus şi câteva reuşite editoriale în domeniul geografiei băcăuane. Semnalăm cu bucurie apariţia la editura oneşteană  „Karta.ro” a două lucrări de real interes metodico – ştiinţific, semnate de profesorii Virgil Şorgot (Geografie generală, clasa a IX-a: geografie aplicată) şi Ilie Liviu Dragomir (Metode folosite în educaţia pentru protecţia mediului), lucrări care se înscriu în efortul generalizat de racordare a geografiei şcolare la realităţile actuale, în contextul globalizării sistemelor de învăţământ. 

Eco-clubul Teodor Negoiţă

    Recent, Clubul "Eco - Mangeron", unul din cele mai active cluburi cu specific ecologic care îşi desfăşoară activitatea în mediul preuniversitar băcăuan, a îmbrăcat o haină nouă, luând numele unui mare OM, cercetător, explorator polar şi speolog, dr. ing. Teodor Gheorghe Negoiţă.

Trecător prin judeţ (5): Lacul şi barajul Răcăciuni

Cel mai mare lac din judeţul Bacău, format prin punerea în funcţiune în anul 1984 a centralei hidroelectrice Răcăciuni, cu o putere instalată de 45 MW (două turbine de câte 22,5 MW). Alegerea locaţiei a ţinut cont de existenţa în zonă a celui mai îngust sector al Văii Siretului (2,5 km), cunoscut sub numele de „Defileul” Răcăciuni sau „Poarta” de la Răcăciuni, consecinţă a prezenţei unui orizont de cinerite andezitice, mai rezistente la eroziune. Amenajarea hidrotehnică a avut ca scop producerea de energie electrică, utilizarea apei la irigaţii, reglarea debitului Siretului pentru perioadele de inundaţii sau de secetă.

Suprafaţa acumulării este de 2003,75 ha, volumul util de apă fiind de 60,67 mii mc (locul III în judeţ, după lacurile Poiana Uzului şi Bereşti), datorat în principal aportului Siretului (121, 28 mc/s). Lungimea lacului este de peste 13 km, lăţimea maximă ajungând la aproape 2 km. Adâncimea este de 5,5 m. Amatorii de pescuit se pot delecta cu exemplare de crap, caras, ştiucă, şalău, biban, roşioară, clean, avat, somn ş.a.

Datele tehnice ale barajului: cota la coronament: 133 m, cota amonte: 129 m, cota aval 110,7 m, lungime: 122 m, înălţimea barajului: 29 m,  căderea de apă: 18,3 m, înălţimea digului: 14 m, lungimea digului: 10800 m, lungimea canalului de fugă: 4850 m. Lungimea canalului de derivaţie: 1160 m. Producţia de energie electrică: 112,3 GWh/an.

     Lacul Răcăciuni este totodată cea mai mare suprafaţă lacustră protejată din judeţ, fiind inclus în situl Natura 2000 „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. Datorită procesului de colmatare din jumătatea nordică, lacul reprezintă un habitat ideal pentru avifaună. Partea estică (accesibilă, spre exemplu, pe  tronsonul DJ 252B: Bazga - Răcătău de Jos – Pânceşti) oferă vizitatorilor peisaje remarcabile, cu golfuri sălbatice, a căror versanţi abrupţi ajung la înălţimi de 70-80 m.

.