Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

vineri, august 09, 2013

Pas înainte pentru crearea şi modernizarea spaţiilor verzi

       Un proiect privind crearea şi modernizarea spaţiilor verzi în municipiul Bacău, finanţat din fonduri europene, a fost semnat astăzi de primarul Romeo Stavarache şi directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), Constantin Apostol.
       "Investiţia vizează atât realizarea de noi spaţii verzi şi a aleilor pietonale din zona acestora, dar şi refacerea iluminatului public ori eficientizarea mobilităţii urbane din respectivele zone, lucrări de care va beneficia mai bine de 80% din populaţia municipiului", a declarat primarul Bacăului, Romeo Stavarache.
        Potrivit proiectului, între altele, vor fi creaţi şi modernizaţi 124.367 metri pătraţi spaţii publice, se va pune gazon pe 95.136 mp, realizându-se plantarea a 1.271 de arbori şi arbuşti ornamentali, 1.118 arbori, refacerea a aproape 1.900 metri liniari gard viu şi plantarea cu arbuşti ornamentali a altor 3.811 metri liniari, montarea a 494 de bănci, 338 coşuri de gunoi, precum şi a 217 stâlpi de iluminat concepuţi într-o notă ambientală.
      Proiectul este în valoare de 14.937.961 de lei, din care 98% o reprezintă partea eligibilă finanţată din fonduri europene, 11.999.663 de lei de la Bugetul naţional 2.635.893 de lei şi 298.684 de lei contribuţia administraţiei locale.
        "Bacăul are, în prezent, circa 22 de metri de spaţiu verde pe cap de locuitor, fapt ce ne apropie de media europeană care este de 24 de metri pătraţi. Să nu uităm că în anii 2005-2006, media de spaţiu verde în municipiu era de doar 16-17 metri, ceea ce arată clar preocupările noastre şi în acest sens. Am înfiinţat în ultimii ani două parcuri importante, cel ce împrejmuieşte Catedrala şi cel din zona Bazinului olimpic de înot, concomitent cu întreţinerea şi reabilitarea Parcului municipal, iar în 2012 s-au plantat circa 8.000 de arbori şi arbuşti în diverse zone ale municipiului, program care va continuat, iată, prin noul proiect cu finanţare europeană", a precizat  Romeo Stavarache.
            În municipiul Bacău au mai fost utilizate fonduri europene, în ultimii trei ani, la construirea Pasajului subteran rutier pe sub calea ferată, a Centrului de Expoziţii şi Afaceri, modernizarea Centralei electrotermice prin realizarea instalaţiei de cogenerare, în prezent se lucrează la reabilitarea şi modernizarea pasajelor peste calea ferată Letea şi Mărgineni, concomitent cu refacerea întregului sistem rutier şi ambiental din zonă, conturându-se o centură rutieră interioară ce mărgineşte zona centrală a municipiului, se continuă reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe pe baza unui program pilot ce va permite efectuarea lucrărilor la 100 de asemenea clădiri, urmând ca, în acest an, să fie demarată şi o investiţie vizând implementarea unui proiect destinat timpului liber al băcăuanilor, insula de agrement, precum şi a altuia de ridicare a unui nou Cămin destinat persoanelor vârstnice.
        "Valoarea acestor proiecte depăşeşte 50 de milioane de euro, fapt ce situează municipiul Bacău printre primele din ţară în ceea ce priveşte accesarea şi absorbţia proiectelor cu fonduri europene", a declarat pentru AGERPRES Constantin Apostol, directorul general al ADRNE.
       Potrivit acestuia, la instituţia pe care o conduce municipalitatea băcăuană mai are depuse 43 de noi proiecte diverse de finanţare prin programul Regio ce însumează mai bine 12 milioane de euro.
Sursa: money.ro
Foto: deferlări.ro, megabacau.blogspot.ro

Prin Bacău umblă liber un nebun...după poezie

Aşteptăm cu interes maxim lansarea verii 2013 :)


Vine toamna. Toamna colecţiilor...

Aviz amatorilor.

34. Doar Celsius.

Sursa: ANM

Caracterizarea Bacăului făcută de o viitoare capitală culturală europeană

     O caracterizare sintetică şi pertinentă a Bacăului a fost făcută  pe pagina de Facebook  Iaşi, capitală culturală europeană neoficial, într-un demers de prezentare a oraşelor cu vocaţie din Moldova apuseană:
    "Bacăul reprezintă arhetipul oraşului de etapă. Situat pe Drumul Mare Moldovenesc, parte a unui sistem de relaţii ponto-baltice, extrem de active în perioada Evului Mediu, la o mare intersecţie cu drumurile ce realizau legatura cu Transilvania (pe valea Bistritei şi cu Braşovul, prin Oituz), Bacăul a avut o evoluţie urbană relativ sinuoasă, ce a depins in mod direct de viaţa de relaţie. În secolul al XV-lea, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Bacăul, vama de hotar pentru munteni şi braşoveni, era probabil unul dintre cele mai importante centre economice ale Moldovei (cu o populaţie de peste 500 de locuitori, dar sub 1000, cu siguranţă). Pierderea acestei calităţi, ce nu poate fi clar fixată în timp, ca urmare a dezvoltării unor târguri situate mai aproape de frontiere sau a diminuării importanţei drumului transcontinental, în anumite intervale, în favoarea relaţiilor directe cu porturile Chilia si Cetatea Alba, au impus oraşului stagnare sau chiar involuţie. Astfel, Bacăul era la 1774 cel mai mic târg din Moldova apuseană, având doar 345 de locuitori. Probabil o parte a forţei de muncă din oraş era recrutată din aşezările rurale proxime, multe dintre ele mai mari decât târgul.
      Câteva decenii oraşul rămâne unul modest (1010 de locuitori în 1803). De abia anul 1832 relevă un Bacău ce a părăsit subsolul clasamentului oraşelor moldovene (2881 locuitori). Dupa acest interval de stagnare urbană, beneficiind şi de centralitate în noua geometrie a Moldovei (dupa cedarea în 1812 a părţii de răsărit către Imperiul Rus) începe pentru Bacău o perioada de evoluţie urbană mai tardivă decât în cazul altor oraşe, dar nu la fel de ezitantă. Această perioadă este conformă modernizării structurilor teritoriale, într-o prima etapă în interiorul statului moldovenesc şi apoi în interiorul Principatelor Unite/România (8972 locuitori în 1859, 18846, în 1912, 31138, în 1930, 38965, în 1941). Deja către finalul perioadei interbelice, Bacăul se instalează pe locul al treilea între oraşele Moldovei apusene, după Iaşi şi Galaţi, ierarhia rămânând neschimbată până în prezent. Episodul socialist şi perioada industrializării surprinde Bacăul într-o ofensivă urbană: 54138 locuitori în 1956, 76090, în 1966, 118015 în 1977, 205029 în 1992.
     Deşi anul 1992 este extern perioadei manifestării totalitarismului de stânga, este momentul ce relevă o divergenţă majoră în evoluţia oraşului. Criza urbană ce a afectat mai ales oraşele intermediare, cu un profil funcţional predominant industrial s-a manifestat cu agresivitate în cazul Bacăului. Lipsit de servicii care să insereze natural oraşul într-un cluster economic regional, altele decat cele impuse (cvasi)administrativ, precum SIF 2 Moldova, oraşul intră în defensivă: 175500, în 2002 şi doar 144307, în 2011. În ciuda acestei crize, Bacăul rămâne al III-lea oraş al Moldovei apusene, atât demografic, cât şi economic (după Iaşi şi Galaţi), deţinând primatul la nivelul Moldovei în cazul unor funcţii urbane (transport aerian, unele activităţi industriale etc). Bacău este un important centru cultural al Moldovei (Teatru, Filarmonica) şi un centru universitar ce se impune la nivelul judeţului. Din păcate peisajul urban al Bacăului nu mai păstrează, decât pe alocuri, memoria oraşului de altădată, fiind dominat de constructii recente."

joi, august 08, 2013

Cuptor în luna lui Gustar

Sursa: ANM

Ghiciţi câte oferte de locuri de muncă sunt în judeţul Bacău?


     Cluj, București, Timiș, Iași sau Argeș sunt județele care au disponibile în prezent cele mai multe locuri de muncă.
     Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), miercuri era înregistrat un număr de 8.952 de posturi vacante.
     Dintre acestea, 803 locuri de muncă sunt disponibile la nivelul județului Cluj, 678 în București și alte 617 în județul TimișIașiul se află pe poziția a patra în topul județelor cu cele mai multe locuri de muncă, urmat de Argeș, cu 420 de posturi vacante. Locul al șaselea al aceluiași top este ocupat de județul Bistrița - Năsăud unde se găsesc 403 locuri de muncă disponibile. Următoarele poziții sunt ocupate de Brașov, cu 373 de job-uri și Arad, cu 349 de locuri de muncă. Pe ultimele locuri ale top zece județe cu cele mai multe posturi vacante se situează Hunedoara, cu 317 job-uri și Neamț, cu 302 posturi.
     La polul opus, cele mai puține locuri de muncă se găsesc în județele Bacău și Mehedinți, cu câte șapte oferte, Caraș-Severin, cu 14 job-uri și Suceava, cu 28 de locuri de muncă.
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 781 locuri de muncă, precum analiști servicii client, programatori, ingineri sau consilieri economici.
     Pentru cei cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 8.171 locuri de muncă, cele mai multe pentru confectioner textile, muncitori necalificați, șoferi sau agenți de pază.
Sursa: Yahoo News
Foto: teamaltman.com

Japonia la noi acasă

    Sâmbată 10 august, ora 18,00, Libraria Glissando și reprezentanții Asociației romano-japoneze Himawari Iași te așteptă cu “Un gând spre Japonia” să facem primii pași în cultura și civilizația niponă. Ca și ,,Seara de carte în pași de trango’’, “Un gând spre Japonia” face parte din seria de evenimente  “Bacăul cultural, Bacăul altfel” menite să aducă în atenția băcăuanilor cultura, să-i atragă spre frumos și nu în ultimul rând sa redescopere lectura. De această data, vi se vor dezvalui tainele ceremoniei japoneze a ceaiului, misterele origami-ului si shodo - caligrafia japoneză, evenimente care vor avea loc atât în librărie cât și afară.
Ceremonia ceaiului reflectă artă, este o trăire rafinată care necesită un deosebit simț estetic. Arta ceaiului reprezintă cultul frumosului, este o taină a armoniei și a purității. Gestica, atenția asupra oricărui detaliu al unui act simplu împins până la perfecțiune permit fiecăruia de a-și găsi liniștea sufletească și de a împărtăși o fericire contemplativă. Ceremonia nu include nici actori, nici spectatori, ci doar ființe, lucruri ce acționează împreună, unul pentru celălalt, cu scopul de a crea o clipă de perfectă armonie.
     Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte. Formele care pot fi realizate prin această artă sunt legate de imaginația celui care pliază hârtia, dar există și categorii de forme tradiționale care includ flora și fauna.
     Caligrafia japoneză shodō este o ramură a artelor frumoase. Adevarata artă a caligrafiei implică o trăire interioară exact ca un luptator care se pregătește de luptă și iși întâmpină moartea privind-o în față.
    Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinație, iar discipline precum ikebana – arta aranjării florilor, chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei, ikebana – arta aranjării florilor și multe altele au simbolizat elemente ale frumuseții și perfecțiunii japoneze.