Au înflorit salcâmii

În cartierul C.F.R. salcâmii au înflorit pentru a doua oară.

Cu ochii pe cer

       Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacantelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

      Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secunda vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care cade pe Pământ se numește meteorit.

        Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu. Pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie și 24 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori ce par că vin din constelația Perseus.

        Maximul curentului va veni pe 12 august, la între ora 18,00 și 23,45, ora României. În aceasta perioadă se vor observa cei mai mulți meteori. Cum la noi atunci este zi sau încă devreme, rămâne să observăm panta descendentă a maximului, după miezul nopții înspre dimineață, în noaptea de 12 spre 13 august.

      Cea mai buna perioadă de observare este dupa miezul nopții până dimineața. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”. Detalii aici.
     NASA va transmite live ploaia de meteori Perseide, pe data de 13 august, între orele 07:00 și 11:00 (ora României). Puteți urmări live stream-ul NASA AICI.

Sursa: Observatorul Astronomic "V. Urseanu"

Pas înainte pentru crearea şi modernizarea spaţiilor verzi

       Un proiect privind crearea şi modernizarea spaţiilor verzi în municipiul Bacău, finanţat din fonduri europene, a fost semnat astăzi de primarul Romeo Stavarache şi directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), Constantin Apostol.

       "Investiţia vizează atât realizarea de noi spaţii verzi şi a aleilor pietonale din zona acestora, dar şi refacerea iluminatului public ori eficientizarea mobilităţii urbane din respectivele zone, lucrări de care va beneficia mai bine de 80% din populaţia municipiului", a declarat primarul Bacăului, Romeo Stavarache.

        Potrivit proiectului, între altele, vor fi creaţi şi modernizaţi 124.367 metri pătraţi spaţii publice, se va pune gazon pe 95.136 mp, realizându-se plantarea a 1.271 de arbori şi arbuşti ornamentali, 1.118 arbori, refacerea a aproape 1.900 metri liniari gard viu şi plantarea cu arbuşti ornamentali a altor 3.811 metri liniari, montarea a 494 de bănci, 338 coşuri de gunoi, precum şi a 217 stâlpi de iluminat concepuţi într-o notă ambientală.

      Proiectul este în valoare de 14.937.961 de lei, din care 98% o reprezintă partea eligibilă finanţată din fonduri europene, 11.999.663 de lei de la Bugetul naţional 2.635.893 de lei şi 298.684 de lei contribuţia administraţiei locale.

        "Bacăul are, în prezent, circa 22 de metri de spaţiu verde pe cap de locuitor, fapt ce ne apropie de media europeană care este de 24 de metri pătraţi. Să nu uităm că în anii 2005-2006, media de spaţiu verde în municipiu era de doar 16-17 metri, ceea ce arată clar preocupările noastre şi în acest sens. Am înfiinţat în ultimii ani două parcuri importante, cel ce împrejmuieşte Catedrala şi cel din zona Bazinului olimpic de înot, concomitent cu întreţinerea şi reabilitarea Parcului municipal, iar în 2012 s-au plantat circa 8.000 de arbori şi arbuşti în diverse zone ale municipiului, program care va continuat, iată, prin noul proiect cu finanţare europeană", a precizat  Romeo Stavarache.

            În municipiul Bacău au mai fost utilizate fonduri europene, în ultimii trei ani, la construirea Pasajului subteran rutier pe sub calea ferată, a Centrului de Expoziţii şi Afaceri, modernizarea Centralei electrotermice prin realizarea instalaţiei de cogenerare, în prezent se lucrează la reabilitarea şi modernizarea pasajelor peste calea ferată Letea şi Mărgineni, concomitent cu refacerea întregului sistem rutier şi ambiental din zonă, conturându-se o centură rutieră interioară ce mărgineşte zona centrală a municipiului, se continuă reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe pe baza unui program pilot ce va permite efectuarea lucrărilor la 100 de asemenea clădiri, urmând ca, în acest an, să fie demarată şi o investiţie vizând implementarea unui proiect destinat timpului liber al băcăuanilor, insula de agrement, precum şi a altuia de ridicare a unui nou Cămin destinat persoanelor vârstnice.

        "Valoarea acestor proiecte depăşeşte 50 de milioane de euro, fapt ce situează municipiul Bacău printre primele din ţară în ceea ce priveşte accesarea şi absorbţia proiectelor cu fonduri europene", a declarat pentru AGERPRES Constantin Apostol, directorul general al ADRNE.

       Potrivit acestuia, la instituţia pe care o conduce municipalitatea băcăuană mai are depuse 43 de noi proiecte diverse de finanţare prin programul Regio ce însumează mai bine 12 milioane de euro.

Sursa: money.ro

Foto: deferlări.ro, megabacau.blogspot.ro

Prin Bacău umblă liber un nebun...după poezie

Aşteptăm cu interes maxim lansarea verii 2013 :)

Vine toamna. Toamna colecţiilor...

Aviz amatorilor.

34. Doar Celsius.

Sursa: ANM

Caracterizarea Bacăului făcută de o viitoare capitală culturală europeană

     O caracterizare sintetică şi pertinentă a Bacăului a fost făcută  pe pagina de Facebook  Iaşi, capitală culturală europeană neoficial, într-un demers de prezentare a oraşelor cu vocaţie din Moldova apuseană:
    "Bacăul reprezintă arhetipul oraşului de etapă. Situat pe Drumul Mare Moldovenesc, parte a unui sistem de relaţii ponto-baltice, extrem de active în perioada Evului Mediu, la o mare intersecţie cu drumurile ce realizau legatura cu Transilvania (pe valea Bistritei şi cu Braşovul, prin Oituz), Bacăul a avut o evoluţie urbană relativ sinuoasă, ce a depins in mod direct de viaţa de relaţie. În secolul al XV-lea, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Bacăul, vama de hotar pentru munteni şi braşoveni, era probabil unul dintre cele mai importante centre economice ale Moldovei (cu o populaţie de peste 500 de locuitori, dar sub 1000, cu siguranţă). Pierderea acestei calităţi, ce nu poate fi clar fixată în timp, ca urmare a dezvoltării unor târguri situate mai aproape de frontiere sau a diminuării importanţei drumului transcontinental, în anumite intervale, în favoarea relaţiilor directe cu porturile Chilia si Cetatea Alba, au impus oraşului stagnare sau chiar involuţie. Astfel, Bacăul era la 1774 cel mai mic târg din Moldova apuseană, având doar 345 de locuitori. Probabil o parte a forţei de muncă din oraş era recrutată din aşezările rurale proxime, multe dintre ele mai mari decât târgul.

      Câteva decenii oraşul rămâne unul modest (1010 de locuitori în 1803). De abia anul 1832 relevă un Bacău ce a părăsit subsolul clasamentului oraşelor moldovene (2881 locuitori). Dupa acest interval de stagnare urbană, beneficiind şi de centralitate în noua geometrie a Moldovei (dupa cedarea în 1812 a părţii de răsărit către Imperiul Rus) începe pentru Bacău o perioada de evoluţie urbană mai tardivă decât în cazul altor oraşe, dar nu la fel de ezitantă. Această perioadă este conformă modernizării structurilor teritoriale, într-o prima etapă în interiorul statului moldovenesc şi apoi în interiorul Principatelor Unite/România (8972 locuitori în 1859, 18846, în 1912, 31138, în 1930, 38965, în 1941). Deja către finalul perioadei interbelice, Bacăul se instalează pe locul al treilea între oraşele Moldovei apusene, după Iaşi şi Galaţi, ierarhia rămânând neschimbată până în prezent. Episodul socialist şi perioada industrializării surprinde Bacăul într-o ofensivă urbană: 54138 locuitori în 1956, 76090, în 1966, 118015 în 1977, 205029 în 1992.
     Deşi anul 1992 este extern perioadei manifestării totalitarismului de stânga, este momentul ce relevă o divergenţă majoră în evoluţia oraşului. Criza urbană ce a afectat mai ales oraşele intermediare, cu un profil funcţional predominant industrial s-a manifestat cu agresivitate în cazul Bacăului. Lipsit de servicii care să insereze natural oraşul într-un cluster economic regional, altele decat cele impuse (cvasi)administrativ, precum SIF 2 Moldova, oraşul intră în defensivă: 175500, în 2002 şi doar 144307, în 2011. În ciuda acestei crize, Bacăul rămâne al III-lea oraş al Moldovei apusene, atât demografic, cât şi economic (după Iaşi şi Galaţi), deţinând primatul la nivelul Moldovei în cazul unor funcţii urbane (transport aerian, unele activităţi industriale etc). Bacău este un important centru cultural al Moldovei (Teatru, Filarmonica) şi un centru universitar ce se impune la nivelul judeţului. Din păcate peisajul urban al Bacăului nu mai păstrează, decât pe alocuri, memoria oraşului de altădată, fiind dominat de constructii recente."

Cuptor în luna lui Gustar

Sursa: ANM