Veşti bune pentru străzile Milcov şi Caragiale

În ultimele zile ale anului trecut a fost semnat contractul de execuție pentru proiectul de reabilitare și modernizare a străzilor Milcov şi I.L. Caragiale, în valoare de 4,5 milioane euro, termenul de execuție estimat fiind de un an.

Slănic-Moldova: perspective aeriene

După încălzirea de la Bacău, drona a ajuns şi pe la băi. Merită să vizitaţi staţiunea cu o perspectivă aeriană inedită. Video aici.

Oraşul ceţurilor

   E clar, norii stratiformi, ceaţa deasă şi o umiditate de 99% reprezintă simboluri băcăuane care încep să intre în conştiinţa citadină. Ultimele cinci zile sunt mai mult decât semnificative, negura lipicioasă fiind omniprezentă, în condiţiile în care astăzi, la Iaşi spre exemplu, după cum îmi spunea un prieten, Soarele a fost mai mult decât generos. Ne lăudăm cu o medie anuală de 63-65 de zile cu ceaţă, dar cred că că anul acesta vom bate orice record. O asemenea continuitate a acestui fenomen meteo te duce cu gândul la clasicii literaturii ruse, la Bacovia, la Călăuza lui Tarkovski, la percepţii emo. Bacău, mist city...

Prăvale...iarna?

     Specialiştii vorbesc de posibile similitudini între iarna 2013/2014 şi iarna lui 1984/1985, având în vedere faptul că intensul vortex polar a lovit crunt America de Nord în ambele cazuri. În concluzie, ne-am putea aştepta ca până la primăvară, în pofida zilelor blânde de până acum, să urmeze câteva episoade de iarnă cruntă, cu  geruri intense şi căderi masive de zăpadă. Legat de iarna 84/85, cred că e singura care mi-a rămas întipărită în mintea de copil, prin cea mai mare cazemată de zăpadă ridicată cu gaşca de prieteni în Parcul Libertăţii...O adevărată lucrare inginerească, rod al unei întregi dimineţi însorite dar nu lipsite de frig înţepător...

    Ce va urma în perioada următoare nimeni nu ştie deocamdată cu siguranţă, explicaţia sintetică venind din partea lect. dr. Lucian Sfîcă: „Atmosfera este însă un sistem copleșit de procese neliniare și similitudinile cu orice alt an nu oferă nici o garanție pentru producerea unui episod de vreme severă la noi. Intervalul 15-25 ianuarie este hotărâtor în acest sens.”

P.S.: Pentru a descifra mai bine tainele climatologiei şi meteorologiei precum şi posibilele scenarii evolutive, recomand pagina Meteo Moldova de pe FB. Merită să o urmăriţi.

Formarea unui vortex (sursa: blogs.scientificamerican.com)

Regresul demografic şi dezurbanizarea: efecte insidioase

      Timp de peste 6 decenii de la un septembrie 1919, dincolo de Negel, într-o periferie rururbană cu nume „sonor” (Câmpul Poştei), își făcea apariția și performa o primă şcoală. Lipsită de graţie arhitecturală, unitatea de învăţământ va suferi în decursul timpului diverse renovări, rezistând însă tăvălugului sistematizării comuniste care va scoate treptat la lumină un întreg cartier muncitoresc în nordul oraşului. Abia la începutul deceniului 8, sub presiunea hipertrofiei demografice cu parfum de exod rural, o nouă unitate de învăţământ  (actuala Şcoală Gimnazială „Mihai Drăgan”) va prelua o parte a copiilor din robusta clădire, devenită acum neîncăpătoare pentru un cartier în plină dezvoltare spre cele mai înalte culmi ale socialismului.

            Anii `90. Regula unor vizite de sărbători îmi purta paşii prin apropierea şcolii pe care o vedeam în permanenţă mereu gălăgioasă, un furnicar atipic, cu o formă bizară pentru un adolescent  format la tradiţională arhitectură comunistă de şcoală - vagon, clasic P+2 cu holuri întunecoase. Mult mai târziu aveam să citesc într-o pagină monografică că acea Şcoală Generală nr. 4 (căci despre ea este vorba),  funcţiona pe atunci într-un neverosimil program de patru schimburi, situaţie se pare unică la nivel de reşedinţă de judeţ. Un total de 2968 de elevi, cifră care astăzi pare de domeniul fantasticului. Era momentul în care, ce-i drept, Bacăul atingea apogeul său demografic, depăşind pragul de două sute de mii de locuitori.

            Tot anii `90. Nordul oraşului îşi completează zestrea educaţională cu alte două şcoli: actualele „Ion Creangă” (din anul şcolar 1993/1994) şi „Mihail Sadoveanu”, la un an şcolar diferenţă. La mijlocul deceniului, în cele 4 şcoli învăţau peste 7600 de elevi ai „Nordului”.

            Secolul al XXI-lea. Aceeaşi simplă operaţie aritmetică elementară ne oferă imaginea sugestivă a declinului demografic: mai puţin de 2300 de elevi în toate aceste şcoli. Adică mai puţin decât avea Şcoala nr. 4 (devenită între timp „Georgeta Mircea Cancicov”) în vremea sa de glorie. În septembrie 2012, doar 204 elevi răspundeau prezent la primul sunet al clopoţelului….

            2014. Reorganizarea reţelei şcolare, ca efect al nerealizării planul de şcolarizare va aduce din anul şcolar 2014-2015 pierderea statului de personalitate juridică şi trecerea unităţii în structura Şcolii Gimnaziale „Mihai Drăgan”.

            O simplă exemplificare a unei situaţii  care se multiplică cu siguranţă de n ori la nivel naţional. O realitate cu multiple cauze şi cu mult mai numeroase efecte de natură educaţională, socială, economică, edilitar-urbanistică. Totul într-un melanj ambiguu, tipic pentru societatea românească actuală, pe care o luăm de cele mai ori ca atare, ridicând contemplativ, neputincios, superficial, credul, profesionist, şmechereşte sau indiferent din umeri ori din sprânceană. Românul gândeşte mioritic sau „pragmatic”, întocmind în cel de-al doilea caz o strategie pe care nu o va mai crede decât cel mult ultima văduvă rămasă să închidă lumina şi lacătul unei ţări care nu-şi mai găseşte vitalitatea demografică. Sau poate că nu-i aşa, dacă ar fi să cred că şi oamenii, şi şcolile, şi oraşele, şi ţările lor poartă stigmatul trecerii timpului şi, ocazional, promisiunile unor epoci viitoare în care putem spera la ceva mai bun. Aşa o fi, Românie?

Strada cu două identităţi

     Ştiaţi că, atunci când traversaţi de pe un trotuar pe altul artera rutieră care găzduieşte  - printre altele - adresa Restaurantului „Hanovra”, treceţi de jure şi de facto de pe o stradă pe alta? De pe Erou Ciprian Pintea pe Cornişa Bistriţei? Un articol interesant despre una din anomaliile urbanistice ale timpurilor prezente, disponibil aici.

Bacăul aerian

    După ce tocmai survolasem oraşul din avion (clic aici), am aflat de pe Contrasens că Bacăul şi-a diversificat oferta de filmări. Dacă v-aţi săturat de fotoshootingul făcut de la înălţimea nasului, puteţi încerca variante mai exotice, cu Filmări Aeriene Bacău!

    Pentru că nu mi-am luat încă avion, elicopter sau dronă, ofer pe moment o imagine din balon. Sau de pe creasta valului, nu mai ştiu exact. Oricum, deferlări plăcute!

Ce cantităţi de precipitaţii cad în Bacău?

      Pentru că am fost întrebat când şi cât va ninge în această iarnă. Răspunsul vine prin graficul de mai jos, care ne demonstrează variabilitatea acestui element climatic...