Trecător prin judeţ (25): Căiuţi

1) afluent al Trotuşului (14 km lungime, bazin hidrografic de 28 kmp) ce izvorăşte din Masivului Ouşorul, la est de vârful Ursoiul Mare (718 m).

2) comună situată la poalele nord-estice ale Dealului Ouşoru (753 m), la confluenţa râului Căiuţi cu Trotuşul. Acces rutier (DN 11A, 14 km sud-est de municipiul Oneşti) şi feroviar, pe linia Adjud-Ciceu. Sate componente: Căiuţi, Blidari, Boiştea, Floreşti, Heltiu, Mărceşti, Popeni, Pralea, Vrânceni. Populaţia: 4718 loc. (1956), 5332 loc. (1966), 5582 loc. (1977), 5088 loc. (1992), 5416 loc. (2002), 5252 loc. (2011). Aşezare veche, atestată documentar din secolul XVII, târgul Căiuţi a luat fiinţă cu hrisovul lui Scarlet Calimach dat hatmanului Răducanu Rosetti la 14 martie 1818. Obiective turistice: Conacul Rosetti, c. 1846 (reparaţii în anii 1940, 1963, 1998, 2014), monument de arhitectură unde în preajma unirii Principatelor aveau loc întruniri ale fruntaşilor unionişti (C. A. Rosetti, Al. I. Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri). În acest conac s-au pus bazele Unirii Principatelor din 1859. Din 1997 a fost preluată de către Ministerul Culturii care a început lucrările de restaurare. Multe din creaţiile poetului Vasile Alecsandri s-au născut în această casă. În apropierea conacului se găseşte un parc din secolul al XIX-lea, cu specii valoroase. Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” (c. 1755, distrusă în 1774, refăcută în 1810, restaurată în 1982) în satul Pralea. Biserică de lemn (c. 1795) în satul Heltiu. Monumentul eroilor dezvelit în anul 1995, cu o arhitectură originală. Serbare anuală la 29 august (Sfântul Ioan Botezătorul). În satul Pralea se găseşte o casă de vânătoare (click aici), dotată cu şase camere a câte şase paturi - loc de odihnă în campaniile de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu, astăzi inclusă circuitului turistic. Unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (cf. Legii nr. 5/2000).

 Râul Căiuţi

Patul în care s-ar fi odihnit Nicolae Ceuşescu în campaniile de vânătoare de la Ocolul Silvic Căiuţi

Bilanţul natural al populaţiei

   S-a dus vremea când diferenţa dintre natalitate şi mortalitate dădea cu plus. Chiar dacă suntem în Moldova...

Mortalitatea Bacăului

Standardul de viaţă, structura pe grupe de vârstă şi sexe, accesul la serviciile medicale, nivelul de educaţie, toate reflectate în repartiţia spaţială a ratei mortalităţii...

Pe aceeaşi temă: Natalitatea în judeţul Bacău

Judeţul sărăciei?

  De-a dreptul şocant: 236574. Acesta reprezintă numărul pachetelor alimentare care va fi distribuit judeţului Bacău din partea Uniunii Europene, pentru persoanele considerate defavorizate. După acest criteriu ne-am clasa pe locul V la nivel naţional, într-un neonorant top al sărăciei. 

Să consultăm acum câteva date statistice:

- populaţia stabilă a judeţului:  616168 persoane;

- populaţia stabilă cu vârstă de peste 15 ani: 505144 persoane;

- număr gospodării:  222170;

-număr locuinţe convenţionale: 267802.

      Uitaţi-vă acum din nou la acel număr şocant. Procentele care ar rezulta ne pot lăsa fără grai. Atât de mare să fie sărăcia judeţului?! 

Sursa hărţii: Gândul

Natalitatea în judeţul Bacău: perspectiva unui comportament denatalist generalizat?

   Din anul 2007, valorile natalităţii din judeţul Bacău au înregistrat o scădere constantă, ajungând în prezent la doar 9,6%o. Fenomenul este mai mult decât îngrijorător, în condiţiile în care emigraţia externă şi îmbătrânirea populaţiei conturează un viitor demografic sumbru. La nivelul întregului judeţ, într-un an abia se mai nasc 7000 de copii, în condiţiile în care, în comune precum Bereşti-Bistriţa, Dămieneşti, Găiceana, Izvoru Berheciului, Onceşti, Sărata, văd lumina zilei între 14 şi 18 nou-născuţi...

    În profil teritorial, rata natalităţii înregistrează diferenţeri semnificative, după cum puteţi analiza în cartograma alăturată.

Pe aceeaşi temă:

Comportamentul demografic al băcăuanilor

Băcăuanii, cei mai natalişti români. Pe vremuri...

Satul băcăuanului

    Cine nu a trecut recent pe la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău, va rămâne plăcut surprins de schimbarea produsă în incinta corpului principal al unităţii de învăţământ. Întregul culoar de la parter a fost transformat într-un veritabil periplu etnografic, rod al unui proiect generos, intitulat Satul băcăuanului. Tradiţii. Secularitate. Continuitate. Primit cu entuziasm, proiectul îşi propune cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor populare în rândul elevilor, stimularea spiritului de iniţiativă prin asumarea moştenirii culturale, cunoaşterea principalelor tipuri de meşteşuguri populare ca elemente durabile ale identităţii naţionale. 

     Alveolă documentară, etnografică şi istorică, călătorie în timp şi fereastră citadină deschisă spre valorile noastre perene, Satul băcăuanului reprezintă o încercare curajoasă de recuperare a memoriei, întâlnire surprinzătoare cu o lume pe care mulţi dintre noi am uitat să o privim cu minimă atenţie...

Se întorc morţii acasă

   Aşa şi-a intitulat scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă noua sa carte. Unul dintre cei mai importanţi publicişti ai anilor ’90, întemeietor şi director al unor publicaţii şi al primelor posturi de radio private din România, profesor la Facultatea de Jurnalistică, mentor al unor mari gazetari de astăzi, Cornel Constantin Ciomâzgă se retrăgea prin anii 2000 în chiliile unor mănăstiri pentru a ieşi de acolo cu o carte care avea să spargă tiparele, devenind în foarte scurtă vreme best-seller. De atunci şi până acum cartea sa LUCRAREA a fost declarată de mai multe ori "cel mai căutat roman românesc postrevoluţionar", tirajele epuizându-se de fiecare dată cu rapiditate. Timp de zece ani scriitorul a stat din nou retras prin sihăstrii şi locuri tainice, numai de el ştiute, pentru ca acum să revină, iată, cu o nouă carte ce se anunţă a fi cu mult mai răvăşitoare decât cea dintâi.

    Un subiect "împrumutat tot din realitate", cum spune autorul, având ca personaje principale un călău şi victima sa. Un fost torţionar comunist şi cea mai opresată victimă a lui se întâlnesc după zeci de ani, fiecare cu viaţa sa terifiantă, spre a trăi împreună o experienţă “de legendă”. Incredibilul văzut de aproape, uneori chiar din interior, descris cadru cu cadru, într-o formulă literară neobişnuită, va face din cartea scriitorului Cornel Constantin Ciomâzgă nu doar un best-seller, ci istorie prin… istoria restituită astfel.

   Aşadar, pe 3 noiembrie, la orele 17, la sediul Filialei Bacău a Uniunii Armenilor din România (Strada Oituz nr. 54 - pe lângă Spitalul TBC), sunteţi aşteptaţi la un eveniment editorialistic şi cultural de excepţie.  Prezintă scriitorii: Pr. prof. dr. CONSTANTIN LEONTE,  Prof. DANIEL NICOLESCU. Momentul va fi precedat de proiecţia unui film-eseu, semnat de regizoarea Cristina Chirvasie.

Bacăul între planul de amenajare şi master plan

     În Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amanajare a teritoriului naţional – Secţiunea I, Reţele de transport, direcţiile de dezvoltare ale infrastructurii rutiere ofereau Bacăului o perspectivă atractivă: un adevărat nod rutier al Moldovei, traversat de o autostradă (în locul DN2, între Siret-Suceava-Tişiţa) şi 3 drumuri expres. Era vorba de rutele Bacău-Târgu Secuiesc-Braşov-Piteşti-Slatina-Craiova, Bacău-Vaslui-Crasna şi Bacău-Piatra-Neamţ-Vatra Dornei-Borşa-Cavnic-Baia Mare.

            În România, multe din strategiile de dezvoltare, indiferent de calitatea lor, devin caduce direct proporţional cu trecerea timpului. După 8 ani descoperim cu patos drumurile expres şi redesenăm political correctness reţeaua rutieră. Bacăul va fi acum legat de Braşov prin 158 de kilometri de autostradă, ne spune master planul general de transport, document care îşi propune să traseze liniile dezvoltării pentru următorii ani. Să credem sau nu? Putem spera că această autostrada va cristaliza „mugurii viitoarei creşteri economice¹” pentru un Bacău tot mai ofilit, dar care poate renaşte sub forma unui “centru logistic al Moldovei¹”, într-un viitor apropiat nouă?

            Proiectul autostrăzii Bacău – Braşov este fără îndoială viabil. O nouă şansă prin care, deocamdată pe hârtie, Bacăul şi Moldova poate începe să respire şi să aspire. Rămâne doar să fim consecvenţi. Măcar o singură dată, după decenii întregi în care nu am reuşit decât să ne erodăm credibilitatea şi speranţa într-un viitor mai bun.

Notă: ¹ - citate dintr-o argumentare recentă a unui reprezentant al clasei politice.