Bacăul şi veniturile pe cap de locuitor

    „Surprinde clasarea bună a unor primării reşedinţă de judeţ cu o populaţie redusă, precum Miercurea Ciuc (3,04 mii lei venituri bugetare/locuitor), Bistriţa (2,59 mii lei/locuitor), Slatina (2,54 mii lei/locuitor), faţă de unele oraşe mari precum Braşov (2,18 mii lei venituri bugetare/locuitor), Piteşti (2,19 mii lei/locuitor), Bacău (1,92 mii lei/locuitor)” – sursa: analizeeconomice.ro

     După populaţia stabilă am fi pe locul 12 la nivel naţional. Dacă ne raportam la alte criterii economice sau sociale, tare îmi este frică că ne prăbuşim în ierarhii şi statistici…

Extremele demografice ale satului băcăuan

     Pentru că tot m-am lovit de o bază de date recent publicată pentru ultimul recensământ al populaţiei, m-am gândit că nu ar strica să facem un update la capitolul de aşezări rurale, vechi de vreo 14 ani. După ceva prelucrări, sortări şi filtrări, principalele concluzii ar fi următoarele:

- reţeaua de aşezări rurale din judeţ este formată din 490 de sate. 16 sate sunt incluse administrativ unor oraşe. Mărimea demografică medie a satului băcăuan este de 737 persoane. Populaţia rurală înregistrată de ultimul recensământ a fost de 349027 persoane (56,6% din populaţia totală a judeţului).

-  o tipologie după mărimea demografică ar evidenţia predominarea satelor  mici (100 – 499 loc., 184 localităţi) şi foarte mici (sub 100 loc., 51 localităţi), care totalizează 47,9% din aşezările rurale băcăuane;

    Cele mai mici localităţi sunt:  Ghionoaia (Dealu Morii) – 3 loc., Grădeşti (Dealu Morii) – 4 loc., Făgeţel (Iteşti) – 7 loc.,  Mărăscu (Horgeşti) -10 loc.,  Misihăneşti (Roşiori) – 19 loc., Scutaru (Mănăstirea Caşin) – 23 loc., Făghieni (Izvoru Berheciului) – 24 loc., Valea Lupului (Vultureni) – 24 loc., Valea Merilor (Vultureni) – 24 loc., Pajiştea (Palanca) – 25 loc., Valea Moşneagului (Lipova) – 27 loc., Hăghiac (Răchitoasa) – 30 loc., Barna (Parincea) – 32 loc, Dorneni (Plopana) – 37 loc., Bucşa (Răchitoasa) – 38 loc., Cotu Grosului (Filipeşti) – 39 loc., Calapodeşti (Dealu Morii) – 41 loc., Văleni (Secuieni)- 50 loc. Au fost radiate localităţile: Poiana (Coloneşti), Bălăneşti, Dorofei, Bostăneşti (toate din comuna Dealu Morii) şi Tisa (Sănduleni).

-satele mijlocii (500 - 1499 loc.,) sunt în număr de 191 (38,9%);

-satele mari (1500 - 3000 loc.) sunt reprezentate de 54 de localităţi, între care se remarcă: Letea Veche (2926 loc.), Răcăciuni (2820 loc.), Caşin (2662 loc.), Podu Turcului (2569 loc.), Dofteana (2540 loc.), Lilieci (2483 loc.), Berzunţi (2381 loc.), Lespezi (2314 loc.), Blăgeşti (2284 loc.), Pănceşti (comuna Sascut, 2240 loc.), Măgura (2219 loc.), Poduri (2218 loc.), Cucuieţi (comuna Dofteana, 2203 loc.), Săuceşti (2183 loc.), Racova (2172 loc.), Asău (2112 loc.), Luizi-Călugăra (2060 loc.);

-satele foarte mari (peste 3000 loc.) sunt reprezentate de 10 aşezări: Oituz (5623 loc.), Cleja (4598 loc.), Faraoani (3932 loc.), Nicolae Bălcescu (3595 loc.), Mărgineni (3446 loc.), Mănăstirea Caşin (3362 loc.), Frumoasa (comuna Balcani, 3339 loc.), Zemeş (3329 loc.), Gioseni (3249 loc.) şi Valea Seacă (comuna Valea Seacă, 3124 loc.)

Vezi şi:
Cele mai mari sate din judeţul Bacău
Cele mai mici sate din judeţul Bacău
Fantomele rurale de mâine
(semi)analfabetismul băcăuan la cote maxime
Unde se concentrează materia cenuşie a judeţului Bacău?

Verde pamfletar

   După ultimele amenajări peisagistice din Bacău, m-am gândit că nu strică să mă pun la curent cu ultimele tendinţe în domeniu. Nu de alta, dar oraşul meu natal are capacitatea de a mă surprinde mereu cu noi şi noi stiluri de tratare integratoare a verdelui urban :) 

Concentrări electorale

    O imagine mai clară a celor mai importante concentrări de voturi la scrutinul de duminică. Cele 7 zone (40% din suprafaţa judeţului) au adunat aproape 70% din cele 216235 voturi.

Tinerii şi clasa politică

     Pentru "specialiştii" care bat câmpii la televizor după alegerile de ieri:

    "Cred că tinerii de azi nu mai așteaptă nimic de la clasa politică și au început să nu mai aștepte mare lucru nici de la neoliberalismul pieței corporatiste. Conștient sau nu, majoritatea vor pur și simplu un rost, un sens, un temei al vieții proprii și sînt convinși că nu clasa politică actuală va fi aceea care le va satisface această aspirație firească…" - antropologul Vintilă Mihăilescu într-un interviu din "Dilema Veche".  Scurt, clar şi cuprinzător. Restul este doar gargariseală.

Going-out Bacău

Dacă vreţi să aveţi sentimentul că locuiţi într-un oraş european, cu oportunităţi pe măsura unor centre urbane precum Berlin, Eindehoven, Groningen, Tilburg, Utrecht, Amsterdam, Haga, Braşov, Sibiu, Timişoara, vă anunt că Bacăul a devenit parte a listei de informaţii pe care ne-o oferă Urby, o aplicaţie de tip city – guide, axată pe o multitudine de evenimente  locale. Eu am instalat-o deja pe Android şi pot să vă spun că mi s-a schimbat deja percepţia. În acest mediu virtual foarte trendy nu avem magazine falimentare, industrii fantomă, hoteluri dezafectate, avarii termice, defrisări, monumente în paragină, depopulare  ş.a.m.d...

Swimathon 2016: vrănceni pentru Cătălin

În căutarea verdelui pierdut: Cu drujba prin centrul Bacăului

   “Vegetaţia reprezintă elementul cel mai manevrabil al amenajărilor peisagistice, prin folosirea diferenţiată a taliilor, formelor, culorilor şi texturii plantelor şi a adaptabilităţii diferitelor specii la variatele condiţii ale mediului, prin multitudinea posibilităţilor de combinare şi grupare a lor în plan şi spaţiu” (Iliescu A.F., 2008).

Realitatea am văzut-o însă astăzi la pas, după ce ştirea de ieri mi s-a părut neverosimilă. Iat-o sub forma sintetică a colajului de mai jos.

     Urmărind fotografic aliniamentul stradal dintre Magazinul “Luceafărul” şi Policlinica Veche, mă gândeam la faptul că valoarea peisagistică a unui spaţiu verde este legată de suma experienţelor, obişnuinţelor şi practicilor pe care un grup uman le dezvoltă în acel loc...

    În urechi mi-a sunat explicaţia oficială: “Nu i-aş numi o tăiere ci doar o înlocuire. Am analizat minuţios tot ce-am tăiat. S-a constatat că nu mai sunt chiar sănătoşi, sunt mulţi care şi încurcă traficul…”  (Sursa: Realitatea TV Bacău)

    Îmi este încă vie în memorie decizia nefastă din Parcul Trandafirilor, în vara anului 2010, cu salcia lui Bacovia. Acum observ că repetăm cu nonşalanţă şi la o altă scară intervenţia de atunci, fără a învăţa nimic din greşelile trecutului sau din experienţa Iaşului prin al său Bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt…

Este deja tardiv să (mai) vorbesc – aşa cum am făcut-o de multe ori pe acest blog – de polivalenţa funcţională a verdelui urban, de principiile de compoziţie sau elemente de proiectare care ar trebui să stea la baza gestionării acestor spaţii publice ş.a.m.d. Profesioniştii spaţiului amenajat, cei care ar trebui să regândească relaţia dintre natură şi cenuşiul mediului construit, au emigrat probabil şi ei, încărcaţi de lehamite. O lehamite integratoare care nu poate fi retezată nici măcar de lanţul drujbelor. Restul este pură teorie verde. Verde de Bacău....