Pentru iubitorii sportului băcăuan

   Pentru iubitorii sportului băcăuan şi pentru suporterii echipelor noastre fanion, un site dedicat: jurnalsportiv.ro.  În acelaşi registru, anunţăm cu bucurie apariţia numărului 17 al revistei Sportul băcăuan.

Titularizare 2013: 30 iulie, ziua concursului

   Publicarea listei finale reactualizate cu posturile didactice sau catedrele vacante ori rezervate pentru concurs, a centrelor de concurs şi a graficului de desfăşurare a probelor la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare va avea loc la data de 4 aprilie. Înregistrarea cererilor de înscriere a candidaţilor la concurs, inclusiv pentru absolvenţii promoţiei 2013, va avea loc în perioada 5-15 aprilie la secretariatul unităţii de învăţământ sau al centrului care organizează concurs.

    Afişarea listei candidaţilor înscrişi şi a graficului privind susţinerea probelor practice sau orale şi a inspecţiilor la clasă este programată pentru data de 3 mai. Între 6 mai şi 6 iunie vor avea loc organizarea şi desfăşurarea probelor practice sau orale şi a inspecţiilor speciale la clasă.

    Desfăşurarea probei scrise va avea loc la 30 iulie, iar primele rezultate vor fi afişate la 5 august. Înregistrarea contestaţiilor la inspectoratele şcolare şi transmiterea acestora la centrele de evaluare se vor face în perioada 5-6 august, iar rezultatele finale vor fi anunţate la 8 august.

       Prima etapă de repartizare, la care vor lua parte candidaţii care au obţinut cel puţin media 7,00 pentru posturi pe durată nedeterminată, va începe în data de 9 august. A doua etapă de repartizare, la care vor participa candidaţii care au obţinut cel puţin media 5,00 pentru posturi pe durată determinată, va începe în 14 august.

  Potrivit metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţămntul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, coordonarea metodologică a concursului pentru ocuparea posturilor didactice sau a catedrelor declarate vacante ori rezervate în învăţământul preuniversitar de stat şi particular este asigurată de Ministerul Educaţiei.

   Concursul se organizează prin asocierea temporară a unităţilor de învăţământ la nivel judeţean şi constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă în profilul postului didactic solicitat şi probă scrisă din didactica specialităţii, potrivit programelor specifice pentru concurs, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Nota obţinută la proba practică în profilul postului sau la inspecţia specială la clasă în profilul postului are o pondere de 25% în media de repartizare.

     Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă sau la proba practică minimum nota 5 nu pot participa la proba scrisă. Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială în profilul postului la clasă sau la proba practică în profilul postului minimum nota 7 nu pot ocupa posturi didactice sau catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată.

      Probele scrise se susţin pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei. Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de repartizare.

       Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la cea practică sau la inspecţia specială la clasă în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadă determinată, candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la cea practică sau la inspecţia specială în profilul postului.

Sursa: realitatea.net

Foto: rtv.net

Iarna revine în forţă. ANM a emis două atenţionari

Atenţionare meteorologică pentru intervalul 24 ianuarie ora 18 – 25 ianuarie ora 08

   Începând din seara zilei de joi, în sudul şi sud-estul ţării vor fi precipitaţii însemnate cantitativ, local peste 25 l/mp, predominant sub formă de ploaie în jumătatea de sud a Munteniei şi în Dobrogea, mixte în primele ore şi apoi ninsoare în sudul Banatului, Oltenia şi nordul Munteniei. Pe arii restrânse se va semnala polei. În toate aceste regiuni, vântul va avea intensificări susţinute, cu viteze ce vor depăşi la rafală 50...60 km/h. În judeţele din jumătatea de sud a Moldovei, în zona Carpaţilor de Curbură şi a Munţilor Bucegi va ninge, vântul va depăşi la rafală 70 km/h şi va fi viscol cu precădere în a doua parte a nopţii de joi spre vineri.

Atenţionare meteorologică pentru intervalul 25 ianuarie ora 08 – 25 ianuarie ora 20

   Pe parcursul zilei de vineri va ninge viscolit în Moldova, centrul şi estul Munteniei, Dobrogea şi în zona Carpaţilor Orientali. În Delta Dunării şi pe litoral, în primele ore vor mai fi precipitaţii mixte şi izolat polei. Viteza vântului la rafală va depăşi 60...70 km/h îndeosebi în sud-estul ţării.

Notă: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă şi până duminică, temporar vor mai fi ninsori şi intensificări ale vântului cu deosebire în sud-estul teritoriului.
Sursa: ANM

P.S.: Să ne bucurăm că nu ajungem ca aici...

Templul cunoașterii

  Nimic de mirare, din moment ce în România universități de cartier oferă diplome precum distribuitorii de poștă publicitară iar librăria din imagine oferă un cadru formal, nonformal sau informal de dobândire a competenţelor profesionale…Viitor de aur țara noastră are!

Bacăul şi Unirea de la 1859

      Momentul memorabil al unirii Principatelor Române este surprins la Bacău de Costache Radu, în a sa monografie, Bacăul de la 1850-1900, apărută în anul 1906. Iată cum rememorează primul cronicar  al oraşului actul istoric care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române:

   "Îmi aduc aminte, parcă văd chiar şi acum, ce zile de sărbătoare erau pentru orăşeni când trebuia să-i primească pe comisarii Puterilor, trimişi în ţară, să se încredinţeze de dorinţele românilor. La marginea oraşului din jos, toţi cetăţenii şi ţăranii din jurul oraşului, în haine curate şi cu cocarde tricolore pe piepturi, cu femei şi copii având în frunte pe conducatorii lor, aşteptau sosirea comisarului.

În ziua aceea oraşul era pustiu, toată suflarea respira pe câmpul întins şi verde de la margine. Şi când se apropia trimisul Puterilor, un ura detunător făcea să clocotească văile, şi trăsura era oprită, în care se aruncau sute de bilete în forma cărţilor de vizită, având tipărite în franţuzeşte la cele patru colţuri cuvintele: union, liberte, egalite, fraternite. Apoi se deshămau caii, trăgând trăsura cetăţenii; şi pe tot drumul înconjurată şi urmată de mii de oameni, în strigăte de union, era dus comisarul străin la conacul pregătit. Mulţi din orăşeni nu pricepeau cuvântul union şi strigau: Ion! Simion!

(...) Ieşise cântecul „Hora Unirii” de V. Alecsandri şi lăutarii şi toată suflarea îl cântau. Era oprit însă să se cânte unde putea să se oprească, dar unde nu putea, hora se cânta şi se juca cu mare căldură. Tot pe atunci V. Alecsandri făcu şi o piesă, „Tândală şi Păcală”, un dialog în versuri între un moldovean şi un muntean şi care se sfârşeşte cu jucarea Horei Unirii.

Un afiş al teatrului anunţase unele piese, între care şi noua piesa „Tândală şi Păcală”, jucată de Alecu Vilner şi Costache Bârzu. Ispravnicul ştia că la urma acestei piese trebuie să se cânte şi să se joace Hora Unirii, a chemat pe şeful orchestrei de la teatru, pe Lemeş, căruia îi porunci că dacă va cânta Hora Unirii, a doua zi el şi cu toată familia lui va fi scoasă din oraş. Lemeş se înfricoşă şi spuse celor de la teatru ce i-a spus ispravnicul, ca el e om nevoiaş, îi e frică şi că n-are să cânte. Nu-i zise nimeni nimic.

       Cele petrecute se răspândiră în tot oraşul şi în seara de reprezentaţie nu mai încăpea lumea în teatru, stătea şi prin coridoare şi pe scări. Se jucară piesele celelalte şi la urmă se ridică perdeaua, începând piesa „Tândală şi Păcală”. Lemeş se coboară de pe scaun, luându-şi şi scripca. Lumea era curioasă să vadă ce are să se întâmple. Când ajunse la sfârşitul piesei şi Păcală zicea: „Acum frate Tândală să-i tragem Hora Unirii…”, iute sări din stal Iancu Gheorghiu Budu, şi scoţând scripca de sub surtuc, începu să cânte Hora Unirii.

     Nu se mai ştia ce era în teatru: toată lumea s-a sculat în picioare, strigând ura, bătând din palme şi făcând un zgomot asurzitor. Cucoanele şi toate femeile de prin loji smulseră lumânările aprinse din trichelele de pe pereţi, strigând să iasă cu toţii pe străzi. Bărbaţii entuziasmaţi pâna la lacrimi urmară pe femei, şi luând şi muzica ieşiră în drum, cântând din gură Hora Unirii. Dupa o jumătate de ceas erau sute de oameni care cântau şi jucau hora… Unii s-au dus la locuinţa lui Şapte-Sate ca să-l ia la joc, dar Şapte-Sate intrase în gaura de şarpe. Iute s-au adus trăsuri încărcate cu sticle de şampanie din care mai toţi au gustat. A fost o noapte de mare veselie."

  
Post scriptum: O realitate mai puţin cunoscută: la recensământul din 1859-1860, care a pus bazele unui sistem modern de statistică demografică, Bacăul avea doar ...8972 locuitori. Aflat încă în stadiul unei urbanizări embrionare, târgul de pe Bistriţa ocupa abia locul 12 în ierarhia urbană a Moldovei de la est de Carpaţi...

Update: 1. Teatrul Bacovia ne invită mâine, 24 ianuarie 2012, la evenimentul intitulat “Unirea, natiunea a facut-o!”. Ansamblul Folcloric Busuiocul împreună cu Primăria Bacău organizează un spectacol dedicat Unirii Principatel Române. Evenimentul are loc la ora 14:00 iar intrarea este liberă.
                  2. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, în colaborare cu Primăria municipiuui Bacău, organizează la Teatrul de Vară ”Radu Beligan”, joi, 24 ianuarie, la orele 17.00, spectacolul ”Hai să dăm mână cu mână”, dedicat Zilei Unirii Principatelor Române. La acest eveniment vor participa Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, Corala ”Episcop Melchisedec” a preoților din Protopopiatul Bacău, Fanfara Unității Militare de Aviație Bacău și Teatrul Municipal ”Bacovia” Bacău.
                      3. Unirea Principatelor va fi marcata  si în acest an printr-o serie de manifestari culturale, care vor avea loc maine, 24  ianuarie, la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu“ din Bacau. Evenimentul este organizat în colaborare cu Muzeul Militar National, Filiala Bacau, Societatea de Stiinte Istorice, Opera Nationala Româna –Iasi, Centrul de Arta „George Apostu“ din Bacau, Teatrul Bacovia si Serviciul judetean Bacau a Arhivelor Nationale. Detalii pe ziaruldegarda.ro

Demografia judeţului Bacău

Ruralul şi urbanul băcăuan, în două ipostaze foto-demografice definitorii pentru acest început de secol. 

Cum citim în poluanții din atmosfera Bacăului

    Ne este familiară o astfel de imagine, rod al fluxurilor tehnologice marca AMURCO (un exemplu relevant)? Cu siguranță!

    Pentru a înțelege dispersia poluanților în atmosfera Bacăului dar pentru a afla și alte informații interesante despre modul în care penele de poluanți ne pot oferi indicii despre prognoza vremii, un foarte bun articol ne stă la dispoziție aici.

Sursa: Arhiva de geografie

Harta fricii

O interesantă cercetare la nivelul capitalei, referitoare la sentimentul insecurităţii. S-ar putea încerca şi pentru Bacău, unde avem destule zone care determină comportamente topofobe.

 Articolul complet aici.

Sursa hartă: http://mentalgeo.wordpress.com/

Iluminatul Bacăului de secol XIX

Cele dintâi lămpi cu gaz au fost aşezate pe străzi la 1867. În mijlocul oraşului s-au pus vreo 100 de lămpi, iar celelalte străzi şi mahalale au rămas tot cu lumânări de seu. Şi aceste 100 de lămpi erau aşa departe una de alta, că puteai să tragi cu puşca de la o lampă la alta.

Iluminatul oraşului se făcea astfel: la 100 de stânjeni, iar prin mahalale la o depărtare şi mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar [felinar] mic şi în fânar o lumânărică de seu. Şi aceste fânare se aprindeau de nişte oameni care se numeau “fanaragii” care făceau apoi şi paza de noapte, strigând din când în când cât îi ţineau gura: ”Te văd !...te văd!...”. Iată siguranţa şi îndemânarea orăşenilor ce aveau nevoie să umble şi noaptea.

Cu toate acestea circulaţia nu înceta până după miezul nopţii. Boierii care se adunau la sindrofii pentru a juca ”şfichiu” şi “stos”, iar cucoanele “gajuri”; teapa negustorilor care se adunau să joace “calul alb” şi “de-a împăratul”, mahalagii care se adunau la cislă şi clăci; toţi umblau cu felinare mici aprinse, în mâini. Boierii care aveau trăsuri, cu trăsuri, iar ceilalţi pe jos având câte o slugă înainte cu felinarul aprins ca să le arate drumul şi să se ferească de băltoace. (Extrase din Costache Radu, Bacăul de la 1850-1900, Bacău, 1906)

La patinoar