Arbori remarcabili în Parcul "Cancicov"

Prin una sau mai mai multe trăsături (talie, vârstă, forma şi mărimea coroanei, aspectul scoarţei, specificul tulpinii şi al ramificaţiilor, inflorescenţa, volumul foliar, valoarea decorativă a fructelor, semnificaţia cultural-istorică, raritatea specie, modul de grupare etc), anumiţi arbori devin elemente distincte în peisajul verdelui urban, pe care îl îmbogăţesc estetic şi identitar. Uneori însuşi „accidentalul” care rupe simetriile şi ritmul poate impresiona, potenţând valenţele estetice ale verdelui urban. Vegetaţia lemnoasă exprimă prin intermediul diferitelor forme expresive (armonia dintre formă şi conţinut, culoarea, volumul, scara, variaţia trăsăturilor de-a lungul anotimpurilor, relaţionarea cu elementele construite) valori deosebite ale frumosului natural, amplificate de efectele ecologice şi recreative.

Fără a excela în acest sens, Parcul “Cancicov” are câteva exemple remarcabile, pe care le prezentăm în cele ce urmează. Un element specific demn de amintit este prezenţa  numeroasă a exemplarelor multi-tulpinale.

Mai cunoaşteţi şi alţi arbori care ar merita din partea noastră o atenţie sporită?

(Nu luaţi în calcul exemplarul biped...)

 (Re)naştere de aprilie

Grupări de arbori:

"Depresivele"

"Dansatoarele"

"Evantaiele parcului"

"Stonehenge de Bacău"

Valoarea peisagistică a unui spaţiu verde este legată de suma experienţelor, obişnuinţelor şi practicilor pe care un grup uman le dezvoltă în acel loc. În acest context, profesioniştii spaţiului amenajat ar trebui să devină gestionari ai spaţiilor publice, îmbinând recuperarea trecutului la modul nostalgic sau ludic, gândirea prospectivă, grija pentru mediu, ca deziderat al regândirii relaţiei dintre natură şi mediul construit. Cât timp ne-ar mai trebui pentru a înţelege cu toţii această necesitate?

Cine-a văzut vreodată un copac revoltându-se?

Eu cred că suntem un popor vegetal,

De unde altfel liniştea

În care aşteptăm desfrunzirea?

De unde curajul

De-a ne da drumul pe toboganul somnului

Până aproape de moarte,

Cu siguranţă

Că vom mai fi în stare să ne naştem

Din nou?

Eu cred că suntem un popor vegetal-

Cine-a văzut vreodată

Un copac revoltându-se?

(Ana Blandiana - Eu cred)

Foto: Parc "Cancicov", martie 2018

Incursiuni cartografice prin parc (1896 - prezent)

    O inedită şi extrem de utilă incursiune cartografică prin cel mai important parc al Bacăului. Imaginile de mai jos (planuri de oraş, imagine aeriană, hărţi topografice, ortofotoplanuri) conturează dinamica evoluţiei spaţiale pe mai bine de 100 de ani de urbanism băcăuan. În vâltoarea istoriei recente, parcul avea să rămână unul dintre puţinele repere care nu au fost mutilate sau înlăturate din ţesutul citadin...

1896

1933

1944

1963

1971

1971

1972

1978

1983

1987

2010

Parcul "Libertăţii" din Bacău (actualul Parc "Cancicov"): o istorie (incompletă) în imagini

Nu a avut şansa să facă parte dintr-un decor de Belle Époque pentru a putea fi surprins de fotografii vremii, aşa cum s-a întâmplat cu numeroase grădini publice şi scuaruri de dimensiuni mult mai mici, care au parte astăzi de fototeci mai mult decât generoase. Acei băcăuani inimoşi care au înaintat solicitarea privitoare la înfiinţarea unui nou parc ar fi trebuit să se nască cu câteva decenii mai devreme. Amenajarea lui pe un teren lipsit de o vegetaţie arborescentă preexistentă l-a privat pentru o bună perioadă de atractivitatea parcurilor istorice sau de naturaleţea unei păduri-parc. Tinerele exemplarele echiene nu aduceau încă destulă umbră şi răcoare. A venit apoi perioada marii sistematizări comuniste, în care măreţele realizări economice şi edilitare trebuiau promovate delirant. Parcul aparţinea deja unei lumi boeme care treptat se stingea sau căpăta şlefuiri de oţel rece şi tăios. Oraşul nu avea timp de odihnă. Vechile locuri de promenadă deveniseră deja istorie rasă de pe faţa Pământului. Rar, printre canciocuri cu mortar, printre cupe de excavator mai apărea şi câte o vedere din parc. Noua clasă muncitoare trebuia hrănită ideologic, şi tânărul Parc al Libertăţii nu îşi găsise locul clar determinat de organul de partid. Poate chiar şi originile "nesănătoase" (înfipte în „obscura” perioadă de dinainte de instaurarea ciumei roşii) au contat în această ecuaţie a vizibilităţii modeste (nemeritate chiar, îmi permit să cred) de care a avut parte acest parc băcăuan. Să fie acestea câteva explicaţii posibile, să mai fie şi altele...cert este astăzi că Parcul „Cancicov” nu se poate lăuda cu o zestre bogată de imagini de arhivă, cu acel parfum al parcului de altădată pe care îl (re)găsim în alte oraşe din ţară şi chiar din judeţ. Redau în cele ce urmează colecţia de imagini care îmi este cunoscută  - sursa: cărţi poştale ilustrate şi fotografii din colecţia personală, Ioan Bâşcă/deşteptarea.ro, albumul „Regiunea Bacău (1964) – fără a-mi pierde speranţa că vom mai avea parte de surprize deosebite, bijuterii fotografice de care dumneavoastră aveţi ştiinţă...

Imagine panoramică (1963)

 1960

1965

Latura vestică a parcului şi Aleea Parcului în plan secund (1966)

Mijlocul deceniului 7

1969-1979

Anii 80

The Beast from the East (sinteză meteo)

O sinteză a "bestiei" care ne-a chinuit săptămâna trecută...

Sursa: ANM Bucureşti