Noi hazarduri biologice: ploșnița dantelată a stejarului

 Cu ajutorul unui grup de entomologi, am deslușit misterul care afectează gorunul din dotare: ploșnița dantelată a stejarului (Corythucha arcuata). Specie invazivă cu proveniență nord-americană a fost detectată in Europa pentru prima dată în anul 2000 și în România începând cu 2015. Ulterior, noi atacuri au fost notate la diferite specii de stejar din orașe și păduri, confirmându-se răspândirea rapidă a insectei. Puținele studii existente la nivel național (Brasov, Bucuresti) încearcă să identifice aria de răspândire și ciclul de viață al dăunătorului în condițiile bioclimatice din România. In contextul globalizării, astfel de hazarduri biologice devin din tot mai frecvente, cu efecte dificil de estimat mai ales in condițiile în care România nu pare a fi pregătită logistic pentru intervenții rapide...

Câteva imagini foarte sugestive am găsit aici.

Căutăm soluții pentru salvarea gorunului...

Zece motive pentru a te bucura intens de începutul școlii...

1. Ți se vorbește de modernizare și tu de întrebi de fiecare dată dacă vei găsi săpun la toaletă.

2. Toate grupurile de pe WhatsApp se reactivează brusc, cu activitate de la ora 0 la ora 24.

3. Începi să devii ubicuu: unii cred că poți reuși performanța de a fi in acelasi timp la ore, la sedinta consiliului de administratie, la consfătuiri, dar și la un mic control de medicina muncii.

4. Încep să circule dosarele cu șină și rapoartele de activitate cu o viteză amețitoare de la 1 la n și de la n la 1. Invariabil, ultimul raport trebuie trimis ieri.

5.Nu ai lemne de foc la scoala din deal, dar prima problemă stringentă este cea a planificărilor calendaristice.

6. Intri la clasa ta și ai surpriza că cei 27 de elevi au devenit peste vară 36. De unde faci rost de bănci?

7. Obligatoriu, la ora 21,30, cam din două în două zile, un părinte trebuie să sune cu insistență la telefon pentru mici informații trimise deja de tine pe grupul dedicat, cu 12 ore înainte.

8. Timp de 3 zile si 3 nopti, toți politicienii repetă obsesiv câteva cuvinte magice: prioritate, excelență, viitor, investiții, calitate.

9. Îți dai seama că topul de hârtie adus de tine la școală s-a topit văzând cu ochii.

10. Strângi din măsele la vestea că ministerul nici măcar nu respectă vechile promisiuni legate de salarizare, deschizi zâmbind ușa clasei, lăsând în urmă chestiunile "nesemnificative"...

Asteptăm cu interes și alte motive care să completeze grațios lista de mai sus 😁

Genius loci

   Un instantaneu pentru ceea ce înseamnă dăruirea pentru memoria* si spiritul urbei, pentru regenerarea palimpsestelor Bacăului. Un gest nobil, un gest de suflet, un exemplu: Mihai Ceucă. Mai multe veți afla, cu siguranță, de la domnia sa, cu aceeași modestie ireală pentru aceste vremuri...

  * "Bacăul aşa cum se prezintă astăzi, este creaţia lui Leon Sackelary şi tot ce-i poate da un aspect mai occidental şi civilizat, de la dânsul porneşte şi sub primariatul lui s-au realizat cele mai importante lucrări edilitare: lumină electrică, apă, canalizare etc. Leon Sachellary a fost figura cea mai proeminentă a Bacăului, înzestrat cu nobleţe de caracter, inteligenţă superioară, talent, energie rară şi cinste fără prihană” (Grigore Grigorovici - Bacăul din trecut și de azi, 1933)

Detalii aici: Mormântul uitat al primarului care a introdus electricitatea în Bacău

Bucuria începutului de an şcolar vine de la Iaşi!

 

Încălzirea globală - varianta de Bacău

 

Oraşul zilelor tropicale...

În plină caniculă, cred că ar fi interesant să aruncăm o privire „la rece” în legătură cu numărul de zile tropicale (definite climatologic ca fiind acele zile în care temperatura maximă depăşeşte 30° C) înregistrate în oraşul Bacău. Fără a avea pretenţii de studiu datorită seriei limitate de date meteo şi a unui bagaj minimal de studii şi cercetări existente în biblioteca personală, putem totuşi să evidenţiem câteva aspecte interesante.

Punctul de plecare vine din tratatul „Geografia României”, vol I, publicat în anul 1983 sub egida Academiei Române: „Zilele tropicale (temperaturi maxime ≥30° C) sunt posibile din mai până în septembrie, sporadic chiar şi în octombrie. Cel mai mare număr de zile tropicale se înregistreză în Câmpia Română (35-40 de zile anual). În celelalte regiuni de câmpie, scade la 20-30 de zile anual, iar în depresiunile intramontane sub 10 zile. Pe litoral, prezenţa brizelor  face ca frecvenţa zilelor tropicale să fie foarte mică (2,4 zile).”

Beneficiind de arhiva de date meteo existente pe site-ul american www.geodata.us pentru oraşul Bacău (temperaturi maxime zilnice, arhivă limitată din păcate la intervalul 1989-2014), observăm o creştere evidentă a numărului de zile tropicale pentru perioada menţionată. Acest număr variază de la 5 (vara anului 1991) la 61 în vara anului 2012, când, pe fondul unui prelungite advecţii de aer fierbinte tropical, în Bacău s-a înregistrat un nou record termic absolut: 42,5 °C, la data de 7 august. În timp ce deceniul 9 a însumat 197 zile tropicale, primul deceniu al secolului nostru a adus cu aproape o treime mai multe zile tropicale (260 zile), pentru ca în doar primii 5 ani ai deceniului 2010-2019 să se depăşească numărul de zile tropicale din întreg deceniul 9... Graficul de mai jos este relevant, linia de tendinţă reflectând incidenţa tot mai mare a acestor zile fierbinţi de vară...

Menţionez că aceste valori se referă strict la cele trei luni de vară, numărul anual fiind evident mai mare prin includerea zilelor tropicale (nu puţine...) din lunile mai şi septembrie.

Neavând la dispoziţie o situaţie sintetică pentru Bacău, pentru comparaţii, luăm în discuţie graficele din acelaşi tratat de geografie, unde valorile termice înregistrate în intervalul 1960-1980 însumau pentru Iaşi 19 zile tropicale (4 în iunie, 8 în iulie, 7 în august), 32 pentru Bucureşti-Băneasa (cu 7, 13 şi 12 zile) şi 36 pentru Craiova (cu 7, 14 şi respectiv 15 zile tropicale), valori pe care Bacăul anilor 2000 le va depăşi sistematic. În mod cert, acel maxim amintit pentru Câmpia Română acum patru decenii nu mai corespunde realităţii zilelor noastre...

Alte aspecte care pot fi extrase din analiza datelor meteo de pe site-ul menţionat:

-        creşterea frecvenţei zilelor tropicale încă de la începutul lunii iunie;

-   creşterea frecvenţei şi duratei valurilor de caniculă: în anii '90 intervalul cu temperaturi avea în medie 2-3 zile consecutive (cu o frecvenţă de 3-4 perioade călduroase pe vară). După 2000, advecţiile tropicale devin mult mai persistente, depăşind frecvent 6-7 zile consecutive (ex: 17-22 august 2002, 15-25 iulie 2007, 1-14 august 2013 etc.).

-        accentuarea vârfului termic al valurilor de căldură: dacă în anii '90 acesta se situa în jurul valorii de 31° C, maximele termice vor ajunge treptat spre 33° C, cu o depăşire mult mai frecventă a unor valori considerate excepţionale acum 30 de ani (câteva exemple: 37,5 °C pe 5 iulie 2000, 38°C pe 2 iulie 2003, 38,4 °C pe 26 iunie 2007, 40,3 °C pe 24 iulie 2007, 42,5 °C pe 7 august 2012). În aceste condiţii, disconfortul termic resimţit de populaţie este resimţit din ce în ce mai acut.

Perioada	Numărul mediu lunar de zile tropicale înregistrate în Bacău pentru intervalul iunie-august
1990-1999	6,5 zile tropicale/lună de vară
2000-2009	8,6 zile tropicale/lună
2010-2014	13,6/lună

 

Fără a avea la dispoziţie datele meteo din ultimii 16 ani, este o certitudine că fenomenul instalării unor veri din ce în ce mai toride caracterizează şi centrul Moldovei. Începând cu anul 2016, fiecare an a fost considerat cel mai cald an din istorie, doborând recordurile anterioare, situaţie confirmată pe plan naţional de Administraţia Naţională de Meteorologie. În aceste condiţii, chiar şi fără datele înregistrate la staţia meteo Bacău în perioada 2015-2020, nu cred că greşesc dacă afirm că acest risc climatic este în prezent comparabil ca frecvenţă şi intensitate cu zonele cele mai afectate din România anilor '70-'80 (Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Bărăganul Ialomiţei).

În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem  justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

Vezi şi:Maxime termice în Bacău

Pe firul apei: cascada Buciaș

 

Căutaţi case de vacanţă şi cabane? Haideţi în reţeaua Rentakub!

     A trecut doar ceva mai mult de un an de când semnalam în peisajul turistic băcăuan a unei investiţii remarcabile, de un farmec aparte: satul de vacanţă LaKuburi din Slănic-Moldova (click aici). De atunci, sute de turişti au călcat pragul acestui pitoresc loc, miile de review-uri pozitive, fotografiile şi aprecierile făcând dovada petrecerii agreabile a unor zile minunate în confortul kuburilor. Iată că acum, graţie succesului firesc obţinut în Perla Moldovei, iniţiatorii şi proprietarii proiectului pilot au început să dezvolte afacerea la nivel naţional, prin construirea de kuburi şi în alte zone cu potenţial turistic: Băile Felix, Bran, Cluj-Napoca, Constanţa, Râşnov, Vatra Dornei.

Mai mult decât atât, prin dezvoltarea platformei online Rentakub, este oferită o soluţie inteligentă de cazare pentru cei care îşi doresc să închirieze case de vacanţă şi cabane. În condiţiile în care pandemia COVID a schimbat comportamentul şi preferinţele de cazare ale turiştilor de la vechii coloşi hotelieri, cu sute de camere, la capacităţi de cazare mai mici, dar mai sigure epidemiologic şi mai apropiate de natură, Rentakub oferă o inedită soluţie de cazare, care prezintă numeroase avantaje faţă de clasicele canale de rezervare online: selecţia riguroasă a variantelor de cazare (acestea respectând filosofia designului, intimitatea, utilarea şi siguranţa sejurului), uşurinţa navigării pe site, confirmarea imediată a rezervărilor, afişarea transparentă a tuturor detaliilor legate de preţ, facilităţi şi disponibilitate, anularea gratuită cu 14 zile înainte de sosire, rambursarea a 50% din preţul cazării în condiţiile anulării cu 7 zile înainte de sosire ş.a.

Cu totul deosebită mi s-a părut propunerea Rentakub privind posibilitatea unui parteneriat profitabil cu proprietarii de case de vacanţă şi cabane care doresc înscrierea în reţea. Accesul gratuit în reţea, comisionul redus, interfaţa proprie de administrare, promovarea gratuită şi creşterea vizibilităţii la nivel naţional sunt câteva din marile avantaje aferite de rentakub.com. Detaliile le găsiţi aici, totul este foarte simplu!

Având deja experienţa cazării La Kuburi în frumosul Slănic al Moldovei şi cunoscând profesionalismul şi pasiunea iniţiatorilor acestui proiect, sunt convins că nu peste mult timp, prin Rentakub, vom putea avea posibilitatea alegerii a numeroase oferte atractive din toate regiunile turistice ale ţării, o alternativă elegantă, eficientă şi sigură prin care putem fi mai aproape de natură, în locuri de poveste şi de povestit mai departe...

Vezi şi: Turismul descoperă Kub-ismul

Casa de vacanţă care îţi aduce bani

 

 

O zi de vineri. Vineri, 22 martie 1935

Abia se finalizase proiectul de buget general al Statului. Pregătirile pentru sărbătorirea Centenarului Universității din Iași și al Academiei Mihăilene erau în toi. Nicolae Iorga publică Originea formelor vieții contemporane, volum care aduna cursurile prezentate în anul școlar 1933-1934. Continuau discuțiile pe tema pedepsirii adulterului în noul Cod Penal. Salarizarea și pensiile clerului reprezentau subiect de gâlceavă. Începeau pregătirile pentru campania electorală în vederea alegerilor parțiale din București. La Sculeni, în județul Iași, mocnea deja un incendiu care se va dovedi devastator. Societatea Română de Telefonie oferea publicului o înlesnire specială la instalarea unui telefon până pe 15 aprilie: plata anticipată a abonamentului doar pe o lună în loc de trei...

Pe Glob, ziua nu era lipsită de surprize. Criza politică și economică din Belgia ajungea la paroxism. Negrii devastează un magazin din New York. Sovieticii anunță că vor construi un nou balon stratosferic cu o capacitate de 50000 mc.

Prin târgul Bacăului primăvara își intra în drepturi. După o dimineață cam rece, Soarele avea să apară, prefigurând o zi frumoasă, cu un pic de vânt. Cojoacele și cizmele erau curățate și puse la păstrare. Un june aduce la primărie  și înregistrează un memoriu semnat de peste 100 de cetățeni de frunte, prin care se solicita înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”. Era momentul de început al nașterii - nu fără greutăți – al parcului nostru. Inima verde a Bacăului începea să bată...

Astăzi, inima verde a Bacaului bate din ce în ce mai greu... Haideți să o resuscităm, dacă ne (mai) pasă de acest oraș! 

Prin Bacăul interbelic

 "Fiecare îşi duce traiul egoist, material, fără să se gândească la viitorul ţării. Rar de tot, câte un conferenţiar tulbură liniştea deplină, spîriind somnul ce se lasă peste pleoapele mai mult lenevite decât ostenite. (...) Vântul dinspre munte nu invioară; răscoleşte cel mult praful din belşug, care tulbură vederea. (...) Totuşi, atâtea s-ar putea săvârşi într-un oraş cu împrejurimi frumoase...(...) Lipsesc trâmbiţaşii care să ne trezească din toropeala ce ne cuprinde..."

Sursa: Ion Simionescu - Oraşele din România, ediţia a III-a, Editura "Cartea Românească", Bucureşti, 1929.