Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, 15 februarie 2010

CENTURA ŞOSELEI


           Recent, un articol de fond dintr-un cotidian local răsucea încă o dată cuţitul în rană, referitor la şoseaua de centură a Bacăului. Dincolo de un anumit partizanat ideologic, articolul trăgea un nou semnal de alarmă pentru un proiect care de mai bine de patru ani zace în sertarele Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (ce bine sună noua titulatură!), după ce, indiferent de culoarea guvernamentală, proiectul a provocat reacţii dâmboviţene cât se poate de eterogene, surprinse în câteva titluri pe care le-am cules din presa vremii, conturând o situaţie să-i spunem …hilară:
- Soseaua de centura a Bacaului, gata in 2009 (Valoarea estimativa a investitiei este de 84,14 mil.de Euro, licitatia pentru consultanta si proiectare urmând a fi organizata în data de 5 iulie 2006. Lucrarile vor începe în prima decada a anului 2007 si sunt estimate a fi finalizate în anul 2009 – sursa: http://bacaul.ro/soseaua-centura-bacau-840)
-Incep lucrarile la soseaua de centura a Bacaului (Data: 16 ianuarie 2006, sursa: http://bacaul.ro/incep-lucrarile-la-soseaua-de-centura-106)
- Centura Bacăului, azi o vedem şi nu e (sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-special/centura-bacaului-azi-o-vedem-si-nu-e-129988.html)
- Soseaua de centura intra in linie dreapta. Bacaul va avea sosea de centura din 2010. (Sursa: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/461779/Soseaua-de-centura-intra-in-linie-dreapta/)
-Centura Bacaului depinde de prelungirea acordului cu BM (Sursa: http://www.money.ro/news/centura-bacaului-depinde-de-prelungirea-acordului-cu-bm.html)
-Centura Bacaului, un proiect mort in fasa? (Sursa: http://www.observatordebacau.ro/2010/01/05/centura-bacaului-un-proiect-mort-in-fasa.html)
-Bacău: Guvernul investeşte într-o şosea de centură (http://www.realitatea.net/bacau--guvernul-investeste-intr-o-sosea-de-centura_69369.html)
-Soseaua de centura, blocata politic etc, etc. (pentru o listă exhaustivă sugerez un search pe Google...)

       Una peste alta, sunt nevoit să fac referire la aceeaşi absurditate de care scriam acum o săptămână. Oare cât timp vom mai irosi ca să lăsăm deoparte interesele politicii de gaşcă, dorinţele grupurilor de putere, superficialitatea, dezinteresul, incoerenţa ori lipsa de profesionalism a atâtor „vizionari”? Ce mai contează că există un plan de amenajare al teritoriului naţional (peticit şi el cu n « completări »). Ce mai contează că mai mult împinşi de la spate de Bruxelles publicăm strategii de dezvoltare durabilă, dezvoltare regională, renovare urbană, obiective pentru reducerea disparităţilor de orice natură etc, sunând frumos din coadă (ca o paranteză, dacă vreţi să vă binedispuneţi şi să vă vizualizaţi viitorul cel plin de bunăstare, accesaţi strategii de genul România 2025 sau România 2050, lecturi pasionante...) înlocuind celebrele « cărţi » din perioada preaderare (mai ţineţi minte Cartea Albă...., Cartea Verde.....ş.a.m.d). Ce mai contează că o mână de geografi, arhitecţi, urbanişti trag gloanţe oarbe în eter cu studiile şi cercetările lor documentate? Ce mai contează că o mână de geografi universitari pasionant de săriţi de pe fix au publicat analize spaţiale care au fost duse până la microscopicul stadiu de comună mioritică? Suntem in stare oare vreodată să trecem de orgolii, interese personale şi să gândim sistemic, lucid, pentru a sistematiza măcar o parte din spaţiul românesc, indiferent că e vorba de o regiune de dezvoltare, oraş, sat sau banală arteră rutieră? 
        Nu vreau să par partizan pentru că sunt băcăuan şi patriotismul local m-ar înflăcăra fără rost. Ar trebui să ne dăm seamă că totuşi chiar există priorităţi majore în arhitectura spaţiului românesc. Politicienii vorbesc cu enfază de strategii de dezvoltare, uitînd că roata s-a inventat de mult. Proiectul şoselei de centură nu are doar patru ani de existenţă, atât cât are dosarul din sertarului unei instituţii a statului. Semnalele de alarmă au fost trase cu aproape patru decenii în urmă, când problemele de amenajare urbană ale Bacăului nu erau nici pe departe atât de complexe ca acum… 
        În 1973, geografii N. N. Lupu şi Iulia Văcăraşu argumentau necesitatea acestei investiţii:Un alt inconvenient, deşi în lucrarea de faţă nu ne ocupăm de textura şi structura oraşului, este lipsa unei centuri de circulaţie. Convergenţa tuturor căilor de circulaţie şi în special a celor naţionale, spre centrul oraşului, duce la o mare aglomerare a acestuia şi totodată la poluarea masivă a zonei cu cea mai mare densitate a populaţiei. Apare un non sens, vatra prea extinsă în raport cu numărul populaţiei şi în acelaşi timp zone supraaglomerate (după patru ani de la publicarea acestui articol, recensământul populaţiei şi locuinţelor din 5 ianuarie 1977 trecea în dreptul Bacăului o populaţie de „doar” 127299 locuitori, faţă de 205000 persoane, cât va atinge oraşul în 1992…). Se impune şi în cadrul oraşului Bacău, o rigurozitate mai mare în sistematizarea sa, în funcţie de cerinţele populaţiei şi de dezvoltarea funcţională a întregului complex urban. (N. N. Lupu şi Iulia Văcăraşu, Oraşul Bacău – probleme de geografie urbană, în Studii şi cercetări geografice, Bacău, 1973, pagina 75).
         Argumentarea necesităţii acestui obiectiv este cât se poate de clară deci. Şi atunci, de ce atâta bălăcăreală pentru o simplă decizie care ar materializa ceea ce adevăraţii profesionişti au prognozat încă din timpul „obsedantelor decenii”? Doar pentru că ne-am învăţat să zâmbim amar sau să râdem în hohote (în funcţie de capacităţi) citind Academia Caţavencu”?

Un comentariu:

  1. Ce este mult mai dureros este faptul ca exista fonduri europene NERAMBURSABILE (cu un efort financiar minim din partea autoritatilor romane) pentru construirea de sosele de centura pentru orase.
    Insa distinsii nostri alesi nu se zbat pentru a formula o cerere de finantare pentru simplul motiv ca banii europeni trebuie justificati integral. Si cum din banii europeni e mai greu a fura, mai bine nu facem nimic,nu?

    Multumim alesilor pentru nedezvoltarea statului roman si a inglobarii in datorii.

    RăspundețiȘtergere