Pensionarii şi vârstnicii judeţului Bacău

    La nivel naţional, judeţul Bacău se situează pe locul 32 după ponderea pensionarilor în totalul populaţiei (20,3%, în valori absolute reprezentând 145395 persoane) – fig. 1.  Din acest punct de vedere ne încadrăm într-un top ten al unităţilor administrative cu o prezenţă mai redusă a pensionarilor (alături de judeţe precum Botoşani, Vrancea, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Galaţi ş.a.), consecinţă a unei rate a natalităţii cu valori sensibil mai mari decât media naţională, timp de decenii.

 Fig. 1. Ponderea pensionarilor în populaţia judeţelor 
Sursa şi detalii: econtext.ro

    Interesantă este comparaţia cu structura pe grupe de vârstă. Pe fondul fenomenului de îmbătrânire demografică (15% din populaţia României depăşeşte vârsta de 65 de ani!), judeţul Bacău nu a atins încă media naţională, penultimul recensământ cuantificând 93032 persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste (13,1% din populaţia totală), şi 130130 persoane cu vârsta de peste 60 de ani (18,4%). Indiferent dacă luăm în calcul limita de 60 sau 65 de ani ca standard legal pentru includerea în categoria pensionarilor, se constată o diferenţă evidentă între cele două seturi de date. Concluzia este  clară: cele două decenii postrevoluţionare au supradimensionat ponderea pensionărilor (şi) la nivelul judeţului Bacău, prin diverse artificii legislative conjuncturale care au permis bine-mersi unor „întreprinzători” foarte apţi de muncă să se eschiveze chiar şi de la 40 de ani de a mai merge la serviciu…Şi care au rămas cu pensii chiar "nesimţite" faţă de amărâtul de cupon al majorităţii pensionarilor oneşti (fig. 2).

 Fig. 2. Pensia medie la nivelul judeţelor (trimestrul IV 2010) - sursa: econtext.ro

 

     Revenind la structura pe grupe de vârstă, se constată o disproporţie evidentă între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte îmbătrânirea demografică. Dacă oraşele judeţului Bacău aveau o pondere a persoanelor de peste 65 de ani de 9,5%, satul băcăuan este mult mai îmbătrânit, ponderea respectivei categorii fiind de 16,3%. Şi în acest caz, media statistică ascunde mari disproporţii. Exemplific cu piramida vârstelor dintr-o localitate rurală avantajată geografic şi economic de proximitatea reşedinţei de judeţ, dar în care vitalitatea demografică şi socio-profesională e pe cale să se stingă (fig. 3)...

 Fig. 3. Caz reprezentativ pentru exemplificarea fenomenului de profundă îmbătrânire demografică (2002) la nivelul ruralului băcăuan (sursa datelor: I.N.S. Bucureşti)