Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, 5 decembrie 2011

Harta judeţelor care respiră în mediul universitar. Cum stă Bacăul?


   În România, universităţile pot fi împărţite în 3 mari categorii. Prima include cele 3 centre universitare Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, care se detaşează net prin tradiţii (secolul al XIX-lea), diversitatea specializărilor, numărul de cadre universitare şi o activitate susţinută de cercetare. Categoria a două ar fi formată din universităţile apărute în deceniile postbelice, ca o necesitate de a forma în România socialistă diverşi specialişţi pentru construirea unei „societăţi multilateral dezvoltate”. În ultima categorie, cea mai eterogenă ca resurse educaţionale, se regăsesc cele mai tinere centre, apărute după 1990 sub forma unor universităţi de stat dar şi particulare. S-a ajuns în acest fel la un paradox: dinamica ascendentă (fulminantă chiar în anumite perioade) a numărului de studenţi şi cadre didactice, în opoziţie cu evoluţiile din sistemul preuniversitar. În acest fel, doar 14 judeţe nu se pot lăuda cu existenţa unei universităţi mai mică sau mai mare, care să le adauge pe blazon aerul academic (fig. 1).   Dacă despre numărul de studenţi sau de profesori s-a mai scris, întocmindu-se fel de fel de statistici şi topuri (vezi econtext.ro sau Fundaţia "Dinu Patriciu"), astăzi am să mă refer la o analiză inedită, referitoare la „dotarea” judeţelor cu cadre universitare (asistenţi, lectori, conferenţiari, profesori) în funcţie de mărimea demografică a unităţilor administrative. După cum se observă din cartodiagramă,  cele mai favorizate judeţe sunt Cluj, Iaşi, Timiş, Sibiu şi Bihor, care dispun de un cadru universitar pentru mai puţin de 500 de locuitori (Cluj 1 profesor la 176 locuitori, Iaşi un profesor la 250 locuitori ş.a.m.d.). La polul opus se situează pseudo-judeţele universitare Satu Mare şi Călăraşi, unde universitarii reprezintă o rara avis pierdută printre 20000-30000 de locuitori. Bacăul, cu cele două universităţi, „Vasile Alecsandri” şi „George Bacovia”, are o vizibilitate medie, exprimată prin valoarea de 2477 de locuitori care revin unui cadru universitar, situându-se pe acelaşi palier cu Alba (2010), Suceava (2033), Prahova (2378) sau Gorj (2675).

 Fig. 1. Harta judeţelor universitare

Articole din acelaşi domeniu: 

 Studentele domină universităţile băcăuane

Topul universităţilor din România după numărul de studenţi 

Ierarhizarea universităţilor din România


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu