Perspectivele staţiunii Slănic-Moldova

Recenta semnare a contractului privind proiectul „Schi Parc Slănic-Moldova”, după vreo 6-7 ani de la anunţarea lui, reprezintă cu siguranţă una din cele mai bune veşti pentru acest final de an. Conform estimării perioadei de implementare, ar trebui ca cel târziu la finalul anului 2013, judeţul Bacău să se îmbogăţească cu o pârtie de schi de 1500 m lungime, 38 m lăţime, o energie de relief de 230 m (coborârea începe la 714 m altitudine, punctul de sosire fiind la 484 m) şi o capacitate de primire de 693 de schiori pe zi. Acesteia i se va adăuga conform proiectului de 28,236 milioane lei (aproape 7 milioane de euro) şi o infrastructură specifică, formată din teleschi, instalaţie de iluminat nocturn, instalaţie de zăpadă artificială, maşină de bătut zăpada, serviciu Salvamont, şcoală de schi. Potrivit Strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Slănic Moldova în perioada 2010- 2020, finalizată în luna august a acestui an, investiţia atât de aşteptată se încadrează într-un set mai amplu de proiecte, care au ca finalitate transformarea staţiunii într-o „veritabilă perlă a turismului românesc” (citat din document). Alături de conturarea domeniului schiabil, care ar reduce sezonalitatea turistică tot mai pronunţată, edilii au în vedere amenajarea infrastructurii balneare din jurul celor 21 de izvoare minerale, promovarea sistematică a potenţialului turistic, amenajarea traseelor turistice montane din Munţii Nemira, înfiinţarea unui centru de formare în turismul balnear, amenajarea hidroenergetică a Slănicului şi practicarea sporturilor nautice pe anumite sectoare (rafting), construirea unei baze sportive, a unei telecabine cu clădire pentru observaţii panoramice şi a unui parc de distracţii integrat, care să cuprindă inclusiv un Aqualand. Un set de măsuri (fig. 1) care sunt atractive şi care ar scoate din conul prelungit de umbră în care a intrat nemeritat, spunem noi, după 1989, Perla Moldovei, lucru vizibil şi din prisma evoluţiei foarte fluctuante a numărului de turişti cazaţi în ultimul deceniu: 24827 (2002), 26076 (2003), 33097 (2004), 46183 (2005), 38789 (2006), 30072 (2007), 60000 (2008), 40000 (2009).

 Dincolo de aceste proiecte, din punctul meu de vedere rămâne extrem de actuală însă necesitatea stringentă a creşterii accesibilităţii, prin scoaterea staţiunii din „fundul de sac” al micului bazinet depresionar în care s-a dezvoltat situl aşezării (fig. 2). Din acest punct de vedere, construirea unei şosele de legătură spre Valea Oituzului (către Poiana Sărată, cu acces la E574 este vitală, oricât de mult ar costa această investiţie. După trecerea momentului euforic al semnăturilor pe contractul pârtiei de schi, ar trebui să avem în vedere realitatea: domeniul schiabil românesc, cu cei 116 km de pârtii diseminate prin 17 judeţe (130 pârtii omologate) abia se află la nivelul unei singure staţiuni montane din Austria, Franţa sau Elveţia. Dacă includem şi aspectele geomorfologice caracteristice Carpaţilor Româneşti, în mare parte restrictive pentru practicarea la scară mare a acestui sport, necesitând cheltuieli suplimentare de întreţinere, este evident că sustenabilitatea staţiunilor care se bazează doar pe această formă de turism este destul de precară...Iar Slănicul ar trebui să-şi ia măsuri de siguranţă.

În loc de post scriptum: prin numeroase documente oficiale (inclusiv în strategia actuală a staţiunii) precum şi pe suporturile cartografice de dată recentă, am observat suprimarea cratimei din oiconimul Slănic-Moldova. Scrierea corectă a denumirilor geografice româneşti are totuşi nişte reguli stricte, din dorinţa de a standardiza toponimia naţională, aşa cum de altfel se poate constata căutînd în Gramatica limbii române (Editura „Academiei”, 2005), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), publicat în 2005 la Editura „Univers Enciclopedic” sau în Dicţionarul geografic al României (Academia Română - Institutul de Geografie, 2008). Să nu uităm deci micuţa cratimă: Slănic-Moldova, stimabililor!

Sursa fig.1-2: "Strategia de dezvoltare a oraşului Slănic Moldova, 2010-2020"