
BERZUNŢI: comuna în care
lucrările de artă populară în lemn au atins un impresionant nivel artistic.
- porţile mari de la intrarea în
gospodărie, a căror suprafeţe încântă ochiul prin frumuseţea crestăturilor, produc
o impresie deosebit de puternică
BRUSTUROASA: iscusinţa deosebită a ţăranului român de a folosi
toate particularităţile reliefului muntos pentru a-şi aşeza gospodăria şi
practica ocupaţiile
-
casele au acoperişul de şiţă în patru ape, prispă,
denumită local tîrnaţ cu balustrada
ornamentală prin traforare şi stâlpi de lemn
-
un aspect inedit pentru turist îl constituie coarnele de
berbec prinse la grinzile din exterior ale grajdului sau şurii
-
aici turistul poate admira nemijlocit şi iscusinţa
meşterilor cojocari care creează şi astăzi adevărate broderii de piele
CIREŞOAIA: unele gospodării cu o bogată dantelărie la
cerdacul caselor de bârne realizată prin traforare
-
imagini mai rare ale Lunii şi Soarelui amplasate chiar în
creştetul cerdacului
-
frumuseţea unor stâlpi ciopliţi din piatră de gresie ce
străjuiesc intrarea în gospodării
-
executate cu măiestrie de meşterii pietrari din
localitate, ornamentele caracteristice redau frunza de stejar cu ghindă şi
„întorsura de funie” cu „canafi”, adică ciucuri.
CUCUIEŢI: satul, aparţinător comunei Dofteana, păstrează
până în zilele noastre toate datinile locale de Anul Nou (urşii, capra, irozii,
jienii, plugul cu boi etc.).
DĂRMĂNEŞTI: muzeu etnografic local unde se găsesc măşti
ornitologice de o deosebită originalitate
DOFTEANA: muzeu etnografic amenajat la căminul cultural
FUNDU RĂCĂCIUNI: beciurile săpate în panta
dealului, moară veche încă în plină activitate, broderia pe piele a pieptarelor
confecţionate de cojocarii din localitate
- interesantă este încercarea creatorilor
populari locali de a găsi soluţii în acoperirea în întregime a părţilor din
faţă şi din spate a bondiţelor cu cusătură plină, creând piese de artă populară
de o certă valoare artistică.
GLĂVĂNEŞTI: autentice creaţii mai ales în domeniul ţesăturilor.
Aici pot fi admirate covoare realizate
cu o rară sensibilitate artistică, pe care domină, ca imagine centrală, motivul
pomului vieţii
HELEGIU: în apropierea Consiliului popular comunal există o
splendidă poartă cu ornamente antropomorfe, deosebit de originale. Pe stâlpii
masivi ai porţii apar ca motive dominante chipul omenesc,mâna omului cu
degetele răsfirate, precum şi o seamă de motive geometrice, realizate cu
fantezie şi talent.
IZVORU BERHECIULUI: bâte din lemn realizate cu un
simţ al proporţiilor şi un nivel artistic cu totul ieşite din comun.
MĂNĂSTIREA CAŞIN: case cu structură tradiţională,
cu ceardac şi cu tîrnaţ, alcatuite din tindă, odaie de stat şi odaie de curat
- „florăriile” cerdacului, uşiţele traforate
ce apar ca nişte miniaturi de artă populară pe acoperişurile confecţionate cu
şindrilă
- o splendidă realizare artistică o constituie
ornamentele executate prin crestare pe porţile masive cu acoperiş, amplasate la
intrarea în gospodărie
OITUZ: ultimele mărturii ale olarilor din Grozăveşti (cum se
numea în trecut comuna); există o piuă şi o dârstă, în funcţiune şi azi, care
îndeasă ţesăturile de lână după o veche tehnică
PRĂJEŞTI: aici se menţine încă în viaţa cotidiană vechiul
costum popular purtat mai ales de femei
-
centru renumit al cojocăritului (bondiţe, pieptare,
cojoace, căciuli)
-
muzeul sătesc
-
la 1 martie se desfăşoară un original obicei local,
„mătăhălile”, spectacol de pantomimă cu cete de oameni mascaţi
RĂCĂCIUNI: muzeu etnografic cu numeroase piese de artă
populară (îndeosebi textile, cusături, obiecte din lemn – se remarcă „cămaşa de
mireasă” din satul Orbeni, cămaşa din Cucova)
Foto: Mănăstirea Caşin
Foto: Mănăstirea Caşin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu