Un arc verde peste timp

      Indiferent de vanităţi, oamenii sunt vremelnici. Ideile generoase pot fi perene...

      Mulţumesc tuturor celor care - într-o formă sau alta -  au îmbrăţişat acestă idee!

Mărţişoare de Ghimeş

Când frumuseţea naturii nu are nevoie de o anumită dată din calendar...Ţinuturi ghimeşene, 1 martie 2018...

Foto: L.A.

22 martie: o zi pentru patrimoniul verde al Bacăului. Ne vedem în parc?

         Nu există nicio altă zonă urbană care să ofere atâtea beneficii, indiferent de orizontul de timp luat în calcul. Nu există niciun alt reper spaţial băcăuan cu o asemenea polivalenţă funcţională. Nu cred să mai fie prin alte locuri atâta concentrat al memoriei şi afectivităţii băcăuane de dată recentă…Ca revers ironic al medaliei, după 1990 niciun alt spaţiu public nu pare a fi tratat cu mai multă superficialitate... Deplângem cu toţii masacrul urbanistic, gândirea provincială, fizionomiile prăfuite, cenuşiul zilelor, carenţele identitare, aşteptările pecuniare... un mix anodin şi nearticulat. Stropul de verde pe care îl (mai) avem l-am putea folosi pentru a da vitalitate şi culoare unui oraş care nu îşi (re)găseşte cadenţa. Martie este actul de naştere al acestei inimi verzi pe care o are Bacăul. Pe 22 martie 1935, băcăuanii şi-au oficializat dorinţa de a avea un parc adevărat. Pe 22 martie 2018 băcăuanii pot reitera această stare de spirit. O plimbare pe alei, o fotografie, o îmbrăţisare pe o bancă, un zâmbet arătat copilului pe trotinetă, un gând sprinţar, un pas nostalgic…sunt doar câteva modalităţi simple prin care putem sărbători cu mic, cu mare, o zi prin care Bacăul îşi revendică astăzi - şi mai ales mâine - dreptul la un destin mai presus de clişeele bacoviene. Ne vedem în parc? Haideţi să ne bucurăm de un verde proaspăt!

      Fiţi la curent cu noutăţile intrând în grupul Parcul "Cancicov" Bacău şi accesând pagina evenimentului (Ziua Parcului "Cancicov").

"Verde crud, verde crud…

Mugur alb, si roz si pur,

Te mai vad, te mai aud,

Vis de-albastru si azur."

Vezi şi: Parcul "Cancicov" la ceas aniversar

Patrimoniu pe Apa Sâmbetei: Moara Hazaparu (Dărmăneşti, judeţul Bacău)

     La prima vedere totul este perfect. Ochioasele indicatoare - montate acum câţiva ani - îţi pot lăsa impresia că abundenţa aceasta de obiective de patrimoniu este gospodărită după cele mai bune reguli ale managementului turistic...

     Presupun însă că nu aţi uitat zicala cu gardul şi cu leopardul asociat... Colegul Viorel Paraschiv a trecut în acest week-end prin zonă şi...surpriză:

Un simplu "amănunt" ar mai fi de adăugat, cel de mai jos...

Concluzia o trageţi dumneavoastră...

Topul oraşelor eficiente în atragerea de fonduri europene

     Un clasament  interesant al reşedinţelor de judeţ  (realizat de UrbanizeHub și pus în infografic de Transilvania Reporter) în funcţie de  fondurile europene  atrase de administrațiile locale în perioada 2007-2016. Tare m-aş bucura ca Bacăul să se regăsească la acelaşi nivel şi pentru intervalul 2017-2026…

Articolul poate fi citit pe urbanizehub.ro

Sursa graficului: urbanizehub.ro

Bacăul celor fac mişcare

   O cartografiere spectaculoasă a fluxurilor de mişcare pentru sănătate din Bacău, via Strava Global Heatmap.

Sursa: strava.com

Bacăul pădurilor virgine

     Greenpeace România a lansat o foarte interesantă hartă a pădurilor virgine potențiale, studiul fiind realizat de Greenpeace împreună cu Universitatea Eberswalde (Germania) și Universitatea "Al. I. Cuza", din Iași (prin Facultatea de Geografie şi Geologie). Judeţul Bacău se poate mândri  - dacă mândrie înseamnă să fii pe acelaşi palier cu judeţul Timiş, judeţ doldora de înălţimi carpatice, după cum bine ştiţi…- cu 2555 ha de păduri primare. Nu detaliez localizările arealelor, vă las curiozitatea de a le descoperi singuri aici.  Grăbiţi-vă, să nu se evapore între două click-uri şi o duzină de drujbe mânuite de băieţi deştepţi...

   Sursa infograficului: greenpeace.org

Un Bacău ambiţios la Târgul de Turism al României

Judeţul Bacău participă în aceste zile (16 – 18 noiembrie 2017) la a XXXVIII-a ediţie a Târgului de Turism al României, eveniment organizat de Complexul Expoziţional Romexpo Bucureşti. Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău şi-a propus în acest an să aibă o prezenţă mult mai dinamică prin cooptarea unităţilor administrative-teritoriale Slănic-Moldova, Târgu-Ocna, Moinești, Magirești și Palanca, standul judeţului devenind astfel mult mai atractiv prin diversitatea materialelor de promovare şi printr-un program ambiţios, axat pe activități de cultură, tradiții, obiceiuri şi gastronomie tradițională. Cu această ocazie va fi lansată şi o nouă hartă turistică a judeţului Bacău (foto stânga), instrument foarte util pentru cunoaşterea “zestrei” turistice băcăuane.
Detalii suplimentare: turism-bacau.ro

Pe Bistriţa în jos, pe un mal frumos...

La o aruncătură de băţ de vărsarea în Siret, albia Bistriţei ne întâmpină cu un peisaj fluvial apreciat nu doar de către pescari...

Bacăul prin topul judeţelor în care să (nu) trăieşti

     Se iau 15 criterii reprezentative pentru calitatea vieţii. Se amestecă şi se pune totul sub lupa analiştilor de la "Capital" . Pentru Bacău,  indicatorul agregat rezultat ne poziţionează pe locul 18 din 42. O fi bine, o fi rău? Eu zic că intrăm în categoria judeţelor care nu te omoară, dar nici nu te lasă să trăieşti :)... Detalii pe Capital.

Foto: capital.ro

Încondeieri de Ghimeş

Bijuterii pascale. Detalii aici.

Nestemate carpatice în format multimedia

Iubesc Carpaţii pentru peisajele lor de o diversitate uluitoare. O frântură de nestemată posedăm şi noi, băcăuanii, pe Trotuşul superior, adevărată Prahova a Moldovei. De câte ori am avut prilejul, v-am povestit despre această nestemată. Acum am bucuria să văd că pe urma paşilor mei  - imortalizaţi prin câteva fotografii care au fost publicate deja în diverse ghiduri turistice - au trecut profesionişti ai imaginii. Este minunat să revezi locuri şi oameni, obiceiuri şi tradiţii de o specificitate deosebită. Lăsaţi-vă pe spate în scaun, alungaţi grijile cotidiene şi bucuraţi-vă de cele 9 minute din acest filmuleţ deosebit (click aici). Va urma o imersiune carpatică pentru starea de bine. Pentru că aici, în zona Ghimeşului, dragostea dintre pământ şicer capătă un contur de o frumuseţe rar întâlnită...

O nouă staţiune turistică pe harta judeţului Bacău

Localitățile Borsec (județul Harghita) și Sucevița (județul Suceava) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința de astăzi.

De asemenea, un număr de 10 localități sau zone componente ale unor localități au primit atestare ca stațiuni turistice de interes local: Baia de Fier - județul Gorj, Boghiș - județul Sălaj, Colibița - județul Bistrița-Năsăud, Moisei - județul Maramureș, Negrești Oaș – județul Satu Mare, Pojorâta – județul Suceava, Sângeorgiu de Mureș – județul Mureș, zona Băile Banffy – municipiul Toplița, județul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, județul Cluj, zona Moinești-Băi – municipiul Moinești, județul Bacău.

Prin promovarea ca stațiuni turistice de interes național sau local, aceste localități vor avea șanse mari în atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe de finanțare impun existența atestării ca stațiune turistică.

După completările făcute astăzi, în total sunt atestate ca stațiuni turistice de interes național 43 de localități, iar 57 de localități au primit atestatul de stațiuni turistice de interes local.

Foto sus: o superbă imagine panoramică a municipiului Moineşti (sursa: Viorel Costea)

Topul staţiunilor balneare din România. Slănic-Moldova ocupă locul 7 în ierarhia ARB

   Asociaţia Română de Balneologie (ARB) a publicat recent o clasificare a staţiunilor balneare din ţara noastră, folosind o bază metodologică reprezentată de o analiză multicriterială. Cele zece criterii de evaluare luate în considerare pentru anul 2016 se referă la următoarele aspecte, conform /bioclima.ro:

1.   Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale;

2.   Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică;

3.   Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4.   Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5.   Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6.   Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7.   Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ;

8.   Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ;

9.   Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ;

10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Sursa tabelului: Asociaţia Română de Balneologie

Destinaţii montane băcăuane: Pensiunea Arannyos

    Din aceeaşi zonă superbă a Munţilor Tarcău, pe plaiuri ghimeşene, a apărut de curând o frumoasă amenajare turistică pentru cei care vor să-şi încarce bateriile pe modulul fast relax. Pentru cei care nu cunosc zona, aducem la lumină câteva articole mai vechi:

Colţ de rai: Răchitiş de Ghimeş-Făget
Surpriza din Munţii Tarcău
Trecător prin judeţ: Munţii Tarcău
Periferii divine
Localităţi băcăuane la înălţime

Foto: Anca Manolache, Dana Costraş, Monika Jarca

Alte imagini sunt disponibile aici.

Relaxare plăcută! Doar 105 km vă despart de un colţ de rai...

Calendare, calendare...calende greceşti?

    Nu v-aţi dori un astfel de calendar pe birou (completat şi cu alte activităţi din sfere culturale, istorice, artistice, turistice etc) în care să puteţi selecta destinaţii pentru ieşirile în judeţ la final de săptămână şi nu numai? Avem un judeţ care posedă o mulţime de atracţii, o diversitate de activităţi locale, dar care sunt prea puţin cunoscute şi promovate. Avem şi o constelaţie de instituţii şi organizaţii care s-au obişnuit să conceapă/solicite strategii, prognoze, planuri doar de amorul artei, fără a coagula practic nimic? Cheltuim o mulţime de bani europeni doar pentru proiecte frumos poleite dar găunoase structural. Rezultatul se vede cu ochiul liber sau se scormoneşte cu greu în mediul online. Ce utilă ar fi o hartă interactivă prin care fiecare unitate administrativă din judeţ, la atingerea cursorului, să ne ofere acele repere din calendar care să suscite interesul şi dorinţa de a vedea la faţa locului crâmpeie autentice de trăire...Faceţi măcar o pauză de la şmenuieli, "licitaţii", afaceri de cumetrie, proiecte şi metafore politizate, mobilităţile europene, achiziţii, şi încercaţi ceva mai simplu, mai necesar... Un elev de liceu vă poate demonstra oricând că poate fi mai eficient, fără a avea acces la toată infrastructura de care dispuneţi.

Cu drujba la coadă. Coada Lacului Bacău II (sit Natura 2000)

     Fotografii făcute ieri, după ce am citit comunicatul CRE:

“Nu mai puţin de 43 de nuci dar şi zeci de alţi arbori şi arbuşti specifici zonei de luncă au fost tăiaţi pentru lemn de foc în coada lacului Bacău, în perimetrul sitului Natura 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. Incepând cu anul 2006, de când CRE Bacău exercită custodia acestei zone protejate, nu ne-am confruntat niciodată cu astfel de tăieri masive.

CRE Bacău a depus plângere la Secţia 2 Poliţie, astfel incât poliţia şi reprezentanţi ai Ocolului SIlvic au evaluat paguba şi vor încerca să descopere vinovaţii, deşi nu s-au arătat foarte încântaţi de sesizarea primită.

După părerea pădurarului, raportat la numărul de arbori tăiaţi, drujbarii au avut de lucru o zi întreagă. Curios este faptul că nimeni nu a auzit sau nu a văzut cele întâmplate, deşi la doar câţiva metri, peste dig, este situat un post de pază al Protecţiei CIvile.

Chiar dacă vor fi prinşi, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut, de cele mai multe ori astfel de fapte sunt trecute cu vederea de organele în drept, fiind considerate “mărunte”. La fel ca în cazul braconajului piscicol, cei vinovaţi revin mereu la vechile îndeletniciri.

Chiar dacă valoarea economică nu este impresionantă pentru autorităţi, considerăm că dispariţia a zeci de arbori tineri din zona de luncă este o mare pierdere, cu atât mai mult cu cât vorbim de o arie naturală protejată.

Oraşul Bacău este unul din puţinele oraşe care se bucură de o arie natural protejată de importanţă europeană pe raza sa, zona fiind apreciată de iubitorii de natură, ciclism, fotografie, sporturi nautice sau pescuit.”  - sursa: Centrul Regional de Ecologie Bacău

     Alte comentarii sunt de prisos...

Căile Domnului

Când Cel de sus împodobeşte ultimul drum.

De unde se alimentează Bacăul cu apă?

    Pentru că tot am fost întrebat de mulţi băcăuani afectaţi de ultima avarie a conductei cu bucluc...

     „Municipiul Bacau este alimentat cu apa din doua surse: Lacul Poiana Uzului si Uzina de apa Darmanesti, localizate la aproximativ 50 km la vest de oras (in Muntii Carpati) si doua fronturi de captare apa subterana, localizate la aproximativ 5 km nord de oras.

Captari de apa subterana:

1. Statia Margineni  – cu fronturile de captare Margineni 1 (28 de foraje), Hemeiusi I +II (13+5 foraje) - este construita intre anii 1960 -1986 la o adancime de 8-12 m sub nivelul solului, cu o capacitate maxima de 270 l/sec.

2. Statia Gheraiesti  – cu fronturile de captare Margineni 2 (16 foraje) si Gheraiesti I +II (44+ 44 foraje), construita intre anii 1966 -1986 la o adancime de 9 -15 metri sub nivelul solului , cu o capacitate maxima de 415 l/sec.

 Captarea de suprafata:

1.Aductiunea UTA- Darmanesti Bacau;

2.Aductiunea Margineni –Barati;

3.Aductiuni de la foraje la statiile de pompare Margineni si Gheraiesti;

 Exista trei statii de pompare principale pentru alimentarea orasului Bacau: 1.Caraboaia; 2. Margineni si 3. Gheraiesti. Municipiul Bacau detine pentru tratarea apei o statie de clorinare si o statie de tratare realizate prin programul ISPA, derulat in perioada sept.2005 – decembrie 2010.

Municipiul Bacau are pentru distributie urmatoarele rezervoare: Barati 20000 mc , Gheraiesti 30000 mc  Margineni 10200 mc, Caraboaia 600 mc , Trebes 250 mc, Luncani 250 mc, totalizand 61.100 mc.

Reteaua de distributie este in lungime de 255,2 km."

   Sursa: Studiu justificativ privind stabilirea indicatorilor de performanta ai Serviciului de Alimentare cu Apa si de Canalizare. Foto: bacau.net

Bacăul fotogenic

    Câţiva pasionaţi de fotografie au ieşit la început de an pe malul Lacului Bacău II pentru o mică relaxare. Mai jos puteţi urmări câteva rezultate publicate de autori pe grupul dedicat de pe Facebook. Cu riscul de a mă repeta, nu pot să nu punctez cel puţin două aspecte:

 - cine spune că doar cenuşiul, violetul şi monotonia caracterizează fizionomic oraşul, se înşeală amarnic;

 - chiar şi în joacă, se poate contribui la schimbarea imaginii urbane cu mult mai mult decât au demonstrat-o până acum n agenţii şi instituţii de promovare turistică care primesc bugete importante pentru a tăia frunza la câini...

Credite foto: Adrian Măcincă, Ciprian Deleu, Ionuţ Bogdan, Ovidiu Şova, Ionuţ Sofrone, Maricel Badiu, Lucian Şerban