La câţiva paşi de centrul oraşului şi totuşi lipsit – sau mai bine spus ferit – de polarizarea
acestuia. Spaţiu intersiţial, cu o
cinematică proprie, în care timpul prezent încearcă molcom să mai facă un pas, privind
însă melancolic la faţadele caselor cu
muşcate la ferestre. O alveolă urbană atipică, fundătură şi trambulină în care
aterizezi întotdeauna surprins. Un mic
univers încă observabil, măsurat nu în ani-lumină ci în câţiva zeci de metri
care se raportează identitar la un nume predestinat detaşării: Şoimului.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Se afișează postările cu eticheta trecător. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trecător. Afișați toate postările
miercuri, mai 06, 2015
Trecător prin judeţ (26): Castelul Ghika de la Dofteana
Construcția a fost proiectată de un arhitect italian, în stil romantic, la
finalulul secolului al XIX-lea, sub forma unui castel de vânătoare ridicat din
marmură şi cărămidă roşie pentru Nicolae Ghika, guvernator al
Băncii Naționale a României. Farmecul acestui castel nu a putut fi şters de o
istorie mult prea nedreaptă pentru un obiectiv istoric şi architectonic care ar
putea fi încadrat fără niciun fel de dubiu într-un top naţional cu această
tematică. Un scurt documentar despre acest castel băcăuan este disponibil aici.
Foto: FB/Valea Trotuşului
Pe aceeaşi temă:
Trecător prin judeţ: Parcul dendrologic Hăghiac - Dofteana
Palatele băcăuane
Castelul Ghika
Castelul Ghika - mărire şi decădere
Pe aceeaşi temă:
Trecător prin judeţ: Parcul dendrologic Hăghiac - Dofteana
Palatele băcăuane
Castelul Ghika
Castelul Ghika - mărire şi decădere
vineri, ianuarie 23, 2015
Popas gastronomic la altitudine: Coşnea
Despre frumuseţile unei văi montane am vorbit de multe ori (Trecător prin judeţ: Valea Sulţei)
Ne-am bucurat când am descoperit brand-uri gastronomice băcăuane.
Am luat în calcul diverse utopii (Bucate băcăuane)
Acum să combinăm toate cele trei ingrediente şi să ne desfătăm cu câteva fotografii dintr-o Arcadie a vremurilor noastre. Pentru cunoscători şi nu numai, un oiconim de ţinut minte: Coşnea.
Sursa fotografiilor din colaj: George Crystyan Beretki/FB
Sursa fotografiilor din colaj: George Crystyan Beretki/FB
sâmbătă, ianuarie 17, 2015
Harta mănăstirilor şi schiturilor
Deşi nu le-am ocolit în peregrinările mele prin
judeţ (unele dintre acestea fiind deja prezentate pe blog), recunosc că nu mi-am pus
până acum întrebarea „Câte
mănăstiri şi schituri ortodoxe sunt în judeţ?”. Răspunsul
l-am găsit după ce am finalizat mica documentare de mai jos. Pentru
credincioşii care au probleme cu orientarea în spaţiu (cel geografic, desigur),
oferim şi un mic ajutor cartografic.
Mănăstiri
- Mănăstirea “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Băimac (comuna
Izvoru Berheciului)
- Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, Sf. Sava – Berzunţi (comuna Berzunţi)
- Mănăstirea „Sfânta Treime”, Bogdana (comuna Ştefan cel Mare) –
monument istoric (1660)
- Mănăstirea „Sfintul Cuvios Antipa Athonitul”, Calapodeşti (comuna
Dealu Morii)
- Mănăstirea „Naşterea Domnului, Caraclău (comuna Bârsăneşti)
- Mănăstirea „Sfântul M. Mc. Emilian de la Durostorum”, Ciolpani, Buhuşi
- Mănăstirea „Pogorârea Duhului Sfânt”, Cotumba (comuna Agăş)
- Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Diaconeşti (comuna Agăş)
- Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Mâlosu (comuna Lipova)
- Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Măgura Ocnei, Târgu Ocna
- Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din câmp, Parincea (comuna
Parincea) –monument istoric (1702)
- Mănăstirea „Sfântul Nectarie de Eghina”, Plopana (comuna Plopana)
- Mănăstirea „Buna Vestire”, Pogleţ (comuna Corbasca)
- Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Răchitoasa (comuna Răchitoasa)
– monument istoric (1697)
- Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Runc (Buhuşi) –
monument istoric (1457)
- Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare”, Slănic-Moldova
- Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Zemeş
- Mănăstirea „Buna Vestire”, Tisa-Silvestri (comuna Odobeşti)
- Mănăstirea „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Vermeşti
(Comămeşti)
- Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Valea Budului (comuna
Mărgineni)
Schituri
- Schitul „Sf. Ierarh Nicolae”, Sihăstria Crucii, Cucuieţi (comuna
Solonţ)
- Schitul „Acoperământul Maicii Domnului” (Schitul „Doamna”), Bereşti –
Tazlău
- Schitul “Adormirea Maicii Domnului”, Oituz (comuna Oituz)
- Schitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, Poieni, Târgu Ocna
- Schitul „Sfântul Andrei”, Podei, Comăneşti
- Schitul „Sfântul Ilie”, Berzunţi (comuna Berzunţi)
- Schitul „Sf. Împ. Olga şi Sf. Cuv. Daniil Sihastru, Izvoru Berheciului
(comuna Izvoru Berheciului)
- Schitul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana”, Iteşti (comuna Iteşti)
- Schitul „Adormirea Maicii Domnului”, Măgura, Târgu Ocna
Informaţii interesante despre aceste obiective găsiţi la următoarele link-uri:
miercuri, octombrie 29, 2014
Trecător prin judeţ (25): Căiuţi
1) afluent al Trotuşului (14 km lungime, bazin
hidrografic de 28 kmp) ce izvorăşte din Masivului Ouşorul, la est de vârful
Ursoiul Mare (718 m).
2) comună situată la poalele nord-estice ale
Dealului Ouşoru (753 m), la confluenţa râului Căiuţi cu Trotuşul. Acces rutier (DN 11A, 14
km sud-est de municipiul Oneşti) şi feroviar, pe linia Adjud-Ciceu. Sate
componente: Căiuţi, Blidari, Boiştea,
Floreşti, Heltiu, Mărceşti, Popeni, Pralea, Vrânceni. Populaţia: 4718 loc.
(1956), 5332 loc. (1966), 5582 loc. (1977), 5088 loc. (1992), 5416 loc. (2002),
5252 loc. (2011). Aşezare veche, atestată documentar din secolul XVII, târgul
Căiuţi a luat fiinţă cu hrisovul lui Scarlet Calimach dat hatmanului Răducanu
Rosetti la 14 martie 1818. Obiective turistice: Conacul
Rosetti, c. 1846 (reparaţii în anii 1940, 1963, 1998, 2014), monument de
arhitectură unde în preajma unirii Principatelor aveau loc întruniri ale
fruntaşilor unionişti (C. A. Rosetti, Al. I. Cuza, Costache Negri, Vasile
Alecsandri). În acest conac s-au pus bazele Unirii Principatelor din 1859. Din
1997 a fost preluată de către Ministerul Culturii care a început lucrările de
restaurare. Multe din creaţiile poetului Vasile Alecsandri s-au născut în
această casă. În apropierea conacului se găseşte un parc din secolul al XIX-lea, cu specii
valoroase. Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” (c. 1755, distrusă în 1774,
refăcută în 1810, restaurată în 1982) în satul Pralea. Biserică de lemn (c.
1795) în satul Heltiu. Monumentul eroilor dezvelit în anul 1995, cu o
arhitectură originală. Serbare anuală la 29 august (Sfântul Ioan Botezătorul). În satul Pralea se
găseşte o casă
de vânătoare (click aici), dotată cu şase camere a câte şase paturi - loc de odihnă în
campaniile de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu, astăzi inclusă circuitului
turistic. Unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a
patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (cf. Legii nr.
5/2000).
Râul Căiuţi
Patul în care s-ar fi odihnit Nicolae Ceuşescu în campaniile de vânătoare de la Ocolul Silvic Căiuţi
luni, august 18, 2014
Trecător prin judeţ (24): Valea Sulţei
Am spus de nenumărate ori că judeţul Bacău are un potenţial turistic remarcabil, care merită promovat şi integrat unor programe de investiţii cu avantaje evidente pentru comunităţile locale. Bacăul nu se rezumă doar la două staţiuni turistice şi la câteva obiective cultural-istorice. Văi montane precum Ciugheş, Valea Rece, Bolovăniş, Sulţa, Ciobănuş ş.a. reprezintă adevărate colţuri de rai unde agroturismul poate elimina izolarea şi sărăcia. Bazinul hidrografic al râului Sulţa (afluent al Trotuşului în Munţii Ciucului) reprezintă un excelent exemplu al frumuseţilor băcăuane care încă aşteaptă să fie descoperite şi valorizate. Distanţele relativ mici faţă de oraşele judeţului, peisajul pitoresc şi ospitalitatea locuitorilor reprezintă doar câteva atuuri care merită luate în considerare pentru a completa o viitoare hartă turistică. Sugestive în acest sens sunt imaginile de mai jos.
Etichete:
judeţ,
mediu,
patrimoniu,
trecător,
turism
marți, mai 13, 2014
Trecător prin judeţ (23): Mănăstirea Caşin
Comună
situată în sud-vestul Depresiunii Tazlău-Caşin, dominată altimetric de
înălţimile Munţilor Vrancei (vf. Măgura Caşin 1165 m), pe râul Caşin, la 15 km sud-vest
de municipiul Oneşti, pe DJ 115. Sate componente: Mănăstirea Caşin (unul dintre cele mai mari sate ale judeţului, cu
o populaţie la recensământul din anul 2002 de 3957 locuitori), Lupeşti, Pârvuleşti, Scutaru. Dinamica populaţiei totale a comunei: 5139
loc. (1956), 5538 loc. (1966), 5626 loc. (1977), 5510 loc. (1992), 5572 loc.
(2002), 4730 loc. (2011).
Fostă mănăstire, monument istoric, ridicată de
domnitorul Gheorghe Ştefan între anii 1653-1658 pe locul unui vechi schit de
lemn. Biserica mănăstirii (cu hramul “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, c.
1657, restaurată în 1980) a fost
clădită de aceiaşi meşteri ai Mănăstirii Golia din Iaşi, îmbinând stilul baroc
cu cel moldovenesc şi cu cel al Renaşterii târzii. Faţadă din piatră; numeroase
refaceri din cauza incendiilor şi a cutremurelor din 1805 şi 1977. Este
înconjurată de ziduri refăcute în perioada 1820-1830. Se mai păstrază sculptată
în piatră stema Moldovei din timpul lui Gheorghe Ştefan. În turnul clopotniţă (c.
1657) se găseşte tronul reginei Maria şi diferite elemente de port popular organizate în Muzeul Văii
Caşinului. Beciurile
domneşti (ruine). Biserica
de rit vechi “Naşterea Maicii Domnului”. Biserica “Sfântul Ştefan”. Biserica “Sfânta Paraschiva” în satul Lupeşti.
Centru de prelucrare artistică a lemnului şi de ţesături populare (cergi, lăicere, covoare, costume populare). Colecţie etnografică
(la şcoală) cu piese de port popular,
piese ale războiului de ţesut. Rezervaţia
naturală „Buciaş” cu cascada „Buciaş”
(15 m cădere), aflată pe pârâul omonim. Fântâna
regelui Ferdinand (c. 1916) din Munţii Zboina. Complex Înţărcătoarea format
din cabană de vânătoare (20 locuri de
cazare, loc preferat de Gheorghe Gheorghiu-Dej în vânătorile organizate în
deceniile 5-6 din secolul trecut) şi păstrăvărie,
proprietate a Ocolului Silvic Mănăstirea Caşin, la 16 km de sat, prin pădurea
de brazi. „Plaiul Pinului”, proprietate
a Ocolului Silvic. Cimitirul eroilor din
primul război mondial (complex memorial 1916-1919) amenajat în anul 1932, ce adăposteşte
somnul de veci a 18365 eroi.
Detalii în documentarul TVR Iaşi (Descriptio Moldaviae - Mănăstirea Caşin) şi în articolul Cetatea de strajă de pe Valea Caşinului
Foto 1,2: Mănăstirea Caşin, unul din obiectivele istorice de mare preţ din judeţul Bacău, bijuterie a patrimoniului naţional care (mai) aşteaptă încă să fie apreciată şi promovată la adevărata ei valoare...
Etichete:
judeţ,
patrimoniu,
trecător,
turism
marți, mai 06, 2014
Trecător prin judeţ (22): Onceşti
Comună
situată în Colinele Tutovei, la confluenţă pârâului Frunteşti cu râul Berheci,
la 44 km sud-est de municipiul Bacău, la intersecţia DJ 241A cu DJ 241B. sate componente (7): Onceşti, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceştii Vechi, Satu Nou,
Tarniţa, Taula. Populaţia: 2985 loc. (1956), 2672 loc. (1966), 2117 loc.
(1977), 1672 loc. (1992), 1702 loc. (2002). 1621 loc. (2011). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (c.
1792-1795, rezidită în 1835) în satul Onceşti – foto). Biserica “Sfântul Nicolae” (c. ante 1809) în satul Onceşti.
În satul Bărboasa se află biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului” (c.
1812-1814, refăcută în 1898-1909) şi biserica de zid “Adormirea Maicii
Domnului” (c. ante 1809). Monument al eroilor în satul Bărboasa (c. 1926).
Cruce memorială în satul Tarniţa. Şcoală (c. 1910) în satul Onceşti
(dezafectată). Moară de vânt în satul Taula. Descoperiri arheologice: aşezări
din epoca bronzului (culturile Monteoru şi Noua) şi perioada premedievală
(secolul V) în punctele “Dealul Bărboasei” şi “Podul Morii”, descoperite pe
teritoriul satului Bărboasa; aşezare de bordeie din secolul IX, aparţinând
culturii Dridu, în satul Onceşti. Serbare anuală la 8 septembrie (Sfânta Maria
Mică), târg duminical.
Etichete:
Colinele Tutovei,
judeţ,
patrimoniu,
trecător
vineri, aprilie 18, 2014
miercuri, februarie 05, 2014
Trecător prin judeţ (21): Parcul cu Pini din Moineşti
Este
situat pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu (659 m), deasupra zonei
centrale a municipiului Moineşti, fiind reprezentat de o plantaţie compactă de
pin negru (Pinus nigra), făcută de
Societatea petrolieră „Steaua Română”, în anul 1930, pentru a stabiliza
alunecările de teren din zonă. Parcul şi-a păstrat în bună măsură aspectul
iniţial, în care construcţiile au fost limitate prin declararea ca arie
protejată. Suprafaţa de 1,52 ha este acoperită în proporţie de 95% de vegetaţie.
În ultimele două decenii, parcul a devenit una din destinaţiile de agrement
preferate de moineşteni, prin modernizarea cu fonduri PHARE a complexului
turistic limitrof, care oferă posibilităţi diversificate de petrecere a
timpului liber (cazare în vile, restaurant, teren sportiv, paintball, zorbing).
Parcul
cu Pini a fost declarat arie protejată prin Legea
nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a III-a - zone protejate.
Etichete:
judeţ,
mediu,
patrimoniu,
trecător
joi, noiembrie 28, 2013
Trecător prin judeţ (20): Dămieneşti
Comună situată
în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu albia majoră şi terasele
de pe stânga Siretului, la 33 km de municipiul Bacău, pe DJ 159. Sate
componente: Dămieneşti (atestat documentar la 20 martie 1624), Călugăreni,
Drăgeşti, Pădureni. Populaţia: 2688 loc. (1956), 2631 loc. (1966), 2480 loc.
(1977), 1862 loc. (1992), 1911 loc. (2002), 1715 loc. (2011). Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” c.
1779 de mazilul Nicolae Momiteo, monument istoric, situat lângă biserica nouă
din centrul satului Dămieneşti (v. foto) Capela
eroilor din satul Drăgeşti, construită de familia Dumitru şi Ancuţa Caşiş
în anul 2001. Biserică de lemn
monument istoric (1773) în satul Drăgeşti. Biserică
catolică din perioada interbelică, în satul Călugăreni. Monumente ale eroilor în satele Dămieneşti şi Călugăreni. Şcoală (c. 1918) în satul Dămieneşti.
Etichete:
clădiri,
Colinele Tutovei,
judeţ,
trecător,
turism
joi, noiembrie 14, 2013
Fotogeografica: Dealul Perchiu
O frumoasă imagine a Dealului Perchiu, avându-l ca autor pe Roşu Ioan Daniel. Aria protejată care străjuieşte municipiul Oneşti a fost imortalizată fără cusur din punct de vedere fotografic dar şi geografic. Prietenii ştiu de ce :)
Dealul Perchiu (Oneşti) - foto: Roşu Ioan Daniel
Etichete:
Foto,
judeţ,
mediu,
patrimoniu,
spaţii verzi,
trecător,
turism
marți, noiembrie 05, 2013
Trecător prin judeţ (19): Motoşeni
Comună situată
în sud-estul judeţului, în zona Colinelor Tutovei, pe râul Zeletin (afluent al
Berheciului) la 74 km de municipiul Bacău, pe DJ 241. Sate componente (14):
Motoşeni, Bâcleşti, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornăţelu, Fântânele, Fundătura,
Gura Crăieşti, Poiana, Praja, Rotăria, Şendreşti, Ţepoaia. Populaţia: 6964 loc.
(1956), 6952 loc. (1966), 5556 loc. (1977), 4026 loc. (1992), 4023 loc. (2002),
3505 loc. (2011). Obiective:
Biserică din sec XVIII în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Nicolae” (construită în anul 1809, reclădită în 1866) în satul Chetreni, declarată monument istoric. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (c. 1763), monument istoric, în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Dumitru” (c. 1870), monument istoric, în satul Motoşeni.
Biserică din sec XVIII în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Nicolae” (construită în anul 1809, reclădită în 1866) în satul Chetreni, declarată monument istoric. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (c. 1763), monument istoric, în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Dumitru” (c. 1870), monument istoric, în satul Motoşeni.
Biserică de lemn
“Înălţarea Domnului”, (c. 1821) în satul
Praja. Biserica a fost construită
într-un plan trilobat în anul 1821 pe Dealul Praja, în partea de est a satului
omonim. Declarată monument
istoric, această biserică reprezintă un unicat pentru judeţul Bacău din punct
de vedere planimetric, fiind singura construcţie din bârne masive cu planul
absidelor laterale de formă dreptunghiulară. Icoane valoroase şi catapeteasmă
de o rară frumuseţe. Monument al eroilor.
Biserică de lemn
(secolul al XVIII - lea) în satul Şendreşti, monument istoric. Plan în formă de navă, cu
altar pe cinci laturi, decroşat. Pereţii din bârne au fost acoperiţi cu mortar
şi scânduri la reparaţiile din anii 1853, 1913 şi1932.
Biserica de lemn
“Adormirea Maicii Domnului (c. 1774)
în satul Ţepoaia. Biserica „Sfinţii
Apostoli Petru şi Pavel” (c. 1840, reparaţii în 1887) în satul Chicerea. Monumentul eroilor în satul Praja. Mormântul eroului revoluţiei Iancu Hristache
în satul Ţepoaia. Monument comemorativ
în satul Fundătura. Placă comemorativă erou-martir Gheorghe Nechita (9 VIII
1960 – 22 XII 1989) la Şcoala Gimnazială Motoşeni. Centru de prelucrarea artistică a lemnului.
Foto: 1 - Biserica de lemn monument istoric din satul Praja; 2 - sistem de iazuri amenajate pe cursul Zeletinului; 3 - placă comemorativă erou Gheorghe Nechita (Motoşeni); 4 - acces egal la educaţie prin kilometri de uliţe prăfuite.
Etichete:
Colinele Tutovei,
judeţ,
trecător,
turism
vineri, noiembrie 01, 2013
Trecător prin judeţ (17): Vultureni
Comună situată
în sud-estul judeţului, în cadrul Colinelor Tutovei, pe râul Berheci, la 57 km
de municipiul Bacău, pe DJ 243B. Unitatea
administrativ-teritorială cu cele mai multe sate componente (16):
Vultureni, Bosia, Dădeşti, Dorneni, Ghilăveşti, Godineştii de Jos, Godineştii
de Sus, Lichitişeni, Medeleni, Năzărioaia, Reprivăţ, Tomozia, Ţigăneşti, Valea
Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei. Populaţia: 4396 loc. (1956), 3988 loc.
(1966), 3091 loc. (1977), 2209 loc. (1992), 2195 loc. (2002), 2071 loc. (2011).
Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” (c.
1908) în satul Lichitişeni. Biserica
„Sfinţii Voievozi” (c. 1820, ctitor stolnicul Ioan Tacu) în satul Medeleni.
Biserici în satele Valea Salciei (c. 1832,
reparaţii în anul 1920) şi Dădeşti (anterioară anului 1809). Descoperiri arheologice în punctul „Pe
Tablă” (sat Lichitişeni), aparţinând eneoliticului (cultura Cucuteni), epocii
daco-romană şi epocii medievale timpurii (secolele IX - X). Tradiţii populare specifice de Anul Nou:
„cerbul cu capra şi iezii” (Godineşti). Târg mixt în fiecare zi de miercuri. În
satul Medeleni s-a născut în anul 1929 Simion Hâncu, profesor doctor docent în
ştiinţe tehnice, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din
România, autor a peste 70 de lucrări ştiinţifice.
Etichete:
Colinele Tutovei,
judeţ,
trecător,
turism
luni, octombrie 21, 2013
vineri, octombrie 18, 2013
luni, aprilie 29, 2013
Trecător prin judeţ (16): Mănăstirea Pogleţ
Satul Pogleţ din comuna Corbasca întâmpină trecătorul cu unul din cele mai frumoase locaşe de cult din Moldova: mănăstirea declarată monument istoric de
valoare naţională excepţională (Legea nr. 5/ 6 martie 2000). Situat la 50 km
sud-est de municipiul Bacău şi 3,2 km de satul Pînceşti, obiectivul a fost înălţat în anul
1752 (alte surse: 1734) de către paharnicul Constantin Balş, din grinzi masive
de lemn aşezate pe temelie de piatră, într-un plan treflat, cu altar pe cinci
laturi. Catapeteasma, cu pictură originală, a fost executată în secolul al XVIII -lea. Biserica nu este pictată dar este împodobită cu icoane de mari dimensiuni, cea
mai veche (reprezentandu-l pe Iisus Hristos) datând din anul 1875. Obiectivul a
suferit reparaţii în anii
1828, 1880, 1929 şi 1968. Recent, la baza unui mic versant din imediata apropiere a bisericii a fost
amenajat un inedit altar subteran (foto 5 şi 6).
Etichete:
Bacăul de altădată,
clădiri,
Colinele Tutovei,
comune,
cultură,
judeţ,
patrimoniu,
trecător,
turism
sâmbătă, decembrie 29, 2012
Ghicitoare de patrimoniu
O mică bijuterie a
arhitecturii româneşti. Clădirea gării din Comăneşti a fost construită în anul 1892 de către
arhitectul Elie Radu. Inclusă în lista monumentelor istorice. Este vorba de ....
Etichete:
Bacăul de altădată,
clădiri,
cultură,
investitii,
judeţ,
patrimoniu,
sistematizare urbană,
trecător,
turism,
urbanism,
Utilităţi
marți, decembrie 04, 2012
joi, noiembrie 29, 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)