Frumuseţi ghimeşene în cromatici de octombrie

 

Spendoarea magnoliilor din București

     La vânătoare de magnolii, cam pe fugă, fără pretenții artistice, dar bucurându-te din plin de spectacolul magnoliilor la apogeul înfloririi... Mulțumiri d-lui prof. Vlad Eftenie  pentru recomandări! One shot, one kill! 😁

La joie de vivre

      Undeva, la periferia centrului. Un arcuș tineresc încarcă atmosfera bacoviană. Nimic deosebit, la urma urmei, pentru un un oraș considerat de rang superior, cel puțin la nivelul decupajului național.Totuși ceva aparte alungă futilitatea unei zile obișnuite, fie ea și de început de week-end. Sutele de aprecieri pentru instantaneul citadin, încărcat pe Facebook (simplă înregistrare video, fără nicio valență artistică a videografului), ar putea surprinde. Comentariile, la fel, unele dintre ele neputând localiza propriul oraș...Un simplu arcuș poate schimba un crâmpei de zi, o stare de spirit, o banală ieșire citadină între punctele A si B, o stradă... Un simplu exemplu care arată că totuși orașul ăsta nu e chiar inert. Din spatele ecranelor, orașul vibrează. Are nevoie de sociabilitate. Jinduiește după  puls, evadare, culoare și interacțiune în spațiile publice, în interstiții. Oamenii vor momente informale, evadări, rupturi ale banalului,  dislocări ale plumbului din picioare și din gândire. Un oraș are o fantastică capacitate de regenerare... Istoria urbanismului certifică acest lucru. Singura problemă este să-i oferim, măcar din când în când, un câmp fertil. Pentru ca noi,  vremelnici călători prin facerea și prefacerea unei urbe, să ne bucurăm, precum efemeridele, de o zi luminoasă...

     "Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine", ne spune foarte plastic, dar perfect adevărat Jan Gehl  în "Cities for People" (2010). Ce trăsături ar trebui să îndeplinească oraşul pentru a ajunge la acest statut? Să fie vivace, sigur, durabil şi sănătos. Noi pe unde ne aflăm, în acest cvasigeneralizat declin demografic, economic, identitar, moral? Greu de cuantificat. Buimaci, pe sunet de vioară, ridicăm mirați privirea din pământ: "Ce frumos!" Apoi continuăm să zapăm pe ecranele noastre, admirând imagini cu orașe de aiurea...

Trecător prin judeţ (34): Valea Asăului şi Livada Minunată. Sau invers...

   Da, ştiu, toată lumea se grăbeşte în amonte, spre izvoarele Trotuşului. Încercaţi însă să aduceţi varietate periplelor dumneavoastră, descoperind  şi alte trasee aflate mai la îndemână şi cel puţin la fel de interesante. Astăzi vă propun Valea Asăului, după ce am făcut dreapta din Comăneşti. Asău, Apa Asău şi Păltiniş sunt cele trei sate din această pitorească vale a Munţilor Tarcău.  Potenţialul turistic este remarcabil, zona ar merita un interes sporit pentru dezvoltare. Peisajele deosebite şi accesibilitatea crescută permit efectuarea unor drumeţii reuşite. În plus, la întoarcere, aveţi ocazia de a descoperi o pensiune deosebită, cu gazde precum pâinea caldă: "Livada Minunată" (vezi site-ul pensiunii şi pagina de Facebook). O masă tradiţională, o ţuică de casă şi chiar un somn odihnitor într-una dintre cele cinci camere vă alungă ca prin farmec stresul cotidian şi vă încarcă bateriile pentru o nouă săptămână...

Trecător prin judeţ (33): Valea Ciobănuşului

Frumuseţi aproape neştiute în Munţii Ciucului...

Foto: Ionel Codruţ

Reconstituiri 3D: Cetatea Rákóczi

O foarte interesantă reconstituire cinematică 3D a Cetăţii Rakoczi - click aici.
Vezi şi: Trecător prin judeţ: Cetatea Rakoczi

Trecător prin judeţ (32): "România - 100 copii, locuri și oameni”

     “Adevărata călătorie constă nu în a căuta noi peisaje, ci în a privi cu alţi ochi", spunea atât de inspirat Marcel Proust. Graţie proiectului ”România: 100 copii, locuri și oameni”, peste 140 de elevi au avut şansa să privească cu alţi ochi frumuseţile judeţului Bacău, să-i descopere patrimoniul cultural şi specificul geografic. Nu este pentru prima dată când spun că nu trebuie să ignorăm ceea ce este “la o aruncătură de băţ” de orizontul nostru imediat. Avem un judeţ deosebit. Uimirea şi încântarea multor participanţi (elevi şi adulţi) demonstrează din plin această convingere. Fotografiile făcute şi impresiile (click aici) spun multe în acest sens...

Geografii ale veşniciei

 “Satul nu este situat într-o geografie pur materială şi în reţeaua determinantelor mecanice ale spaţiului ca oraşul; pentru propria sa conştiinţă satul este situat în centrul lumii şi se prelungeşte în mit. Satul se integrează într-un destin cosmic, într-un mers de viaţă totalitar, dincolo de al cărei orizont nu mai există nimic. Aceasta este conştiinţa latentă a satului despre sine însuşi. Îndrăznesc să fac afirmaţia, fiindcă aşa e înţeles şi trăit satul, în apogeul copilăriei, vârsta care singură posedă perfectă afinitate cu modul existenţial al satului.” 

   (Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, 5 iunie1937, Aula Academiei Române)

   

Foto: biserica clucerului Enache de la Răchitoasa, monument istoric (1677)

Trecător prin judeţ (31): Coloana dorului de ţară (Răchitoasa)

    Când dragostea pentru locurile natale se materializează în forme artistice cu totul speciale...

Detalii aici

Vezi şi: Trecător prin judeţ: Răchitoasa

Trecător prin judeţ (30): Cascada Buciaş

       Cea mai frumoasă cascadă din judeţ, inspirat surprinsă acum câteva zile de fotograful băcăuan Ovidiu Şova. Superba căderea de apă de cca 15 m înălţime s-a format pe pârâul omonim, afluent al Caşinului, fiind accesibilă din satul Scutaru (comuna Mănăstirea Caşin). Obiectivul face parte din rezervaţia naturală Buciaş, arie protejată  începând cu anul 2004 pe o suprafaţă de 471 ha.

Nestemate carpatice în format multimedia

Iubesc Carpaţii pentru peisajele lor de o diversitate uluitoare. O frântură de nestemată posedăm şi noi, băcăuanii, pe Trotuşul superior, adevărată Prahova a Moldovei. De câte ori am avut prilejul, v-am povestit despre această nestemată. Acum am bucuria să văd că pe urma paşilor mei  - imortalizaţi prin câteva fotografii care au fost publicate deja în diverse ghiduri turistice - au trecut profesionişti ai imaginii. Este minunat să revezi locuri şi oameni, obiceiuri şi tradiţii de o specificitate deosebită. Lăsaţi-vă pe spate în scaun, alungaţi grijile cotidiene şi bucuraţi-vă de cele 9 minute din acest filmuleţ deosebit (click aici). Va urma o imersiune carpatică pentru starea de bine. Pentru că aici, în zona Ghimeşului, dragostea dintre pământ şicer capătă un contur de o frumuseţe rar întâlnită...

Destinaţii montane băcăuane: Pensiunea Arannyos

    Din aceeaşi zonă superbă a Munţilor Tarcău, pe plaiuri ghimeşene, a apărut de curând o frumoasă amenajare turistică pentru cei care vor să-şi încarce bateriile pe modulul fast relax. Pentru cei care nu cunosc zona, aducem la lumină câteva articole mai vechi:

Colţ de rai: Răchitiş de Ghimeş-Făget
Surpriza din Munţii Tarcău
Trecător prin judeţ: Munţii Tarcău
Periferii divine
Localităţi băcăuane la înălţime

Foto: Anca Manolache, Dana Costraş, Monika Jarca

Alte imagini sunt disponibile aici.

Relaxare plăcută! Doar 105 km vă despart de un colţ de rai...

Lirică urbană: Oraş pustiu, îngândurat...

   La finalul anului trecut aminteam de zece posibile evoluţii urbanistice pentru oraşul Bacău în 2017. Un posibil decalog în cheie tragi-comică. Se pare că obiectivul numărul 4 devine deja realitate:

Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.

Observ că şi presa locală a sesizat fenomenul - a se vedea articolul  "Incet, dar sigur, centrul oraşului devine pustiu" 

   Îmi aduc aminte de un pasaj din Jan Gehl: "Acolo unde spaţiile în aer liber sunt de calitate mediocă, vor avea loc doar activităţi strict necesare. Pe străzi şi în spaţii de proastă calitate se desfăşoară un minimum de activitate: oamenii tind să se grăbească spre casă." (Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public, Editura "Igloo Media", Bucureşti, 2011). Disoluţia unui oraş nu începe doar prin ignorarea paşilor săi încastraţi în timpul devenirii urbane. Câteva lacăte puse pe uşa unor anoste clădiri din vremurile noastre pot deschide, insidios, calea spre acelaşi deznodământ nedorit. Ce bine ar fi să nu ne mai batem joc de propriul oraş...

Ghicitoare pentru...Verde de Bacău

    Recunoaşteţi locul unde se află respectivul "detaliu găunos"? Presupun că toţi candidaţii la Primăria Bacău au trecut de nenumărate ori pe lângă el, în diferite etape ale vieţii, începând cu clasica trotinetă...

Update 28 aprilie. Dificilă ghicitoare. Cu atât mai mare este meritul domnului Lupu Remus, singurul care a oferit răspunsul corect.
Ia priviţi aici:

S-a mai dus o gură de rai (click aici). Ce mai urmează? 

Bijuterii necunoscute: Boiştea - Dărmăneşti

"Drumul bisericilor de lemn pătrunde azi în judeţul Bacău, pentru a face, în răstimpuri, şi aici popas printre cele mai vechi ctitorii, cioplite de meşteri anonimi. Prima oprire, la Boiştea, lângă Dărmăneşti, într-o bisericuţă reprezentativă pentru arta lemnului din Moldova de munte." Un articol despre o bijuterie a arhitecturii populare, o invitaţie spre (re)descoperire: click aici.

Surprize la Târgul Regional de Turism

    Surpriză plăcută la Târgul Regional de Turism "Vacanţa", organizat în acest week-end la Centrul de Afaceri Bacău: o nouă lucrare de promovare  a judeţului, intitulată "Obiective turistice băcăuane şi valorificarea lor europeană", apariţie editorială coordonată de prof. univ. dr. Doina Cmeciu. Calitate grafică deosebită, 180 de pagini în care regăsim o parte semnificativă a patrimoniului local. Subsemnatul a avut surpriza descoperirii unor fotografii personale, oferite pro bono cu mai mulţi ani în urmă pentru a ajuta la completarea fototecii judeţului. Deh, bucuria fotografului amator, aşa că să-mi fie iertată lauda de sine...

Arcuri de triumf dintr-o lume (aproape) dispărută

   Poarta tradiţională românească: hotar, obiect de mândrie, simbol al trecerii, pătrundere dintr-un spaţiu profan într-unul domestic, „arc de triumf” al unei lumi vernaculare aflate pe cale de dispariţie...Dintre puţinele exemple care mai stau în picioare, să admirăm astăzi frumuseţea artei populare din zona Lapoş - Dărmăneşti.

    „Poarta îndeplineşte în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viata insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viată, în viața reală de afară. Poarta veghează la căsătorie şi sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi; ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai putin, să vegheze alte naşteri, alte nunți, alte morți” (Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1943)

Să redescoperim oraşul!

Știați că:

     Teatrul Municipal Bacovia datează din 1929 și că la inaugarea sa a participat Regina Maria sau că cimitirul evreiesc din Bacău datează de peste 300 de ani?

     Prima fabrică de postavuri din Buhuși datează din 1885?

     Moineștiul este o cetate fortificată construită de către geto-daci în perioada cuprinsă între secolul al II-lea  î.Chr. şi al II-lea d.Chr.?

     Biserica din Borzeşti, simbolul orașului Onești, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare şi că  numele localității este legat de numele fiicei sale, Oana?

      Mulți dintre locuitorii județului Bacău nu cunosc bogata istorie ce se regăsește în fiecare dintre orașele și municipiile în care ne petrecem cea mai mare parte a vieții nostre. De aceea, ne-am gândit ca împreună cu alți oameni plini de inițiativă să  Redescoperim Orașul!

    Dacă ai un aparat foto și esti pasionat de istoria locală te așteptăm să fii alături de noi, sâmbătă, 26 septembrie 2015, în această călătorie de redescoperire a istoriei orașului Băcău, în cadrul campaniei de promovare a obiectivelor cultural-istorice „Orașul redescoperit”, organizată sub egida proiectului „STRONG”, finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Acestei inițiative s-a alăturat și Asociația Inițiative pentru o Comunitate Responsabilă (AICR) care va organiza  Campania „Orașul redescoperit” la nivelul orașului Moinești.

Locul de întâlnire pentru Bacău este:

 Fântâna din Parcul Catedralei, începând cu ora 11:00.

Locul de întâlnire pentru  Moinești este:

Fântâna cu Foarfecele din Parcul Central, începând cu ora 11:00.

Informaţii suplimentare: beestrong.ro

Plaiuri ghimeşene

"Muntele este înaltul şi adâncul şi adaosul de oboseală proaspătă. Muntele este aşadar această privelişte în care intru tot mai adânc şi care la rândul ei intră şi ea în mine." (Lucian Blaga)

Oraşul de la nivelul unei bănci

    „...Priviţi cu atenţie oraşele existente. În timp ce le priviţi, poate le şi ascultaţi. Zăbovind să reflectaţi la ceea ce vedeţi” (Jane Jacobs). Din păcate, într-o lume tot mai grăbită, puţini mai au răbdare să-şi privească cu atenţie oraşul. Nu din vâltoarea cinematică a sarcinilor zilnice rememorate în fiecare dimineaţă la volan, la serviciu, la... De când nu v-aţi mai oferit bucuria unor clipe de odihnă pe o bancă, rezonând cu suflul oraşului? Da, o simplă bancă, piesă anostă (la noi, pentru că în alte zări lucrurile sunt fundamental diferite) de mobilier urban, care jalonează şi configurează spaţiile publice şi viaţa urbană. Oraşul nu se organizează prin sensuri giratorii, parcări, clădiri futuriste sau piste pentru biciclete. Banala bancă este neutronul în jurul căruia oraşul de calitate este pentru şi despre oameni, reper exploratoriu al citadinului, al “pierderii de timp” preţios între o origine şi mai multe destinaţii posibile. Indiferent de sistemul de referinţă pe care ni-l alegem sau ne este oferit…

    Priviţi oraşul de pe o bancă. Veţi rămâne miraţi să (re)descoperiţi spiritul oraşului pierdut, visat sau nenăscut încă.