Bacău şi Iaşi: polarizare regională

    Două hărţi extrem de sugestive, rezultate dintr-o riguroasă cercetare de teren a geografului Adrian Covăsnianu. Ni se relevă capacitatea de polarizare a celor două oraşe mari ale Moldovei prin prisma analizei spaţiale a transporturilor rutiere de persoane. 

Sursa: Adrian Covăsnianu - Regiunile de dezvoltare în România europeană. Între deziderat politic şi realitate teritorială (Iaşi, 2011).

    La final nu mă pot abţine să nu mă întreb (again and again) dacă adevăraţii specialişti în problematica regionalizării (sau în oricare domeniu caracterizat prin acribie) vor fi luaţi  temeinic în considerare pentru  fundamentarea unor decizii politice... 

Bacăul ochilor de sticlă şi oţel

     Clădiri clipind cu ochii de de sticlă şi oţel ai modernităţii, clădiri care au început să facă parte, firesc, din cotidianul nostru. Treptat, fără să realizăm, au metamorfozat fizionomia urbană a unui oraş prea văduvit de tăvălugul sistematizării comuniste. Aduc însă aceste construcţii cu siluete uneori inedite o necesară îmbogăţire a unui fond construit caracterizat în general  prin discontinuitate, incoerenţă arhitecturală, monocromie ori funcţionalitate precară? Au aceste forme şi volume harul de a completa cenuşiul ţesutului urban, de a închega  profilul Bacăului?

       Ele sunt acolo, debordând de spontaneitate şi superioritate altimetrică. Uneori apar peste noapte, mai ceva ca un bidonville asiatic. Le desluşim talia, le folosim ca reper, au început să redeseneze hărţile noastre mentale, fără a fi (încă?) locuri de condensare identitară. Le-a rezervat oraşul vreun scurt moment de reflecţie pe drumul către necesara reînnoire urbanistică de secol XXI? 

P.S.: pentru cei mai puţin familiarizaţi cu oraşul, nu mai adaug legenda la colajul de mai sus. Ochii de sticlă şi oţel îi vor întâmpina rapid, zâmbind familiar. Am să mai adaug însă o imagine intrată în panteonul vremurilor noastre dominate de arhitecturi atât de diafane. În stânga se află casa poetului George Bacovia. Să nu cumva să treceţi pe lângă ea, înşelaţi de lipsa sclipitoarei modernităţi...

Va fi oraşul Piatra-Neamţ reşedinţa regiunii?

    România ar urma fie împărţită în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, se arată într-un posibil proiect al legii regionalizării iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde. Potrivit proiectului de lege, regiunile vor veghea asupra dezvoltării regionale şi economice şi vor prelua mai multe atribuţii ale administraţiei centrale.

    Potrivit proiectului de lege privind regionalizarea, capitalele regiunilor vor fi stabilite la Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Timişoara, Alba Iulia, Brăila, Craiova, Călăraşi şi Bucureşti. Astfel, apar două surprize neaşteptate: Iaşiul îşi pierde „supremaţia” în Moldova, iar Constanţa, condusă de proeminentul lider PSD Radu Mazăre, este „detronată” de Brăila. De asemenea, în regiunea centrală, discuţiile asupra unei viitoare capitale sunt extrem de aprinse. Dacă iniţial se vorbea de Târgu Mureş, în ultimele săptămâni Braşovul a ridicat pretenţii de a fi capitala regiunii Centru.

Decupajul celor 8 regiuni ar fi următorul:

1) Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Capitală;

2) Regiunea Centru: judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în Alba Iulia ;

3) Regiunea Nord-Est: judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în Piatra - Neamţ;

4) Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Salaj, cu resedinţa în Cluj-Napoca ;

5) Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în Timişoara;

6) Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu resedinţa în Craiova;

7) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în Călăraşi ;

8) Regiunea Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu resedinţa în Brăila.

Din bugetul total, iniţiatorul proiectului de lege propune următoarea împărţire: 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală.

Sursa: Adevărul

Bacăul, singurul judeţ unde salariile au scăzut...

     Judeţul Bacău este singurul din România unde pe parcursul ultimilor trei ani salariul mediu net încasat de către angajaţi a scăzut. La polul opus se află judeţul Ilfov, unde salariaţii câştigau în luna septembrie a anului trecut cu 288 de lei mai mult decât în urmă cu trei ani. Dacă în luna septembrie a anului 2009 salariul mediu net obţinut de către locuitorii judeţului Bacău era de 1.276 lei, trei ani mai târziu el scăzuse cu 40 de lei, ajungând la suma de 1.236 de lei. Astfel, în perioada septembrie 2009 - septembrie 2012, câştigul salarial mediu net al băcăuanilor a scăzut cu 3%, conform datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Detalii pe gândul.info.

Sursa hărţii: gandul.info.

Cronicarul modern al Bacăului

    O surpriză din arhiva personală, fotografie la care ţin foarte mult: Vladimir Lucavetchi, alături de pasiunea care l-a urmărit mai bine de 40 de ani: cinematografia. Un veritabil cronicar al Bacăului, care, prin intermediul aparatului de filmat, a redat băcăuanilor secvenţe memorabile din istoria recentă a oraşului.