La nivel naţional, judeţul Bacău se situează pe locul 32 după
ponderea pensionarilor în totalul populaţiei (20,3%, în valori absolute
reprezentând 145395 persoane) – fig. 1.
Din acest punct de vedere ne încadrăm într-un top ten al unităţilor administrative cu o prezenţă mai redusă a pensionarilor
(alături de judeţe precum Botoşani, Vrancea, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Galaţi
ş.a.), consecinţă a unei rate a natalităţii cu valori sensibil mai mari decât
media naţională, timp de decenii.
Interesantă
este comparaţia cu structura pe grupe de vârstă. Pe fondul fenomenului de
îmbătrânire demografică (15% din populaţia României depăşeşte vârsta de 65 de
ani!), judeţul Bacău nu a atins încă media naţională, penultimul recensământ
cuantificând 93032 persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste (13,1% din
populaţia totală), şi 130130 persoane cu vârsta de peste 60 de ani (18,4%). Indiferent
dacă luăm în calcul limita de 60 sau 65 de ani ca standard legal pentru
includerea în categoria pensionarilor, se constată o diferenţă evidentă între
cele două seturi de date. Concluzia este
clară: cele două decenii postrevoluţionare au supradimensionat ponderea
pensionărilor (şi) la nivelul judeţului Bacău, prin diverse artificii legislative
conjuncturale care au permis bine-mersi unor „întreprinzători” foarte apţi de
muncă să se eschiveze chiar şi de la 40 de ani de a mai merge la serviciu…Şi care au rămas cu pensii chiar "nesimţite" faţă de amărâtul de cupon al majorităţii pensionarilor oneşti (fig. 2).
Fig. 2. Pensia medie la nivelul judeţelor (trimestrul IV 2010) - sursa: econtext.ro
Revenind la structura pe
grupe de vârstă, se constată o disproporţie evidentă între mediul urban şi cel
rural în ceea ce priveşte îmbătrânirea demografică. Dacă oraşele judeţului
Bacău aveau o pondere a persoanelor de peste 65 de ani de 9,5%, satul băcăuan este
mult mai îmbătrânit, ponderea respectivei categorii fiind de 16,3%. Şi în acest
caz, media statistică ascunde mari disproporţii. Exemplific cu piramida
vârstelor dintr-o localitate rurală avantajată geografic şi economic de
proximitatea reşedinţei de judeţ, dar în care vitalitatea demografică şi
socio-profesională e pe cale să se stingă (fig. 3)...
Fig. 3. Caz reprezentativ pentru exemplificarea fenomenului de profundă îmbătrânire demografică (2002) la nivelul ruralului băcăuan (sursa datelor: I.N.S. Bucureşti)
