În pofida dificultăţilor de ordin economic, sectorul
transportului aerian din România cunoaşte în ultimii ani o dinamică ascendentă
atât ca diversificare a destinaţiilor oferite curselor regulate cât şi din
punct de vedere al traficului de pasageri. Cele 16 aeroporturi civile au căpătat treptat rang de aeroport
internaţional, deşi pentru o parte din ele (Tulcea şi Caransebeşul sunt cele
mai bune exemple), titulatura este hilară, ţinând cont de traficul sporadic de
care dispun.
O analiză sumară a puţinelor date publice existente
la nivelul infrastructurii aeroportuare scoate totuşi în evidenţă câteva
aspecte cred interesante:
-
din totalul estimat la 10,3 milioane de
pasageri transportaţi în anul 2010 la nivelul întregii ţări, capitalei îi
revine partea leului, reprezentată de o pondere de peste 68% din traficul de călători. Cele două aeroporturi (“Henri Coandă”
București – Otopeni, cu 4,9 milioane pasageri şi “Aurel Vlaicu” – Băneasa, 2,1
mil. pasageri) rămân în continuare porţile internaţionale majore de acces şi în
acelaşi timp puncte nodale ale traficului intern.
-
ultimii ani confirmă tendinţa de polarizare regională, Timişoara, Cluj-Napoca
şi Bacăul facilitând accesul populaţiei la serviciile de transport aerian din
întreaga regiune istorică în care se localizează. Primele două aeroporturi sunt
de altfel singurele din provincie care au reuşit de curând depăşirea pragului
psihologic de un million de pasageri, detaşându-se net de celelalte oraşe (fig. 1).
Singura incertitudine rămâne
zona Ardealului, unde Sibiul şi Târgu Mureş au înregistrat o creştere
semificativă a traficului, fără ca vreunul din oraşe să se detaşeze net în
ocuparea poziţiei secunde. Interesant de urmărit dacă aceasă dinamică se va
păstra şi în anii viitori, pentru a demonstra că tendinţa nu este una
conjuncturală, pusă pe seama vizibilităţii crescute a capitalei culturale a
anului 2007 şi respective a unor investiţii importante făcute în oraşul de pe
Mureş
-
Bacăul nostru se pare că a câştigat pentru viitorul apropiat supremaţia în
Moldova, ultimii patru ani aducând aproape o triplare a traficului de pasageri (fig. 2, sursa datelor: bacauairport.ro).
Localizarea centrală, la
distanţe reduse de principalele oraşe ale regiunii, precum şi avantajul unei
piste cu parametri tehnici superiori (2500 m lungime, 80 m lăţime) au
constituit atuuri pentru care Bacăul a înregistrat anul trecut un trafic cu 50%
mai mare decât concurentul de pe Bahlui. Concesionarea în anul 2009 a
aeroportului băcăuan pentru o perioadă de 34 de ani către compania “Blue Air”,
deşi criticată/contestată de către o parte a eşichierului politic, a adus
un suflu nou obiectivului deschis pentru transportul public de pasageri şi
marfă la data de 1 aprilie 1946 (actualul sediu al aerogării datează din 1971),
suflu care nu se rezumă doar la o politică investiţională consecventă. O bilă
albă pentru oraşul lui Bacovia în tradiţionala competiţie (?!) cu dulcele târg.
Bilă sau doar balon de săpun, pentru că în România legităţile economice şi
geografice pot fi date uşor peste cap…
Pentru 2012, investiţiile de anvergură din Bacău aparţin domeniulului public: spitalul municipal, sala polivelentă din cartierul C.F.R., modernizarea Insulei de agrement, amenajarea Centrului de agrement şi turism Pădurea Tamaşi, finalizarea pasajului subteran şi a infrastructurii adiacente. Din partea domeniului privat, din câte ştiu, doar Cora va inaugura hipermarketul din capătul Bulevardului Alexandru cel Bun. În rest, linişte şi pace. 
