Ianuarie 2014: sinteză meteo

    O lună care va intra cu siguranţă în analele climatologiei, în care cuvântul de ordine este anomalia. Senzaţia unei mici primăveri în mijloc de iarnă nu poate fi înlăturată de gerul pătrunzător al ultimelor zile (-15,9 C în această dimineaţă, -17 C la această oră)

Sursa graficelor: ANM

Odiseea şoselei de centură: lista expropriaţilor

     În Monitorul Oficial a fost publicat HG nr. 1638/2004, în care apare lista celor 1564 persoane fizice şi juridice care vor fi expropriate pentru construirea şoselei de centură (anexa 3). Suprafața totală ce va fi expropriată este de 166,74 ha, pentru care se vor plăti peste 7,5 milioane lei. Pentru foarte mulţi rămâne un mister modul în care s-au calculat sumele pentru despădubire...Unităţile administrativ-teritoriale vizate de această investiţie sunt Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Săucești, Hemeiuș, Itești, Sărata și Luizi Călugăra.

Lista expropriaţilor este disponibilă aici.

Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" din Bacău

           Biserica „Sfinții Trei Ierarhi“, aflată în zona de nord a municipiului Bacău, pe strada Ştefan cel Mare,  își cinstește astăzi patronii spirituali, cei trei mari învăţători ai Bisericii: Vasile, Grigorie şi Ioan.

            Sfântul lăcaș, singurul din urbe cu acest hram (foto 1), constituie un punct de interes spiritual și arhitectural prin modul în care a fost concepută. Construcția acestei biserici a avut loc în perioada 2000-2006, cu sprijinul exclusiv al credincioşilor din parohie, beneficiind de ajutorul unor meşteri aduşi de la Vatra Moldoviţei, din pitoreştile Obcine ale Bucovinei. Construită din lemn, cu elemente moderne în interior, fără a omite partea artistică tradiţională (catapeteasmă de o mare frumuseţe), biserica oferă o simbioză dintre clasic şi modern, îmbogăţind arhitectonic cartierul.      

          Din păcate, vizibilitatea lăcaşului de cult dinspre artera rutieră principală (foto 2 - aprilie 2008) a fost aproape în totalitate obturată de construirea începând cu anul 2009 a unui imobil fără nici un fel de veleităţi estetice...

Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" din Bacău

Oraşul ca un party

  "Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine", ne spune foarte plastic dar perfect adevărat Jan Gehl  în Cities for People (Island Press, 2010). Ce trăsături ar trebui să îndeplinească oraşul pentru a ajunge la acest statut: să fie vivace, sigur, durabil şi sănătos. Noi pe unde ne aflăm, în acest cvasigeneralizat declin demografic?

Contra isteriei viscolite

    Ca să nu le lăsăm cuprinşi de isteria mediatică a viscolului: "Numărul mediu anual de zile cu viscol, comparativ cu intervalul favorabil producerii acestui fenomen este foarte mic, deşi consecinţele sunt dintre cele mai grave. Cele mai multe zile cu viscol (3-10 zile) se produc în regiunile de la exteriorul lanţului carpatic, expuse invaziilor de aer rece din est şi nord-est, cu maximul în Bărăgan, urmat de Podişul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Delta Dunării. La fel de frecvent este viscolul şi pe înălţimile carpatice la peste 1800 m altitudine" (Institutul de Geografie - Geografia României, vol I, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983, p. 257)
Harta: numărul mediu anual de zile cu viscol (după O.I. Bălescu şi colab., 1962)

Documentar de excepţie: Măgura Târgu Ocna

   Un excelent documentar, recent descoperit, despre atracţiile naturale din zona orasului Târgu Ocna. Este rodul Planului de Management Situl Natura 2000 Măgura Târgu Ocna. Click AICI şi vizionare plăcută!

Recomandăm şi Oraşele judeţului Bacău: resurse multimedia la un click distanţă

Pentru un decalog urbanistic băcăuan

      Deşi sunt  şi se vor perpetua enorm de multe neajunsuri, o viziune optimistă asupra viitorului oraşului Bacău nu trebuie să ne lipsească. Şi cum succesul urbanismului modern stă (şi) în latura lui participativă, vă propun zece teme de reflecţie, într-o ordine aleatorie:

- agrementarea construcţiilor şi a spaţiilor publice amenajate;

- utilizarea spaţiilor interstiţiale (reziduale/abandonate/destructurate), valorificarea eficientă a terenurilor  prin intervenţii punctuale (acupunctură urbană);

-definirea unui model cultural, revalorizarea locurilor simbolice şi a produselor locale;

- recuperarea frontului Bistriţei, întoarcerea oraşului cu faţa către apă;

- creşterea ponderii spaţiilor verzi din intravilan şi conectivităţii tuturor spaţiilor deschise (open spaces);

- încurajareapropunerilor şi soluţiilor urbanistice oferite de arhitectura ecologică;

- revalorizarea spaţiilor publice aferente blocurilor de locuinţe;

- resuscitarea Zonei Metropolitane Bacău, regândirea sistemului de relaţii cu mediul periurban, cu efecte şi asupra schimbării limitelor reale (administrative, geografice) şi a celor percepute (accesibilitate, familiaritate), prin transformarea „barierelor tradiţionale” în oportunităţi (ex: BIstriţa, Bârnatul, calea ferată etc);

- reciclarea ţesutului urban, atribuirea de noi sensuri/funcţionalităţi care să suscite noi activităţi;

- propunerea unei noi imagini a oraşului (branding urban).

Sursa foto: BĂNICĂ A., ŞERBAN L. (2013) - DISCONTINUITIES ANDSPATIAL MUTATIONS AS A MARK OF URBAN RESILIENCE IN BACAU MUNICIPALITY,SCIENTIFIC ANNALS OF„ALEXANDRU IOAN CUZA” UNIVERSITY OF IAŞI

Culoare şi sensibilitate: Nicu Enea

O invitaţie în universul  pictorului  băcăuan Nicu Enea: clic aici. 

Pe aceeaşi temă: Acasă la Nicu Enea.