Datini şi obiceiuri de iarnă... în ploaie bacoviană

Zece dorinţe pentru Bacăul anului 2017

Zece zile trec absurd de nu ştiu

Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu

Zece vieţi de-aş sta în tine

Tot ar fi puţine...

(prelucrare după Florin Chilian)

Despre un decalog urbanistic am vorbit mai demult. La final de decembrie, aşa cum se cade prin creştini, ar fi timpul să ne punem nişte dorinţe pentru un an mai bun, cu speranţe şi optimism. După un somn cu tulburări cataleptice, câteva vise remanente mi s-au părut în această dimineaţă mai mult decât realizabile. M-am gândit să vi le împărtăşesc sub forma unei liste de visuri urbanistice, visuri care pot transcede lumea onirică...poate chiar la anul. Într-o ordine aleatorie, acestea ar fi:

1. Începerea filmărilor la o nouă ecranizare după înfricoşătoarele „Păsări” ale lui Afred Hitchcock.  Hotelul „Moldova” va fi elementul central al acţiunii, asigurându-se în acest fel şi o plată consistentă făcută de Metro-Goldwyn-Mayer către bugetul local, sumă care ar depăşi de două ori valoarea producţiei industriale a Bacăului  din ultimul deceniu.

  

2. Utilizarea structurii de rezistenţă a stadionului municipal pentru ridicarea unui amfiteatru după modelul celui din Delphi. Cofinanţarea europeană ar permite inclusiv amejajarea unui vomitarium complet utilat, necesar diverselor întâlniri politice şi evenimente electorale. Înaltul rang de oracol va fi acordat, prin rotaţie, timp de 29 de zile, fiecărui consilier local şi judeţean care a propus în ultimul mandat cel puţin două direcţii vizionare pentru dezvoltarea oraşului Bacău pe termen mediu şi lung. Eu îi pot aştepta cu braţele deschise pentru a le vorbi despre bizare palimseste urbane.

3. Defrişarea Parcului Cancicov şi începerea lucrărilor de amenajare a noii grădini botanice şi a grădinii zoologice (cu multe animale domestice, după cum au declarat recent reprezentanţii autorităţilor). Sper din toată inima să fie respectat proiectul din faza iniţială, prin care Bacăul se va putea bucura de un ecosistem tropical în care interacţiunea om – natură să optimizeze circuitele de materie, energie şi informaţie pe întreg teritoriul administrativ al oraşului şi chiar în Zona Metropolitană Bacău.

4. Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.

5. Montarea panourilor de polistiren expandat cu densitate de 40 kg/mc pe structura metalică deja încastrată pe faţada clădirii Teatrului Municipal “Bacovia”. În felul acesta cultura, patrimoniul şi arhitectura îşi vor găsi căi protejate de reverberare la nivel regional şi naţional. În plus, cu o minimă cheltuială dată de achiziţionarea a 2-3 kilograme de pioneze, s-ar asigura o suprafaţă generoasă pentru un afişaj stradal civilizat şi vitalizant din punct de vedere cromatic.

6. Conceperea sub înalta probitate a unui grup de lucru interdisciplinar (la care să participe autorităţi, instituţii descentralizate, ONG-uri, asociaţiile de proprietari, elevi şi studenţi, regii autonome şi societăţi comerciale reprezentative din judeţ, partide politice şi organizaţii profesionale) a unui calendar „Bacău – capitala hazardurilor 2017”, în care să fie menţionate toate avariile climatice, tehnologice, hidrologice, sociale, incendii, accidente ş.a.m.d. Promovarea eficientă la nivel naţional ar putea aduce o creştere semnificativă a veniturilor, dinamizarea economiei locale şi îmbunătăţirea imaginii oraşului. Spre deosebire de alte titluri recent obţinute (oraş european al sportului, capitala tineretului din România), capitala hazardurilor şi-ar putea demonstra perenitatea şi rolul de pol de dezvoltare la nivelul întregului istm ponto-baltic. Chiar şi obişnuita noastră ceaţă ar putea fi revalorizată şi cosmetizată pentru o strategie inedită de marketing cu tentă bacoviană...

7. La câte plantări de arbori s-au făcut oficial în ultimii 10-15 ani, de când monitorizez verdele urban băcăuan, sunt convins că beneficiile ecologice şi sanogene îşi vor arăta roadele în 2017, oraşul îşi va contura fizionomia de pădure urbană sempervirescentă, atractivă şi primitoare pentru toţi rezidenţii şi migranţii ei de peste mări şi ţări. Noile plantaţii de aliniament cu exemplare viguroase de păducel vor asigura materia primă pentru tratarea cu succes a seniorilor băcăuani suferinzi de hipertensiune  arterială, ateroscleroză și angină. Există asigurări că îşi va începe astfel activitatea şi Centrul de Medicină Alternativă (subordonat Spitalului Municipal Bacău) în trei puncte de tratament: Casa Sterian, Casa Alecsandri şi Casa de Cultură.

8. Din lista cu dorinţe nu putea lipsi vreo cupă de pământ excavată pentru şoseaua de centură, aeroport şi autostrada care să transforme Bacăul într-un centru multi-modal al Surâsului Estului (Grimasa Răsăritului?) pentru Buzele Occidentului. Să ne aducă 2017 măcar o pistă pentru biciclete şi două podeţe care să unească Pasajul C.F.R. de Pasajul Letea pe sub terminalul aeroportuar care drenează oraşul spre Mediterana latinităţii noastre ancestrale...

9. Continuarea promovării potenţialului turistic judeţean prin implementarea proiectului „Şapte zile de rătăcire”. Voucherele de vacanţă primite deja de bugetari îşi vor găsi astfel cea mai bună utilizare, iar turismul montan, ecumenic sau cultural din orizontul local şi apropiat va avea şanse excelente de afirmare de la izvoarele Trotuşului şi până în Valea Zeletinului sau văgăunile Pereschivului.

10. Agrementarea băcăuanilor prin exotica insulă aflată sub unduirile Bistriţei. Am înţeles că proiectul avea malformaţii congenitale, aşa că nu mă mai aştept la aqua-land, bibliotecă, ceainărie sau debarcader multifuncţional. M-aş mulţumi cu accesul liber la o grupare de plopi bătrâni ciuntiţi de vânt şi invadaţi de tufele de vâsc, sub care să mă aşez pentru a mai da o pagină de calendar: I-auzi corbii!“ - mi-am zis singur... şi-am oftat/Iar în zarea grea de plumb/Ninge gri.

 La mulţi şi sănătoşi ani edilitar - urbanistici!

Cel mai iubit dintre împământeniţi

   Priviţi cu atenţie acest specimen arborescent cu înfăţişare extraterestră. Nu este nici tei, nici salcâm, nici păducel, nici măcar frasin... Este singurul copac mai acătării din tot centrul oraşului, pe axul Calea Mărăşeşti - Nicolae Bălcescu, între Policlinica Veche şi statuia lui Ştefan cel Mare. Magnolia lui Bacovia nu intră deocamdată în discuţie, fiind protejată, ca şi salcia poetului, de statutul de exemplar protejat de lege. Priviţi cu mare atenţie: nu aveţi impresia că este cam bolnăvior specimenul cu pricina? Că incurcă traficul şi că ar trebui luată o măsură înţeleaptă care să echilibreze estetic şi arhitectural axul compoziţional prin utilizarea metodei drujbelor echidistante? La primăvară ne-om scărpina după ureche şi vom planta un arbust nemaivăzut, care să ne facă cinste prin inflorescenţe demne doar de grădini botanice nobiliare...

Vezi şi În căutarea verdelui pierdut: cu drujba prin centrul Bacăului

Verdele de lângă bloc (II)

     Nu poţi fi absurd să spui că spaţiile verzi aferente locuinţelor colective sunt intangibile. Destul de frecvent apar situaţii în care diverse avarii sau lucrări de modernizare a reţelelor tehnice impun intervenţii în această categorie a verdelui urban care, pentru Bacău, deţine - atenţie! - mai mult de jumătate din zestrea de spaţii verzi publice de folosinţă generală. Problemele apărute sunt legate însă de măsurile minimale de protecţie a vegetaţiei şi de modul în care este lăsat terenul după finalizarea lucrărilor. Nu de puţine ori, mormanele de moloz şi alte "artefacte" au şansa de a rămâne pentru mult timp ignorate de către constructori, echipe de intervenţie sau autorităţi, conducând  la transformarea micilor zone de verdeaţă în maidane insalubre. Detalii aici.

Recviem

Ne amăgim zadarnic cu dreptatea împărţită pe Pământ: nimeni nu poate scăpa de adevărata judecată în faţa lui Dumnezeu. Sandu Maria din Dieneţul Pînceştilor, aprinde o lumânare pentru viaţa pe care ai curmat-o acum un an. Uită-te la ceasornic, este exact clipa care îţi va măsura veşniciile!

Despre rivalităţile locale

     Pentru nostalgicii perioadei în care ne buricam cu "centrul economic" al Moldovei - click aici pentru o analiză a rivalităţilor locale. Până să depăşim faza relaţiilor concurenţiale (atât de prost înţelese în România postdecembristă) vor mai trece ani şi ani. Teoriile organizării reţelelor de aşezări nu se aplică în amalgamatul spaţiu carpato-danubiano-pontic...

Sursa hărţii: prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi

Bacăul şi veniturile pe cap de locuitor

    „Surprinde clasarea bună a unor primării reşedinţă de judeţ cu o populaţie redusă, precum Miercurea Ciuc (3,04 mii lei venituri bugetare/locuitor), Bistriţa (2,59 mii lei/locuitor), Slatina (2,54 mii lei/locuitor), faţă de unele oraşe mari precum Braşov (2,18 mii lei venituri bugetare/locuitor), Piteşti (2,19 mii lei/locuitor), Bacău (1,92 mii lei/locuitor)” – sursa: analizeeconomice.ro

     După populaţia stabilă am fi pe locul 12 la nivel naţional. Dacă ne raportam la alte criterii economice sau sociale, tare îmi este frică că ne prăbuşim în ierarhii şi statistici…

Extremele demografice ale satului băcăuan

     Pentru că tot m-am lovit de o bază de date recent publicată pentru ultimul recensământ al populaţiei, m-am gândit că nu ar strica să facem un update la capitolul de aşezări rurale, vechi de vreo 14 ani. După ceva prelucrări, sortări şi filtrări, principalele concluzii ar fi următoarele:

- reţeaua de aşezări rurale din judeţ este formată din 490 de sate. 16 sate sunt incluse administrativ unor oraşe. Mărimea demografică medie a satului băcăuan este de 737 persoane. Populaţia rurală înregistrată de ultimul recensământ a fost de 349027 persoane (56,6% din populaţia totală a judeţului).

-  o tipologie după mărimea demografică ar evidenţia predominarea satelor  mici (100 – 499 loc., 184 localităţi) şi foarte mici (sub 100 loc., 51 localităţi), care totalizează 47,9% din aşezările rurale băcăuane;

    Cele mai mici localităţi sunt:  Ghionoaia (Dealu Morii) – 3 loc., Grădeşti (Dealu Morii) – 4 loc., Făgeţel (Iteşti) – 7 loc.,  Mărăscu (Horgeşti) -10 loc.,  Misihăneşti (Roşiori) – 19 loc., Scutaru (Mănăstirea Caşin) – 23 loc., Făghieni (Izvoru Berheciului) – 24 loc., Valea Lupului (Vultureni) – 24 loc., Valea Merilor (Vultureni) – 24 loc., Pajiştea (Palanca) – 25 loc., Valea Moşneagului (Lipova) – 27 loc., Hăghiac (Răchitoasa) – 30 loc., Barna (Parincea) – 32 loc, Dorneni (Plopana) – 37 loc., Bucşa (Răchitoasa) – 38 loc., Cotu Grosului (Filipeşti) – 39 loc., Calapodeşti (Dealu Morii) – 41 loc., Văleni (Secuieni)- 50 loc. Au fost radiate localităţile: Poiana (Coloneşti), Bălăneşti, Dorofei, Bostăneşti (toate din comuna Dealu Morii) şi Tisa (Sănduleni).

-satele mijlocii (500 - 1499 loc.,) sunt în număr de 191 (38,9%);

-satele mari (1500 - 3000 loc.) sunt reprezentate de 54 de localităţi, între care se remarcă: Letea Veche (2926 loc.), Răcăciuni (2820 loc.), Caşin (2662 loc.), Podu Turcului (2569 loc.), Dofteana (2540 loc.), Lilieci (2483 loc.), Berzunţi (2381 loc.), Lespezi (2314 loc.), Blăgeşti (2284 loc.), Pănceşti (comuna Sascut, 2240 loc.), Măgura (2219 loc.), Poduri (2218 loc.), Cucuieţi (comuna Dofteana, 2203 loc.), Săuceşti (2183 loc.), Racova (2172 loc.), Asău (2112 loc.), Luizi-Călugăra (2060 loc.);

-satele foarte mari (peste 3000 loc.) sunt reprezentate de 10 aşezări: Oituz (5623 loc.), Cleja (4598 loc.), Faraoani (3932 loc.), Nicolae Bălcescu (3595 loc.), Mărgineni (3446 loc.), Mănăstirea Caşin (3362 loc.), Frumoasa (comuna Balcani, 3339 loc.), Zemeş (3329 loc.), Gioseni (3249 loc.) şi Valea Seacă (comuna Valea Seacă, 3124 loc.)

Vezi şi:
Cele mai mari sate din judeţul Bacău
Cele mai mici sate din judeţul Bacău
Fantomele rurale de mâine
(semi)analfabetismul băcăuan la cote maxime
Unde se concentrează materia cenuşie a judeţului Bacău?

Verde pamfletar

   După ultimele amenajări peisagistice din Bacău, m-am gândit că nu strică să mă pun la curent cu ultimele tendinţe în domeniu. Nu de alta, dar oraşul meu natal are capacitatea de a mă surprinde mereu cu noi şi noi stiluri de tratare integratoare a verdelui urban :) 

Concentrări electorale

    O imagine mai clară a celor mai importante concentrări de voturi la scrutinul de duminică. Cele 7 zone (40% din suprafaţa judeţului) au adunat aproape 70% din cele 216235 voturi.