Prin drogheriile Bacăului

Sursa: DJBAN

La început de secol XX

     Trăim într-o lume în care bunele maniere devin tot mai desuete. Bădărănia, brutalitatea limbajului, ochiul chiorâş, mizantropia, infatuarea, intoleranţa, wtf-urile devin omniprezente în mai toate mediile reale sau virtuale. Şi atunci te minunezi când vezi o astfel de urare venită parcă din altă lume, fie ea şi de la 1901...

Axis mundi

   La capăt de stradă. La un fel de răscruce a timpului citadin cu rezonanţă medievală. Mai nou, la o străpungere subpământeană care vascularizează şi regenerează suflul oraşului spre apus. Paradoxal, aproape invizibilă de când mă ştiu. Suportând cel mult priviri grăbite ale omului nou, oripilat de aerul vetust şi de izul de clisă rebreniană. Ceva totuşi mai atrăgea privirea ca un magnet. Ceva inexistent în cartierul fără prispe dar plin de panouri prefabricate. Abia acum câteva zile am remarcat: sub streaşina dintre lumi, stâlpii de susţinere parcă dispăruseră în neant. Devenea clar, nervurile lemnoase nu mai puteau hrăni o lume de mult dispărută şi prea uşor trecută în uitare...

Topul staţiunilor balneare din România. Slănic-Moldova ocupă locul 7 în ierarhia ARB

   Asociaţia Română de Balneologie (ARB) a publicat recent o clasificare a staţiunilor balneare din ţara noastră, folosind o bază metodologică reprezentată de o analiză multicriterială. Cele zece criterii de evaluare luate în considerare pentru anul 2016 se referă la următoarele aspecte, conform /bioclima.ro:

1.   Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale;

2.   Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică;

3.   Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4.   Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5.   Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6.   Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7.   Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ;

8.   Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ;

9.   Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ;

10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Sursa tabelului: Asociaţia Română de Balneologie

Bacăul de altădată a devenit şi mai îndepărtat...

    Bacăul a sărăcit din nou. Oraşul a pierdut pasiunea pe care Vladimir Lucaveţchi i-a arătat-o decenii de-a rândul. Un adevărat cronicar modern, singurul de altfel care a reuşit să închege, din puţinul rămas, o moştenire cinematografică excepţională pentru necesare aduceri aminte ale unui trecut obscur şi luminos totodată, prin contradictoriul lor. Documentarul “Bacăul de altădată” ne va rămâne însă moştenire în noua era digitală. Pentru mulţi băcăuani, istoria recentă a oraşului începe şi se confundă cu această peliculă. Pentru mulţi băcăuani se mai adaugă acum o clipă de tristeţe...Trebuie să fim convinşi însă că de acolo de Sus, Vladimir Lucaveţchi va continua să filmeze – din unghiuri şi perspective inedite  – noi şi noi episoade ale devenirii Bacăului!

   Notă: Fotografia a fost făcută acum un deceniu şi jumătate, în micul cineclub amenajat în interiorul Casei de Cultură. Cele 60 de minute petrecute atunci în compania domnului Lucaveţchi m-au urmărit mult timp...Mai mult ca sigur, acele clipe au avut darul să-mi deschidă noi orizonturi spre trecutul oraşului. Întreaga mea gratitudine!

Destinaţii montane băcăuane: Pensiunea Arannyos

    Din aceeaşi zonă superbă a Munţilor Tarcău, pe plaiuri ghimeşene, a apărut de curând o frumoasă amenajare turistică pentru cei care vor să-şi încarce bateriile pe modulul fast relax. Pentru cei care nu cunosc zona, aducem la lumină câteva articole mai vechi:

Colţ de rai: Răchitiş de Ghimeş-Făget
Surpriza din Munţii Tarcău
Trecător prin judeţ: Munţii Tarcău
Periferii divine
Localităţi băcăuane la înălţime

Foto: Anca Manolache, Dana Costraş, Monika Jarca

Alte imagini sunt disponibile aici.

Relaxare plăcută! Doar 105 km vă despart de un colţ de rai...

Noi cu avariile, alţii cu schimbările climatice...

      Răsfoind prin proaspăta “Strategie privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu” (Primăria municipiului Sibiu, 2017):

Proiect: restrângerea suprafeței insulelor de căldură urbană din municipiu cu minim 10% până la sfârșitul anului 2020 și cu minim 50% până la orizontul anului 2050: "Spațiile verzi de la nivel local  nu sunt integrate în coridoare ecologice, fiind inegal distribuite între cartiere (Parcul sub Arini are o suprafață de 21 ha, următorul parc ca mărime - Ștrand, având doar 1,4 ha), iar vegetația din unele spații verzi este supusă riscului de uscare pe durata verii, nefiind prevăzute cu instalații de irigații. De asemenea, riscul de accentuare a insulelor de căldură este mai mare la nivelul cartierelor cu țesut de locuire colectivă unde densitatea locuirii este foarte ridicată, iar blocurile construite au fost prevăzute cu puține spații verzi și locuri de joacă, dar și ca urmare a existenței unor suprafețe extinse de situri industriale total sau parțialpoluate/abandonate, cu suprafețe asfaltate/betonate foarte extinse, care nu au fost încă complet reconvertite funcțional (…) Atenuarea insulelor de căldură urbană existente este limitată de lipsa unor reglementări urbanistice care să stimuleze amenajarea de acoperișuri verzi, precum și utilizarea de culori reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor; unele facilități comerciale și de servicii construite recent la periferia municipiului nu au fost prevăzute suficiente spații verzi”

Obiective: stoparea extinderii insulelor de căldură urbană și prevenirea formării de noi insule de căldură pe teritoriul municipiului – vizează asigurarea unei gestionări corespunzătoare a spațiilor verzi și creșterea suprafeței acestora, cu precădere în zonele cu insule de căldură, reabilitarea termică și structurală a clădirilor publice și a locuințelor, asigurarea unei mobilități urbane durabile pentru adaptare locală la schimbări climatice și elaborarea și implementarea unor reglementări urbanistice corespunzătoare (măsuri prioritare), precum și creșterea suprafețelor permeabile în vederea reducerii acumulării de căldură și elaborarea unor ghiduri /standarde în construcții. Reducerea stresului termic în perioadele cu temperaturi extreme – vizează creșterea numărului de spații de agrement pentru sănătate, inclusive cișmele publice și fântâni arteziene (măsură prioritară);

Finalitate: “Municipiul Sibiu va fi, la orizontul anului 2050, o comunitate cu o creștere durabilă, rezilientă la modificările condițiilor de climă, un oraș verde și curat, care să asigure un mediu sănătos, atractiv și sigur pentru locuitori săi, cu cetățeni conștienți de importanța adaptării la schimbările climatice, responsabili față de mediul înconjurător și care au un comportament adaptat la acestea. Adaptarea la schimbări climatice se va realiza cu precădere în sectoarele vulnerabile identificate ca prioritare la nivel local, respectiv infrastructură și urbanism, cu accent pe prevenirea extinderii insulelor de căldură urbană, transport, cu încurajarea transportului în comun și alternativ, resurse de apă, sănătate, educație-informare și conștientizare".

Despre percepţia, stima de sine şi respectul faţă de cartierul/oraşul în care trăim

   Nu vă grăbiţi să vedeţi doar reversul întunecat! Şi Bronx-ul are farmecul lui inegalabil... Bucuraţi-vă, vajnici supravieţuitori de pe Alecu Russo şi Calea Moineşti! Viaţa nu-i decât o luptă! :) Detalii despre acest studiu puteţi citi aici.

Sursă infografice: blog.storia.ro

PS: Pe baza imaginii aeriene de mai jos, vă rog să precizaţi alveolele insecurităţii citadine care vă tulbură viaţa din trepidanta noastră metropolă :)

Calendare, calendare...calende greceşti?

    Nu v-aţi dori un astfel de calendar pe birou (completat şi cu alte activităţi din sfere culturale, istorice, artistice, turistice etc) în care să puteţi selecta destinaţii pentru ieşirile în judeţ la final de săptămână şi nu numai? Avem un judeţ care posedă o mulţime de atracţii, o diversitate de activităţi locale, dar care sunt prea puţin cunoscute şi promovate. Avem şi o constelaţie de instituţii şi organizaţii care s-au obişnuit să conceapă/solicite strategii, prognoze, planuri doar de amorul artei, fără a coagula practic nimic? Cheltuim o mulţime de bani europeni doar pentru proiecte frumos poleite dar găunoase structural. Rezultatul se vede cu ochiul liber sau se scormoneşte cu greu în mediul online. Ce utilă ar fi o hartă interactivă prin care fiecare unitate administrativă din judeţ, la atingerea cursorului, să ne ofere acele repere din calendar care să suscite interesul şi dorinţa de a vedea la faţa locului crâmpeie autentice de trăire...Faceţi măcar o pauză de la şmenuieli, "licitaţii", afaceri de cumetrie, proiecte şi metafore politizate, mobilităţile europene, achiziţii, şi încercaţi ceva mai simplu, mai necesar... Un elev de liceu vă poate demonstra oricând că poate fi mai eficient, fără a avea acces la toată infrastructura de care dispuneţi.

Repere băcăuane

    Sinteză fotografică băcăuană: un curs de apă la corset (Bistriţa), o conductă atemporală (aoleu, avarie?), un arbore solitar (drujbele, unde sunt drujbele?) şi un cartier rezidenţial construit după toate regulile urbanismului contemporan. A, scuzaţi, am uitat de amurgul cu tentă violet...