Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual

 O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat"  - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.

      La doar 18 km de Bacău, pasiunea de o viaţă a unui om al locului este lăsată moştenire generaţiilor de azi şi de mâine. Nu ezitaţi să treceţi pragul unuia dintre puţinele muzee (nu uitaţi de grădina botanică!) din ruralul românesc care au reuşit să învingă vremurile...

Invitaţie pentru întocmirea listei arborilor cu valoare deosebită din municipiul Bacău

      Recent a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Bacău (REGISVER). Articolul 17 face referire la arborii remarcabili:

Art. 17 (1) La arborii care sunt declaraţi Monumente ale Naturii nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Subcomisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii (Academia Română), la propunerea Primarului Municipiului Bacău.

(2) La arborii care au o valoare estetică și/sau istorică deosebită, recunoscută la nivelul comunității, dar care încă nu beneficiază de un regim special de protecție, nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Consiliului Local al Municipiului Bacău, la propunerea Primarului Municipiului Bacău.

(3) Lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică va fi întocmită în termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament, la propunerea Secției Spații Verzi, după o consultare publică care va dura cel puțin 30 de zile, urmând să fie aprobată de Consiliul Local al Municipiului Bacău. Lista poate fi ulterior completată prin înaintarea propunerilor în vederea avizării către Comisia locală pentru spații verzi, care va selecta și transmite Consiliului Local propunerile de completare a listei.

(4) Împreună cu lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică se va întocmi regulamentul pentru protejarea lor în care se va include obligatoriu o zonă de protecție și se vor specifica tipul de lucrări de intervenție ce se pot executa în interiorul zonei.

    Avem astfel şansa de a completa împreună lista acestor arbori (nu mulţi, dar nici puţini), oferind informaţii preţioase din zona dumneavoastră. Doar împreună putem avea o situaţie reală, actualizată, prospectivă, care să permită ulterior conservarea, ocrotirea şi promovarea acestor exemplare valoroase din peisajul urban băcăuan. Vă mulţumesc anticipat!

Pe aceeaşi temă: Arbori remarcabili în Parcul Cancicov, Arbori remarcabili din Bacău

Atunci când parcul pierdea legătura spaţială cu Istoria...

     Acum  şase decenii, mergând dinspre centru spre sudul oraşului, am fi avut în faţă priveliştea din imaginea de mai jos. În plan secund, pe partea dreaptă, se poate observa clădirea impunătoare a fostului Muzeu Regional de Istorie...

Sursa foto: colecţia Ioan Bîşcă

    În anul 1967, clădirea muzeului a fost demolată. Simbioza cu parcul nu mai putea continua, sistematizarea zonei Aleea Parcului începuse deja de câţiva ani buni, prin apariţia primelor zece blocuri destinate oamenilor muncii.

Sursa: colecţia Dionis Puşcuţă

Astăzi, pe vechiul amplasament se află bustul eroului Ciprian Pintea, dezvelit în anul 1994. 

Spiritul unui loc... (sursa: colecţia Dionis Puşcuţă)

   Detalii despre istoria acestei clădiri dispărute găsiţi pe Bacău...Addenda monografiilor

Un pas înainte: regulamentul pentru organizarea și întreținerea spațiilor verzi

    Municipiul Bacău are, începând de marți, 31 ianuarie 2023, un regulament pentru organizarea și întreținerea spațiilor verzi (REGISVER), aprobat de Consiliul Local alături de un set de măsuri pentru extinderea spațiilor verzi în vederea atingerii țintei de 26 mp/locuitor, ca urmare a unui proiect iniţiat de viceprimarul Cristian Ghingheş. Detalii aici.

Spirit comunitar: strângere de fonduri în grădina publică

    “Marţi 19/ 6 August a. c. va avea loc în grădina publică a oraşului Bacău, o mare Kermesă, dată de studenţii băcăuani, pentru a strânge fondurile necesare sporirii numărului de admiteri în „Căminul studenţesc“ din Iaşi, care urma să fie limitat la 200, în anul viitor. Serbarea este pusă sub patronajul d-nei şi d-lui Cristea Cristoveanu, prefectul judeţului, cărora studenţimea băcăuană, ţine să le mulţumească pentru nepreţuitul concurs ce i le-au dat. D-l Prefect le-a mai făgăduit şi un fond de ajutoare, de la Prefectura judeţului. De asemeni mulţumeşte d-lui Leonida Dumitrescu, primarul oraşului Bacău, care nu a pregetat nici un moment de a da concursul făcându-le şi d-sa aceeaşi promisiune, de a le da un fond din veniturile primăriei."

Ziarul  „Mişcarea”, august 1919

Grădina publică la început de secol XX (sursa: carte poştală)

Locuri de joacă în parcul libertăţii... anilor ’80

 Parcul generaţiei copiilor de odinioară...

Sursa: captură Youtube. Detalii aici. 

Căprioarele din parc

 Mai ţineţi minte?

Parcul Cancicov, vara anului 2007.

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

Studiu amplu: ieşirea în natură şi beneficiile pentru sănătatea orăşenilor

    Un nou studiu de amploare evidenţiază rolul benefic al spaţiilor verzi pentru locuitorii din mediul urban. De data aceasta, cercetătorii de la Institutul Finlandez pentru Sănătate şi Bunăstare au constatat că vizitarea de trei-patru ori pe săptămână a zonelor verzi (parcuri, grădini, păduri, grădini, pajişti, zone umede din albiile majore ale râurilor, cimitire, grădini zoologice etc) şi albastre (lacuri, râuri, zone de ţărm), situate pe o rază de 1 km faţă de domiciliu, reduc semnificativ şansele ca oamenii să apeleze la medicamente pentru probleme de sănătate mintală, hipertensiune arterială sau astm. Pentru a investiga această legătură, studiul s-a bazat pe răspunsurile oferite în perioada 2015-2016 de către 16000 de locuitori cu vârsta de peste 25 de ani, selectaţi aleatoriu din Helsinki, Espoo şi Vantaa, trei oraşe care alcătuiesc cea mai mare zonă urbană din Finlanda. În plus, cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale vizitării spaţiilor verzi au fost mai puternice în rândul celor care au raportat cel mai mic venit anual al gospodăriei. Rezultatele se corelează cu un număr tot mai mare de dovezi conform cărora lipsa accesului la spaţii verzi este legată de o serie de probleme de sănătate. Accesul tinde să fie inegal, iar comunităţile mai sărace au mai puţine oportunităţi de a fi în natură, potrivit The Guardian.

"Dovezile ştiinţifice din ce în ce mai numeroase care susţin beneficiile pentru sănătate ale expunerii la natură sunt susceptibile de a creşte oferta de spaţii verzi de înaltă calitate în mediile urbane şi de a promova utilizarea activă a acestora. Aceasta ar putea fi o modalitate de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea în oraşe. concluzionează autorii studiului publicat online în revista Occupational & Environmental Medicine (click aici pentru articol).

Vezi şi: Recomandare: pentru un confort psihic sporit în oraş, respectaţi regula 3-30-300!

Inedit: proiectul original al stadionului "23 August" (1956)

     Inedit: schiţa viitorului stadion “23 August” descoperită în “Scînteia Tineretului”, numărul din 11 iulie 1956. Stadionul va fi inaugurat trei ani mai târziu, pe 9 mai 1959 - click aici.

COMPLEXUL SPORTIV DIN BACĂU

Vedeţi stadionul din desenul de mai jos? Este proiectul realizat de un grup de arhitecţi, condus de arhitectul STELIAN CĂTINĂ. Stadionul, care face parte dintr-un întreg complex sportiv, va fi construit la Bacău, unde de mult se simte nevoia unui teren de sport modern utilat.

Şeful proiectant mi-a relatat că stadionul este amplasat într-un amfiteatru natural astfel că nu va mai fi necesară ridicarea unui schelet de beton.

Ce anume va cuprinde acest complex sportiv? În primul rînd un stadion pentru 15.000 locuri, înzestrat cu un teren de fotbal şi o pistă de atletism. Aici vor exista vestiare pentru sportivi, casă de bilete, bufet. Alăturat, se va ridica o hală de sport cu o sală de 1.000 de metri pătraţi, pentru baschet şi volei, cu hol, casă de bilete, bufet, vestiare. Meciurile din sală vor putea fi urmărite de 800 de spectatori. Tot în cadrul complexului se va clădi un pavilion de tir, două terenuri de volei, un teren de baschet, trei terenuri de tenis, o popicărie şi un bazin olimpic descoperit.

- Ştiaţi că această construcţie a fost declarată şantier regional al tineretului?

- Desigur. Am aflat din ziare. Brigadierii vor avea de lucru, nu glumă. Vor trebui să sape aproximativ 800.000 metri cubi de terasament numai pentru stadion, fără să mai vorbim de celelalte lucrări. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatele muncii lor.

Şi nu numai arhitecţii aşteaptă, dar şi sportivii din Bacău, tinerii din fabricile şi şcolile oraşului aşteaptă să se poată întrece pe terenurile şi pistele stadionului pe care voi, tinerii brigadieri, îl construiţi.

★ ★

...Hunedoara, Govora, Petroşani, Oraşul Stalin, Cluj, Bacău. Iată numai cîteva din şantierele care vă aşteaptă. Ce construcţii minunate! Oţelării şi stadioane, fabrici şi locuinţe. Şi nu numai în aceste localităţi. La Iaşi şi Galaţi, la Bucureşti şi Sighişoara, la Năvodari şi Ploieşti, la Bîrlad şi Turda, la Roman şi Făgăraş sînt zeci de şantiere, unde cu ajutorul braţelor voastre se vor ridica uzine, fabrici, S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, şcoli şi case de locuit.

Iată ce sînteţi chemaţi să construiţi, tineri brigadieri.

Iată ce şantiere vă aşteaptă.

DAN LAZARESCU

Parcul Gherăeşti: "s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

        Din ziarul “România” (nr. 411 din 22 iulie 1939). Prima şi ultima dată când vezi pe prima pagină a unei publicaţii naţionale Băile Herculane, Poiana Ţapului şi Parcul GherăeştI din Bacău 😀

   "La 4 km depărtare de oraşul Bacău, pe malul drept al Bistriţei, se află parcul Gherăeşti, locul de refugiu al băcăuanilor în zilele când arşiţa soarelui apasă moleşitor. Cu mulţi ani în urmă, parcul era o luncă sălbatecă, cu arbori seculari, nevizitată decât de locuitorii din apropiere. În anul 1930, prin stăruinţa d-lui Mihail Văgăunescu, primarul de atunci, parcul a fost amenajat şi pus la dispoziţia orăşenilor. De atunci, a devenit cel mai frumos loc de recreaţie al băcăuanilor, în timpul verii. În zilele de sărbătoare, familii întregi pornesc spre parc; cu merinde, patefoane şi... damigene. Sub arborii seculari, pe muşchiul verde, se întind mese copioase, stropite din belşug, cu vin... Şi întâlneşti familii simple, lângă familii nobile...Natura, înfrăţeşte pe cei bogaţi, cu săracii. În anul 1933, parcul a fost înzestrat şi cu un ştrand; iar pe şoseaua ce duce spre parc şi în parc s-a instalat lumină electrică. Nu mai lipseşte decât un teren sportiv, şi un mijloc de locomoţiune mai acceptabil. Autobuzele ce transportă vizitatori la parc sunt extrem de incomode. De aceea, de multe ori, băcăuanii consideră excursia drept sacrificiu.

Toate acestea s-ar putea îmbunătăţii dacă primăria Bacău ar continua opera începută de vechii conducători. Astăzi, parcul se află în aceeaşi stare, ca şi acum câţiva ani. Dacă n-ar fi splendoarea lui naturală, poziţia lui de un pitoresc încântător, băcăuanii n-ar avea unde să evadeze pentru câteva ore, din fastidiosul cotidian. E atât de minunată poziţia ce oare, încât uneori simţi nevoia să îngenunchezi în faţa naturii şi să-I proslăveşti creaţiile...De pe mal, vezi plutele ce trec lin, scăpate din furia Toancelor şi din coturile periculoase...Se pot spune multe de parcul Gherăeşti şi se pot face multe; dar s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

Pe firul timpului: oficializarea înfiinţării parcului din Bacău

   Rodul acţiunii unor băcăuani care şi-au iubit oraşul, dorind să lase urmaşilor un reper durabil...

Sursa: Curentul, 13 mai 1938

Vezi şi: Parcul Cancicov la ceas aniversar

Pe firul timpului (1960): Ce se construieşte la Bacău?

Azi vă informăm despre:

CE SE CONSTRUIEŞTE LA BACĂU

Ca şi în alte oraşe, şi la Bacău se fac mari lucrări de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, îi va schimba cu totul înfăţişarea. Pe lingă industria care se va dezvolta puternic, în oraş va lua fiinţă o reţea largă de instituţii social-culturale, se vor clădi numeroase locuinţe, vor apare străzi şi bulevarde moderne.

Deşi sîntem abia la început, o parte din lucrările prevăzute în planul de sistematizare sínt terminate. În parc a fost construit un întreg cvartal compus din 12 blocuri; în centru — s-a ridicat clădirea unui hotel modern, la parterul căruia funcţionează un restaurant, un mare magazin universal etc. Pentru anii 1960—1961 au fost proiectate 1.388 apartamente. Numai anul acesta, pînă acum, au fost date în folosinţă 411 apartamente, precum şi alte 2 blocuri de locuinţe construite pe lingă întreprinderi.

Construcţiile noi au făcut ca unele străzi să devină de nerecunoscut. Pe Calea Mărăşeşti, bunăoară, obişnuita stradă de plimbare a băcăuanilor -„promenada" - nu vedeai pînă mai acum un an clădiri prea arătoase. Priviţi-o astăzi prin demolarea mai multor clădiri vechi, ea a fost lărgită. De o parte şi de alta s-au şi ridicat la roşu blocuri cu cîte 4 etaje, pe o lungime de cîteva sute de metri. În multe din aceste apartamente locatarii vor intra încă în acest an. Pe aceeaşi stradă se vor construi, în continuare, blocuri cu cîte 4 etaje, se vor amenaja spaţii verzi.

Noile locuinţe reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte confortul. Constructorii au făcut eforturi pentru mărirea şi amplasarea mai judicioasă a spaţiului locuibil şi a bucătăriilor, au fost prevăzute nişe speciale pentru frigidere şi maşini de spălat rufe; exterioarele sint finisate mai îngrijit. La parterul blocurilor situate de-a lungul Căii Mărăşeşti, ca şi la parterul altor blocuri, se vor deschide magazine de tot felul, bine utilate. Acestea vor forma noul centru comercial al Bacăului. O altă serie de lucrări se vor întreprinde pentru modernizarea Pieţii Gării. Aici au fost proiectate 800 de apartamente, precum şi un număr de magazine.

Şi modernizarea străzilor se încadrează în acţiunea de sistematizare. Anul acesta s-a început modernizarea străzii Bernath Andrei, care va leqa. prin strada 9 Mai, Calea Mărăşeşti cu B-dul Republicii. Se creează astfel o nouă arteră de circulaţie spre Bucureşti, Roman, Piatra Neamţ, care va ajuta !a descongestionarea circulaţiei pe străzile principale. Noua arteră va fi şi ea încadrată, pe ambele laturi, de blocuri cu cîte 3-4 etaje.

Construcţiile industriale ocupă şi ele un loc important. Este în stadiul de finisare un centru de depozitare şi condiţionare a vinurilor, cu o capacitate de 350 vagoane şi sînt în construcţie o fabrică de pîine şi o staţie de transformare de mare capacitate; se execută, de asemenea, lucrări de modernizare a tăbăcăriei de la fabrica „Partizanul".

Obiective importante sînt stabilite în cadrul acţiunii de extindere a instituţiilor sociai-culturale. În apropierea Spitalului de adulţi se construieşte un complex spitalicesc. Este ridicată la roşu clădirea noului spital de copii, urmînd ca în viitor să se construiască o maternitate şi încă un pavilion. Pe str. Dr. Aroneanu s-a construit anul acesta o şcoală cu 16 săli de clasă, iar o construcţie asemănătoare a fost începută recent pe str. I. V. Stalin. Şcolarii îi vor trece pragul în toamna viitoare.

Începînd din acest an, se vor mai construi un teatru de vară modern cu peste 3 000 locuri, o centură de canalizare, în jurul oraşului, pe fosta albie a Negelului etc.

Printre lucrările gospodăreşti-edilitare necesare asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare, o mare însemnătate au cele privind alimentarea cu apă a oraşului. Acestora le-au fost destinate fonduri însemnate.

Ridicarea în continuare a blocurilor de locuinţe - prin care se asigură reconstruirea întregii zone centrale a oraşului - şi apoi sistematizarea restului teritoriului, dărîmarea tuturor coşmeliilor (cum numesc băcăuanii clădirile dărăpănate) vor face din Bacău un centru urban modern.

MARIA CĂLIN  în ziarul "Scînteia", 22 oct 1960

În fotografie: Blocul nou din piaţa Karl Marx (stîngă); Noile construcţii de pe Calea Mărăşeşti (dreapta) - colorizare LŞ.

Notă: strada Karl Marx este actuala stradă Nicolae Titulescu.

...şi artezienele funcţionau în Bacău...

 

Sursa: "Munca", martie 1958,  colorare digitală.

Pe firul timpului: Aleea Parcului

   Începuturile unui cartier care avea să devină pentru câteva decenii una dintre cele mai frumoase, căutate şi  admirate zone rezidenţiale din Bacău...

     În cartierul Parcul Libertăţii din Bacău, pe lîngă cele opt blocuri muncitoreşti construite şi date în folosinţă anul trecut, s-au ridicat anul acesta alte trei blocuri. De asemenea, la 6 mai a.c. s-au pus primele cărămizi la noul bloc — care va avea 38 de apartamente — ce se construieşte pe strada Karl Marx. Alte două blocuri muncitoreşti — cu 84 de apartamente în total — se construiesc pe strada Gheorghe Botezatu. Locuinţe noi se ridică şi pe străzile Cuza Vodă, Alexandru cel Bun, I. C. Frimu etc. ŞTEFAN I. PUŞCAŞ muncitor, în "Scînteia", 26 iunie 1959

Notă: str. Karl Marx este actuala str. Nicolae Titulescu, str. I.C. Frimu este actuala V. Alecsandri.

Sursa: "Munca", iulie 1959

Noua modernitate (Sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Primii chiriaşi... (Sursa: "Regiunea Bacău", 1964)

Aleea Parcului după mai bine de 60 de ani...

"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"

    Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.   

                    

Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului

Bacăul este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei, iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...

— Un îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna, în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului, concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.

— Am aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost în acest an crearea «Insulei de agrement».

— Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct, alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă, garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.

— Am auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?

— Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri. Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant, este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum, bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.

— Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu sufletul?

— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.

La Insulă, în 1975

Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici

 

Parcul fără garaje

    În această zonă, prin 1980-1982 încă mai exista un mic tăpşan care, pe timpul ierni cu strat generos de zăpadă, devenea un vesel derdeluş pentru puştimea gălăgioasă de pe Aleea Parcului. Anii au trecut, iar colţul verde a devenit tot mai liniştit, chiar stingher printre noile construcţii apărute în deceniul "marii tranziţii spre economia de piaţă", care a ciunţit intrarea în parc. De-a lungul anilor am tot scris despre degradarea acestui spaţiu verde. Ieri, surpriză: dizgraţioasele garaje au fost puse la pământ. Îmi doresc din toată inima să fie doar un început al remodelării peisagistice atât de aşteptate de băcăuanii din proximitate şi nu numai....

Bacăul artei monumentale. Cum ar fi fost dacă se ţineau de cuvânt?

   Revista „Ateneu”,  în nr. 9 din septembrie 1968, publica „Proiectul de  împodobire cu lucrări de artă monumentală”, elaborat de Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Bacău. Iată care erau cele opt amplasamente vizate, neputându-ne reţine un oftat...

Amplasament nr. 1.  Piaţa Casei de cultură, a Consiliului judeţean P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean. Se propune realizarea unor ansambluri de busturi din marmoră avînd ca temă „Figuri reprezentative ale culturii şi ştiinţei pe meleaguri băcăuane“ ansamblu alcătuit din 9 busturi: Vasile Alecsandri, Vasile Pârvan, Ion Ionescu de la Brad, Ion Atanasiu, Nicu Enea, Ion Borcea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, George Enescu, care urmează a fi amplasate în semicerc în jurul fîntînii arteziene pe socluri înalte de 1,50 m, iar bustul să nu depăşească înălţimea de 0,80 m.

Amplasament nr. 2. Esplanada principală din zona hotel turistic palatul telefoanelor. Se propune realizarea unei alegorii sculpturale avînd ca temă ,,Monumente reprezentative privind evoluţia artei populare moldoveneşti“, în zona esplanadei centrale hotel-telefoane vor fi amplasate zece blocuri sculpturale executate în piatră, marmoră şi ceramică în aşa fel ca fiecare în parte să exprime o idee legată de tradiţiile artei moldoveneşti şi de specificul industrial, istoric, geografic şi turistic al judeţului Bacău.

Amplasament nr. 3 Scuarul din faţa Bibliotecii municipale. Propunem să fie mutată actuala statuie a lui Vasile Roaită în preajma staţiei C.F.R. Bacău sau în faţa unei întreprinderi din oraşul Bacău, iar în locul ei să fie amplasată o statuie din marmoră a lui George Bacovia de cca 3 m pe un soclu cu trepte de aproximativ 1 m.

Amplasament nr. 4 Scuarul central cu fîntînă arteziană în Parcul Libertăţii. Se propune dotarea acestui ansamblu existent cu grupuri statuare şi vase ceramice decorative amplasate în zona verde înconjurătoare şi în faţa fîntînii arteziene în parcul de odihnă, care prin tematica lor să contribuie la educarea estetică şi culturală a publicului. Lucrarea va cuprinde simboluri reprezentative din grupuri sculpturale ale artei teatrale, dansului, muzicii, poeziei, sculpturii, arhitecturii şi cinematografiei (cele şapte arte). Lucrările vor fi aşezate pe socluri joase (maximum 1 m) şi vor fi executate din marmoră sau piatră. Se impune, de asemeni, modelarea plastică a actualei fîntîni arteziene cu motive decorative din arta populară moldovenească.

Amplasament nr. 5 Parcul din jurul Teatrului de vară „Mihai Eminescu“. Se propune realizarea unei alegorii statuare pe tema poeziei „Luceafărul“ de Mihai Eminescu, la o înălţime de 3 m, pe un soclu platformă înalt de cca 1 m, profilată pe intrarea principală a Teatrului de vară. Lucrarea urmează a fi executată în marmoră sau piatră.

Amplasament nr. 6 Zona Cornişa Bistriţei, aferentă complexului sportiv. Se propune realizarea unor blocuri sculpturale alegorice amplasate pe liziera Cornişei — terasa Bistriţei, spre complexul sportiv, cu tema : „CULTURA, ARTA ŞI SPORTUL“. Grupurile statuare urmează a fi transpuse în cca 15 blocuri sculpturale din piatră şi marmoră. Acest complex sculptural va avea particularitatea că pe de o parte va agrementa complexul arhitectural Cornişa Bistriţei, iar — pe de altă parte — prin felul în care este amplasat devine vizibil de pe terasa interioară a rîului Bistriţa, a Complexului sportiv şi a viitorului cartier Cremenea.

Amplasament nr. 7 Complexul de monumente istorice „CURTEA DOMNEASCĂ“ şi „BISERICA PRECISTA“. Se propune realizarea unei compoziţii monumentale evocatoare a ilustrei figuri a lui Ştefan cel Mare, care să scoată în evidenţă preocupările marelui domnitor moldovean pentru înzestrarea Moldovei cu vestite monumente de arhitectură. Lucrarea urmează să se integreze ansamblului arhitectural al Bisericii Precista şi a curţilor domneşti din curtea bisericii, care sunt singurele monumente istorice existente în oraşul Bacău, constituind un complex unitar.

Amplasamentul nr. 8 Complexul universitar al Institutului pedagogic. Se propune realizarea unui grup sculptural avînd ca temă: „PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ALE ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI“. Grupul sculptural va cuprinde busturile următorilor oameni de ştiinţă: Emil Racoviţă, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, Grigore Tăbăcaru, care pe lîngă importanţa lor ştiinţifică, sunt reprezentativi pentru domeniul ştiinţelor naturii, al istoriei, literaturii şi pedagogiei, desfăşurîndu-şi o parte din activitate pe teritoriul judeţului Bacău. Aceste busturi vor avea înălţimea de 0,80 m şi vor fi aşezate pe socluri de cel puţin 1,50 m. Se propune ca lucrarea să se execute în marmoră sau în bronz.

Foto: Din anii în care Vasile Roaită privea încrâncenat spre "Punguţa cu doi bani" 😊

Foto original: Marius Tabarcea. Detalii aici

O zi din viaţa oraşului ...în 1957

 ANIVERSARE DRAGĂ MOLDOVENILOR. Ieri,  am luat un scurt interviu regizorului Val. Mugur, maestru emerit al artei din R. P. Romînă. Trăim acum clipe emoţionante, ne-a spus el. Azi e repetiţia generală a piesei „Apus de soare“ de Barbu Delavrancea. Această dramă istorică, aşa după cum ştiţi, evocă episoade din viaţa celui ce a fost marele domn al Moldovei  - Ştefan cel Mare. Pentru teatrul din Bacău punerea în scenă a aceştiei piese înseamnă un examen greu. Tot colectivul îşi dă contribuţia la reuşita spectacolului; 46 actori sunt distribuiţi în piesă şi se folosesc aproape 100 costume de epocă. Premiera piesei „Apus de soare“  este închinată aniversării a 500 de ani de la suirea lui Ştefan cel Mare pe scaunul Moldovei.

DEPUTAŢII SE CONSULTĂ CU CETĂŢENII În cursul zilei de miercuri, un grup de 10 deputaţi ai Sfatului popular orăşenesc Bacău, printre care Eugenia Cucu, Nicolae Enăşoaie şi alţii, au avut întîlniri cu alegătorii. Ei au discutat probleme ale gospodăririi şi înfrumuseţării oraşului. Cetăţenii din strada Alba Iulia, spre exemplu, au cerut deputatului lor să propună sesiunii aprobarea unor cheltuieli pentru prelungirea conductei de apă potabilă în această parte a oraşului. Cetăţenii din cartierul C.F.R. au propus, deputatului, ca sesiunea să adopte o hotărîre pentru amenajarea completă a noii pieţe, create anume pentru mai buna aprovizionare a ceferiştilor.

PRIMAVARA A SOSIT... băcăuanii încep a căuta parcurile, grădinile şi scuarurile oraşului. Ieri, zeci şi zeci de tineri din întreprinderi, şcoli şi instituţii au participat la muncă voluntară pentru reamenajarea spaţiilor verzi. În Parcul Libertăţii s-a terminat ieri săparea unui şanţ de 300 metri pentru instalarea în parc a unei conducte de apă. De asemenea, s-a săpat şi grăpat terenul pentru însămînţarea de ierburi şi plantarea de arbuşti decorativi.

FAPT DIVERS De ce în piaţa oraşului nu e şi un magazin cu articole de uz casnic? Întrebare firească, care şi-a găsit răspunsul ieri: în piaţa centrală a oraşului s-a deschis un asemenea magazin. Aci gospodinele pot găsi, printre altele: mături, bidinele, perii, borcane, coşuri etc.

MOMENT CRITIC Ieri însă, ca şi în multe zile, piaţa şi străzile erau murdare, neîngrijite. Şi asta chiar sub privirea administraţiei pieţelor, care-şi are sediul aici. Am constatat, cu acest prilej, că lipseau cu desăvîrşire trufandalele, cu toate că la gospodăriile de stat, la gospodăriile colective s-au cultivat cantităţi însemnate de ceapă verde, ridichi de lună, salată, în sere. Acum o lună apăruseră astfel de trufandale, dar... ciudat! Odată cu încălzirea timpului ele au dispărut.

(H. GROSU I. PLEAVĂ, Ieri în oraşul Bacău, “Scînteia” nr. 3878, 11 aprilie 1957)

 

Statui dispărute: bustul lui Lucreţiu Pătrăşcanu din Parcul Libertăţii/Cancicov

   La Bacău au avut loc două manifestări omagiale prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la naşterea cunoscutului om politic, militant de seamă al mişcării noastre muncitoreşti, Lucreţiu Pătrăşcanu. În Parcul Libertăţii, la intrarea pe „Aleea oamenilor de seamă“, a fost dezvelit bustul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, operă în bronz realizată de V. Gorduz. Au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, muncitori, intelectuali, studenţi, pionieri. Figura celui omagiat a fost evocată de Gheorghe Roşu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, conf. univ. Mihai Merfea, rectorul Institutului Pedagogic, Augustin Ungureanu, preşedintele tribunalului judeţean, Pavel Chiriţescu, membru de partid din ilegalitate, eroul muncii socialiste Gheorghe Farcaş, muncitor la Combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, Elena Pătrăşcanu-Veakis, fosta tovarăşă de viaţă a lui Lucreţiu Pătrăşcanu. În aceeaşi zi, la liceul care-i poartă numele a fost vernisată expoziţia „Viaţa şi opera lui Lucreţiu Pătrăşcanu“, cuprinzînd documente, scrisori, fotografii, obiecte care au aparţinut acestui înflăcărat militant comunist, om politic şi de cultură. (Gheorghe Baltă, „Omagiu” - Scînteia, 7 noiembrie 1975)

Bustul lui Lucreţiu Pătrăşcanu (sursa: Contrasens)

Vezi şi: Oare unde o fi?