Bacăul pe rutele de de telecomunicații din secolul al XIX-lea

     În anul 1865, Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor a realizat o hartă numită Charta Telegrafo-Poștală, consecință a reorganizării prin unificare a celor două servicii în vara anului 1964.  Bacăul a fost clasificat în categoria stațiilor din clasa a III-a, alături de Buzău, Bolgrad, Cahul, Dorohoi, Huși, Mihăileni, Târgu Ocna, Pitești, Piatra, Câmpulung, Fălticeni, Slatina, Reni, Roman și Vaslui. Superioare ierarhic erau serviciile din București, Iași, Focșani (clasa I), Galați, Craiova, Ploiești, Brăila, Giurgiu, Botoșani, Bârlad, Severin și Ismail (clasa a II-a). Moldova și Budeacul însumau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea o rețea formată din 42 relee de cai, o stație poștală și 23 de stații telegrafo-poștale.

    La 150 de ani diferență, România mai are destule trasee pe care deplasarea durează mai mult ca în timpul lui Cuza. Exemplificările nu-și au rostul, le trăim zilnic fiecare dintre noi…

Sursa hărții: geo-spatial.org

Băcăuanii şi migraţia internă

           Mobilitatea spaţială, analizată la nivelul unei localităţi, influenţează semnificativ dinamica unor fenomene geodemografice (natalitate, mortalitate) precum şi caracteristicile structurii populaţiei pe grupe de vârstă, sexe, ocupaţionale ş.a., cu efecte importante asupra caracteristicilor socio-economice ale oricărei localităţi.

      Şi în privinţa migraţiei interne, judeţul Bacău se dovedeşte consecvent în păstrarea unui semn negativ al soldului schimbărilor de domiciliu, anul 2013 aducând o scădere cu 938 persoane. Fluxurile centrifuge au cumulat 11267 persoane, cele mai importante direcţii nominalizând municipiul Bucureşti (731 persoane) şi judeţele Neamţ (431), Vrancea (389), Iaşi (382), Braşov (277), Galaţi (167), Ilfov (153), Vaslui (150), Suceava (146), Constanţa (145) şi Harghita (101). În cadrul acestor plecări, cele mai bine reprezentate grupe de vârstă sunt 25-29 ani (1748 persoane), 20-24 ani (1629 persoane) şi 30-34 ani (1456 persoane), reflectând motivaţia principală, legată de existenţa unui loc de muncă. Persoanele care s-au stabilit în judeţul Bacău au totalizat 10329 locuitori, cele mai importante fluxuri provenind din Bucureşti (558 persoane) şi judeţele Neamţ (408), Vrancea (301), Iaşi (230), Vaslui (218), Galaţi (205), Braşov (193), Constanţa (131), Harghita (128), Suceava (87) şi Hunedoara (72). Se observă din aceste date predominarea fluxurilor cu judeţele învecinate şi importanţa retromigraţiei în zonele care până de curând au absorbit forţă de muncă băcăuană pe marile platforme industriale braşovene, hunedorene etc. Fluxul migraţiei intrajudeţene a fost cuantificat de Ministerul Afacerilor Interne la 6927 persoane.

         Obs: Pentru că la nivel judeţean nu ne sunt disponibile date, prezentăm structura fluxurilor migraţiei interne cu schimbarea domiciliului, în anul 2013, la nivel naţional, în care se evidenţiază fluxurile migratorii din mediul urban: urban-urban 30,9% din totalul schimbărilor de domiciliu, urban-rural 29,3%, rural-urban 21,1% şi rural-rural 18,7%. Vremurile exodului rural -  în care 60-70% din totalul stabilirilor aveau drept ţintă oraşul - s-au disipat pare-se definitiv…

     Note: 1) domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului; 2) Nu sunt cuprinse schimbările de domiciliu de pe o stradă pe alta în interiorul aceluiaşi oraş, sau dintr-un sat în altul în cadrul aceleiaşi comune.

Pledoarie pentru geografie

   Dacă pentru cei mai mulţi elevi vacanţa de vară  este ca şi începută, micii geografi nu au avut timp de odihnă. Foto: Concursul Interjudeţean de Geografie "Ioniţă Ichim", 14 iunie 2014.

Spiritul vrăncenilor

     Valoarea unei  şcoli nu se rezumă la arhitectura sau vechimea zidurilor împrejmuitoare. Sufletul ei stă cuibărit în urzeala trăirilor, în memoria generaţiilor de elevi şi profesori, în pasiunea zilei de azi, cu gândul la noile performanţe de mâine. Ce poate fi mai frumos decât să ai faţă în faţă foşti profesori - venerabili slujitori ai învăţământului băcăuan –  şi formidabili elevi de nota 10, pentru  care performanţa reprezintă o obişnuinţă? Poate o stare de spirit, caracteristică vrăncenilor, care  au demonstrat aseară, la cea de a XX-a ediţie a Balului Cataramă, că brandul Vrănceanu - admirat şi desigur invidiat - sintetizează o faţetă adeseori ignorată în România actuală: relaţia dintre elev şi profesor, spaţiul dintre catedră şi bancă, dincolo de note, de programa şcolară, de orgolii, funcţii sau distincţii… Poate recunoaşterea acestor performanţe şi în plan financiar, graţie  celor care nu-şi uită dascălii, colegii, frumoşii ani de liceu…Un adevărat spirit de învingători, care a animat o festivitate aparte, admirabilă prin harul celor care au avut parte de acest „ingredient” menţinut viu, indiferent că l-au trăit la scara deceniilor sau doar a anilor. Greu de răspuns la astfel de interogaţii, ştiind că poate prea demult erai boboc de Pătrăşcanu/Vrănceanu, că poate prea devreme erai absolvent, că poate prea uşor curge timpul până la noile întâlniri statornicite la 10, 20, 30, 40 ori 50 de ani…Frumuseţea clipei şi coerenţa anilor de Vrănceanu, ca foşti, actuali, elevi, profesori sau părinţi (într-una sau mai multe din aceste ipostaze) încheagă un spirit viu, tonic, jovial, performant, care îşi scrie de la sine încrederea şi optimismul pentru necunoscutul unui viitor atât de greu predictibil pe meridianele aşteptărilor...

 În aceeaşi tonalitate: După douăzeci de ani

Rezultate foarte bune la etapa interjudeană a Concursului "Ioniţă Ichim"

      În prag de vacanţă, într-un ultim efort competiţional al acestui an şcolar, 54 de elevi calificaţi din judeţele Bacău şi Neamţ s-am întâlnit astăzi la Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău pentru utima etapă, cea interjudeţeană, a Concursului de geografie „Ioniţă Ichim” pentru clasele V-VII, concurs ajuns deja la ediţia a VI-a. Pregătirea foarte bună a elevilor şi experienţa acumulată pe parcursul etapelor intermediare – inclusiv prin participarea la Concursul Naţional de Geografie „Terra” (care se adresează aceloraşi ani de studiu) – s-au pus în evidenţă prin rezultate foarte bune, care pot fi vizualizate aici.

Traficul de pasageri în anul 2013. Cât de mult a regresat aeroportul din Bacău?

După creștere fulminantă începe reculul? Detalii în Ziarul Financiar.

Sursa foto: zf.ro

Vezi și: Paradoxuri aeriene: Aeroportul Internațional ”George Enescu” Bacău

Despre aeroporturile noastre, cu degetul pe rană

 România în aer. Cum zboară Bacăul?

Vârstele oraşului (2): Faţada Manea şi Pasajul Revoluţiei

1904: Faţada Manea. Clădire situată pe strada Voievod Mihai, care făcea atunci legătura între str. Ioniţă Sturza şi Piaţa Porumbaru.

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă

2014: Pasajul Revoluţiei. După 110 ani se mai pot recunoaşte particularităţile constructive ale faţadei. Una dintre rarisimile frânturi ale arhitecturi laice de altădată...

Foto: ing. Mihai Ceucă

Eco

Prin centrul oraşului.