DEFERLĂRI

marți, decembrie 16, 2014

Veriga lipsă

După aproape două decenii de hiatus identitar la nivel publicistic, Bacăul îşi recuperează treptat istoria şi evoluţia urbanistică, într-o încercare de renaştere a spiritului locului. Anul 2014 a fost, din acest punct de vedere, unul extrem de profitabil: la începutul acestui an, domnul inginer Mihai Ceucă ne-a pus la dispoziţie, cu un superb altruism, întreaga colecţie de cărţi poştale ilustrate a Bacăului de secol XIX – început de secol XX, prin proiectul multimedia „Urbea cu parfum de epocă”. Acum, la final de an, domnul Ioan Bâşcă spulberă paradoxul unor decenii pe cât de apropiate temporal, pe atât de puţin cunoscute imagistic, oferind generaţiilor tinere acea verigă lipsă din lanţul evolutiv al unui oraş care îşi revendică dreptul la un destin mai presus de clişee bacoviene. Suntem astăzi în faţa unui veritabil eveniment editorial cu valoare patrimonială, documentară şi de o mare încărcătură afectivă. Aparţin unei generaţii crescute în spiritul prefacerilor urbanistice, în care rămăşiţele trecutului păreau iremediabil condamnate la uitare, fizionomii indezirabile şi vetuste pentru tânărul citadin. Acum putem călători în timp, încercând să descifrăm analitic, palimpsestele oraşului şi totodată palimpsestele unui spirit urban „cu cheia la gât”.

Îi mulţumesc domnul Bâşcă pentru acest superb cadou oferit nouă, tuturor băcăuanilor de la mic la mare. Îl felicit pentru extraordinarul gest venit în sprijinul recuperării, valorizării şi promovării patrimoniului nostru identitar, în faţa căruia nu pot decât să mă înclin…şi totodată să sper că vom mai avea parte cât de curând de o nouă deschidere a robinetului clepsidrei. Bacăul are nevoie în continuare de aproprierea sentimentului subconştient al duratei şi al istoriei sale urbanistice.

Istoria statuii poetului George Bacovia

Istoria unui simbol al Bacăului, statuia poetului George Bacovia, ne este prezentată în Addenda monografiilor - click AICI. Merită să poposiți pentru câteva minute...

Sursa foto: colecția Romeo Mărăndici

sâmbătă, decembrie 13, 2014

Clepsidra cu robinet: Bacău. Instantanee regizate

„Ce găsim în albumul lui Ioan Bâşcă: de pildă, oameni (surprinşi în comportamente sociale), clădiri („pozate” în diferite stadii ale „facerii”), parcuri, pieţe, străzi, vitrine, firme, instituţii etc. Şi peste toţi şi toate, „încremenirea” istoriei, „umbra” celor nevăzute, ale obiectelor intuite…Cât putem zice că, deşi dă iluzia vieţii, albumul lui Ioan Bîşcă, aşteptat de băcăuani, interesează mai ales printr-o obiectivitate ce ocultează nesfârşita iubire a fotografului nostru pentru Bacău. Bacăul din idee şi Bacăul din sentiment…” (Gh. Iorga)

Detalii:

Eveniment: Fiţi pregătiţi pentru o incursiune în Bacăul de altădată!

“Bacau, instantanee regizate”, un remember fotografic oferit de Editura "Deşteptarea"

Salariaţi şi pensionari

La o populaţie stabilă totală de 616168 (locul 8 pe ţară), judeţul Bacău are doar cu puţin peste 100000 de salariaţi, în condiţiile în care numărul pensionarilor este de peste 160000. Raportul pensionari/salariaţi ne arată astfel că un salariat susţine, în medie 1,6 pensionari, situaţie care ne apropie de un top 10 al judeţelor năpăstuite...

Sursa tabel: .zf.ro

miercuri, decembrie 10, 2014

Drumurile noastre toate...

Conform Anuarului statistic al judeţului Bacău (2013), lungimea totală a drumurilor publice a scăzut de la 2456 km în anul 2007, la 2445 km în anul 2011. Nu aici ar fi marea tragedie. Problema majoră este dată de gradul de modernizare a infrastructurii rutiere: doar 631 km se pot contoriza în categoria „modernizaţi”, cu destule note de subsol în ceea ce priveşte definirea neaoşă a termenului. Chiar dacă am mai adăuga şi cei 626 km de drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (ce fermecător sună, nu-i aşa?), o aritmetică simplă ne oferă o imagine cu adevărat sumbră: 48,6% din lungimea drumurilor de pe raza judeţului se încadrează în categoria Dark Ages. Sau Africa Subsahariană, după preferinţe…

marți, decembrie 09, 2014

Evoluţii carto-secesioniste

După cum puteţi observa din imaginea de mai jos (parte a unei hărţi care împodobeşte cu graţie un perete de instituţie), la nivelul oraşului Bacău au fost validate referendumurile privind desprinderea unor cartiere din intravilanul municipiului, devenind astfel, de comun acord cu voinţa citadinilor, aşezări de sine stătătoare. Noile localităţi-satelit Tache, Şerbăneşti şi Gheră(i)eşti vor completa într-un mod fericit alveolele rămase pentru organizarea pe baze sustenabile a aglomeraţiei urban-industriale care se conturează indubitabil în centrul Moldovei. Pentru optimizarea fluxurilor din interiorul centurii suburbane, Gherăeştiul s-a dovedit foarte mobil teritorial, evadând deja pe malul opus al Bistriţei, favorizat de o modernă infrastructură rutieră...